Page 104 - 1961-06
P. 104
paf. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 20 26
lagt«
ULTIMELE ŞTIRI “ ULTIMELE ŞTIRI Perspective sumbre pentru regimul
TARE" ! f l lll fEEEEa lü | dictatorial din Vietnamul de sud
LONDRA 29 (Agerpres). —- scăzut continuu în ultimii ani<
Ziarul „Daily Telegraph“ a „In ultimul an mai ales
publicat un articol al corespon
continuă corespondentul — sin
dentului său din Saigon consa tuaţia în ţară s-a înrăutăţit sinu
crat situaţiei din Vietnamul de ţitor şi, după toate probabilită
"ULTIMELE ŞTIRI * ULTIM E L E Ş T IR I sud. ţile, se va înrăutăţi şi mal
Autorul articolului atrage a- mult". Indignarea împotriva te-,
te n ţij asupra şubrezeniei pozi rorii a luat forma luptei arma-,
Acad. Dmitri Şcerbakov despre ţiilor clicii ngodinhdiemiste „al
m m m arin arilo r am ericani rezultatele cercetărilor in Antarctica cărei moral este extrem de ssă- te. „In regiunile muntoase ale'
zut“. „Mulţi dintre colaborato ţării peste 250.000 de oameni
a in tra i in cea ac-a fl-a ii rii apropiaţi ai lui Ngo Dinh luptă în prezent cu arma în mi
Diem, scrie corespondentul, pre nă împotriva regimului die-
mist". „Se exprimă deschis oăi
zic făţiş o catastrofă“ întvusîl, rerea, scrie autorul articolului
MOSCOVA 29 (Agerpres). biective geografice în Antarc- datorită mişcării de protest îm că în c'urînd clica Ngo Dini
NEW YORK 29 (Agerpres). frîu“ —¦a spus el. „Asociaţia coasta Atlanticului, Pacificului Ziarul „Pravda“ a publicat ' fica.
' In ciuda hotărîr’ii guvernulci! proprietarilor de nave —- a spus şi în golful Mexic. Două cin un amplu articol de acad. Dmi- După cum se arată în articol potriva regimului dictatorial, Diem va controla doar drumu
'de a cere aplicarea legii antt- Surran >—¦a refuzat să semneze cimi din cele 282 de tancuri pe Iri Şcerbakov, preşedintele Co în intervalul 1955—1961 în U- „perspectivele actuale sînt şi rile şi oraşele, în timp ce sub'
anuncitoreşti Taft-Hartley împo un nou contract colectiv deoare trolifere, aproape 100 de cargo> misiei interdepartamentale pen mai sumbre decît în cea mai controlul luptătorilor din miş
triva celor 85.000 de marinari ce se b'izuie pe sprijinul guver boturi şi mai multe transatlan niunea Sovietică s-au publicat grea perioadă a războiului diri carea de eliberare naţională se
grevişti americani greva conti- nului". tice, printre care „United Sta tru studierea Antarcticii, consa 18 volume de materiale referi Indochina“. Nivelul de trai al va afla cea mai mare parte din
tes“ şi „Gonstitution“ sînt afec crat rezultatelor cercetărilor în toare la expediţii, mai bine de populaţiei sud- vietnameze a teritoriul tării".
jnuă, luînd chiar o amploare şi _Armatorii au primit „cu sa tate de grevă“. Antarctica. Studierea Antarcti 500 diferite lucrări şi peste 50
•mai mare. Potrivit procedurii, tisfacţie" anunţarea hotărîrîi cii, scrie autorul, uneşte efortu de hărfi noi. Dintre acestea în Solidaritatea F. S. M. cu lupta
/?reşedinţele Kennedy a instituit guvernului de a cere aplicarea ? rile multor ţări în interesul şti perioada Anului Geofizic Inter dreaptă a poporului sud-vietnamez
imai întîi o comisie specială de legii Taft-Hartley. „Mulţi dintre Intensificarea luptei de clasă inţei, progresului şi bunăstării naţional (1957-1958) în U.R.S.S.
anchetă însărcinată să-i prezin proprietarii navelor — transmi în Statele Unite vădeşte zădăr omenirii. au fost editate trei volume de
te la data de 30 iunie un rap'ort te agenţia Associated Press — nicia încercărilor adepţilor „co
Oamenii de ştiinţă sovietici lucrări ale expediţiei în An
âu descoperit şi însemnat pe tarctica şi 198 lucrări ştiinţifice
pe bază căruia preşedintele au salutat această ştire şi ăiu laborării între clase“ de a sili hărţi aproximativ 300 de noi o- separate. PRAGA 29 (Agerpres). zintă 10 Ia sută din populaţie.
’S.U.A. urmează să defi instruc promis preşedintelui întreaga pe oamenii muncii să se resem Cauza principală a acestei si
ţiuni ministrului Justiţiei să lor colaborare". neze în faţa ofensivei monopo Aresfaf pentru ca a dem ascat La 28 iunie Federaţia Sindi
ceară ©urţii federale aplicarea lurilor. Anul trecut în S. U. A. politico de sinucidere naţionala cală Mondială a dat publicităţii tuaţii o constituie amestecul din
’acestei legi. Corespondentul din New Yorţî s-au înregistrat 3.300 de greve o declaraţie în legătură cu si ce în ce mai accentuat al imne-
al agenţiei Reuter relevă că în la care au participat 1.400.000 tuaţia din Vietnamul de sud. In rialiştilor nord-americani şi în
După cum transmite agenţia ultimii şapte ani, se arată în de
globarea teritoriului Vietnamului
Re uter, „comisia numită de pre claraţie, regimul dictatorial al
şedintele Kennedy şi-a început prezent, cînd greva' a ajuns în de oamenL In primele trei luni TEHERAN 29 (Agerpres). neutralitate. El a dezvăluit ade lui Ngo Dinh Diem a extermi de sud în aşa-numita „zonă de
activitatea în condiţiile opozi cea de-a' 14-a zi, aproape o tre ale anului acesta ău avut ’oc Agenţia Reuter anunţă să văratul aspect al „ajutorului" nat 77.500 persoane, 500.000 per apărare“ a blocului militar agre
ţiei uniunilor sindicale ale ma- ime din cele 950 de nave comer peste 600 de greve cu partici fostul vicepremier al guvernu S.U.A. „Politica S.U.A., a de soane au devenit invalide după siv S.E.A.T.O.
Irinarilor faţă de recomandarea ciale americane sînt imobilizai parea a peste 250.000 de oa lui iranian Ahmed Arameş, ac ce au fost deţinute în închi
aplicării legii Taft-Hartley. Do- te în porturile americane de p’I meni ai muncii. In aprilie au tualmente conducătorul unei or clarat-1Ahmed Arameş, este în sori şi torturate; în prezent a- Ir» numele celor 107.000.000
¦uă dintre cele şase uniuni sin avut loc 320 greve noi. ganizaţii politice, a fost arestat dreptată spre amestecul în tre proximativ 300.000 persoane zac
dicale au respins dealtfel ju miercuri la Teheran pentru „ac burile noastre interne". de membri ai săi F.S.M. expri
risdicţia acestei comisii“. Agen =60©P: tivitate împotriva securităţii în temniţe. mă solidaritatea cu lupta dreap
ţia Associated Press relevă, da Totodată,' demascînd caracte tă a oamenilor muncii şi po
Populaţia de culoare continuă lupta statului",, „provocarea de con rul antinaţional al politicii rle Producţia industrială şi agri porului vietnamez. F.S.M. cere
participare la blocuri militare, respectarea întocmai a acorduri
colă înregistrează un declin. Se lor de la Geneva din 1954 şi în
cetarea amestecului imperialişti
asemenea, că „liderii sindicate împotriva segregaţiei rasiale fuzie şi siîrnirea agitaţiei în Arameş a declarat: „Ideea u ti înregistrează un milion şi jumă lor în treburile Vietnamului da
lor au reacţionat la hotărîreă ţară prin prop'agandă insidi lităţii participării Iranului la tate de şomeri, ceea ce repre sud.
îui Kennedy cu indignare. Ei NEW YORK 29 (Agerpres). Peste 1000 de „călători ai liber oasă“. pactele nvlitare pierde tere.i. -cec«:
iau avertizat că evetualitatea in Cu toate măsurile represive tăţii“ care vor lua parte luna Dacă relaţiile noastre cu veei-
stituirii unei perioade de 80 do luate de autorităţile rasiste ale viitoare la o conferinţă asupra Cu numai două zile în urmă nul din nord (cu Uniunea So Grupul de la Savannaket nu urmăreşte
tzile, în care să fie reluat lucrul, statelor din sudul S.U.Ä. popu drepturilor civile organizată la Arameş. s-a pronunţat cu hotă- vietică — N.R.) ar fi normale reglementarea pe cale paşnică
inu-i va face pe grevişti să se li laţia de culoare continuă lupta rîre — în cadrul unei conferinţe şi prieteneşti, am avea' o eco a problemei laoţiene
niştească". împotriva segregaţiei rasiale. AJ Philadelphia au anunţat că vor de presă — pentru retragerea nomie sănătoasă şi solidă. Pe
sociaţia naţională pentru propă pleca cu un tren special spre ca Iranului din C.E.N.T.O. şi pen de altă parte, în a'cest caz am
Joseph Gurran, preşedintele şirea populaţiei de culoare a a-1 pitala S.U.A. tru promovarea imm politici de avea posibilitatea să ne elibe
Sindicatului naţional al mart-' nuntat că în luna- iulie va fi oim răm de dependenţa economică
harilor din S.U.A., a declarat, ganizat un marş spre Washing F9H9: faţă de Occident".
Idupă cum relatează agenţia’ A- ton al negrilor de pe întreg te
fcsociated Press, „că aplicarea ritoriul Statelor Unite pentru a Cine poartă vino pentru Ahmed Arameş a fost ares XIENG ICUANG 29 (Ager legal şi de partidul Neo Lao»
legii Taft-Hartley şi intervenţia cere Congresului. S.U.A. adopta Haksat, contrar ordinului cu prh
'justiţiei nu va duce decît Ia ă* rea unei legi care să prevadă prăbuşirea iui „îeias Tower-4“ tat pentru „vina“ că a' făcut a- pres). vire la încetarea focului.
gravarea conflictului, iar grevă drep.turile civile ale negrilor. Guvernul legal al Laosului şi
va lua o amploare şi mai maro WASHINGTON 29 (Agerpres). deoarece stabilitatea lui fusese ceste declaraţii în care demască Pe lîngă aceasta, delegaţia do
’după trecerea celor 80 de zile“. După multe tergiversări, o slăbită de un uragan în luna Comitetul Central al Partidul si
^Marinarii nu pot fi ţinuţi în subcomisie a senatului Statelor septembrie 1960. Dar, în ciuda politica contrară intereselor tă Neo Lao Haksat au adresat co la Savannaket a lipsit în mod
Unite a început cercetările în le numeroaselor avertismente tri preşedinţilor conferinţei de la sistematic de la tratative, iar în
?O®0©= gătură cu scufundarea turnului mise de cei care se aflau pe turn, rii ale cercurilor conducătoare Geneva o scrisoare prin care îi nota din 22 iunie şi-a anunţai
autorităţile nu numai că au re solicită să facă uz de influenţa intenţia de a suspenda tratat!-:
C reşterea m işcării greviste radar „Texas Tower-4“, ampla fuzat să dea un ordin de eva iraniene. Totodată, corespon lor pentru ca grupul de 1a Sa vele tripartite pe termen nelimn
în Anglia sat la 80 de mile depărtare de cuare, ci au mai trimis 14 mun vannaket să-şi reconsidere pozi tat. Toate aceste acţiuni îndrept
coastă. în oceanul Atlantic, ceea denţii din Teheran ai agenţiilor ţia şi să trimită u delegaţie la
LONDRA 29 (Agerpres). — „British Overseas Airways Cor ce a provocat moartea a 28 de citori pe turn pentru a-şi risca Na Mon pentru reluarea imedia tate spre zădărnicirea tratative
In Anglia se află în grevă poration“ în semn de protest oameni. Acest accident a avut viata şl ă încerca să-l consoli de presă au anunţat că pînă în tă a tratativelor tripartite. In lor de la Na Mon, se spune în
50.000 de muncitori. La uzina împotriva abuzului .administra-! loc în luna ianuarie cînd, în ur deze. Persoane oficiale au recu scrisoare se spune că grupul de scrisoare, dovedesc limpede lip
de automobile „Ford“ de la ţiei, care a concediat ilegal 9 ma unui puternic uragan, turnul noscut că turnul nu mai putea prezent au fost interzise peste la S avannaket a continuat să
Dagenham se află în grevă pes muncitori. In urma grevei, nu s-a prăbuşit în ocean. fi consolidat. In raport se a- trimită grupuri diversioniste în sa (ie dorinţă a grupului de 1a
te 31.000 de muncitori, care cer meroase avioane care deobieei rată că numeroase persoane con 40 de ziare care s-au pronunţat Savannaket de a reglementa pro
Intr-un raport prezentat sub siderau ca „periculoase şi pri împotriva continuării „politici* regiunile eliberate, a pus la cale blema laoţiană pe cale paşnici
comisiei senatoriale pentru pro de sinucidere naţională“ — $um şi intenţia lui de a împiedica
blemele militare, senatorul John mejdioase în ultimul grad con represiuni împotriva populaţiei, activitatea Comisiei internaţio
Stennis, (democrat din Mississi diţiile“ în care trăiau oamenii caracterizează ziarul „Donia“
a încălcat spaţiul aerian al unor nale de supraveghere şi control
participarea Iranului la blocul îndreptată spre sprijinirea înce-i
G.E.N.T.O. regiuni controlate de guvernul tării efective a focului.
satisfacerea revendicărilor lor aterizează la Londra, au fost în ppi) a arătat că autorităţile mi pe platforma turnului. Cu toate
economice. Producţia de auto dreptate spre aeroporturile d’n litare ar fi trebuit să ordone ca acestea ordinul dte evacuare a
turnul să fie evacuat din timp, turnului n,-a venit', iar cei 28 de Washingtonul şi reluarea
mobile la această uzină a înce Scoţia.
tat complet. =««ee= oameni au pierit'. Vina pentru a- experienţelor nucleare
Muncitorilor de la Dagen H eusinger la C asa A lb ă ceastă crimă revine comandanţi
ham li s-au alăturat oamenii lor forţelor aeriene, precum şî
muncii de la uzinele de automo NEW YORK 29 (Agerpres). U.P.I. reiese că în cadrul pri unui grup de ingineri ai for De cîtva timp, în Statele Uni re politica „războiului rece“, au tanii, se opune cu încăpăţînare
bile dinlr-o serie de alte oraşe Fostul general hitlerist Heu- te se fac din nou auzite glasuri adresat chemări insistente gu propunerilor constructive prezenta*
ale Angliei. singer, care în prezent deţine mei vizite pe care generatul da ţelor navale ale S.U.A.
postul de preşedinte al „Comi la Bonn o face la Gasa Albă, fi-, Potrivit relatărilor agenţiei care cheamă la reluarea unilate vernului american de a relua ne- te de delegaţia sovietică.
Lupta grevistă se intens;fică tetului militar permanent al rală de către S.U.A. a experien întîrziat experienţele cu armele Presa occidentală nu ascunde
şi în alte ramuri ale industriei N.A.T.O." cu sediul la' Washing eesta a discutat cu preşedintele Associated Press numai colone ţelor cu arma nucleară. Cum era nucleare. Senatorul Holifield a
îngleze. 300 de mineri de la ton, a avut o întrevedere îă lul Willi'am Banks care răspun şi de aşteptat, tonul acestei cam declarat că „Statele Unite tre că principalul element care a îm
nina Abernand (Glamorgans- Gasa Albă cu preşedintele Kerl- S.U.A. situaţia' din Berlinul oc dea direct de activitatea turnu- panii a fost dat de Pentagon. piedecat guvernul american să ia
lire) se află în grevă. Pe aero nedy. Din relatările agenţiei cidental, precum şi stadjul de lui-radar a fost trimis în jude buie să se pregătească să reia de acum hotărîreă privitoare la
portul din Londra au încetat lu- pregătire al forţelor armate Cercurile militariste, legate prin oricînd experienţele nucleare“, reluarea experienţelor nucleare este
irul electricienii societăţii vest-germane. cată. Altor comandanţi militari mii de fire de interesele marilor iar senatorul Thomas J. Dodd a
cu grad mai înalt nu li1 si-a adus monopoluri ocupate cu produc-1 considerat, într-o cuvîntare pre teama de ecoul nefavorabil pc
nici o acuzaţie pînă în prezent
în legătură cu această crimă. care această măsură îl va declan
tia de armamente, nu văd* cu gătită pentru a fi rostită în Se şa în întreaga lume. „Kennedy —
a scris ziarul englez „The Sunday
UMUL cului şi, însfîrşit, inconvenien ochi buni încheierea unui acord nat, că „interzicerea voluntară Times“ — este conştient că re
tele legate de îmbrăcămintea asupra interzicerii experienţelor (de către S.U.A. — N. R.) a ex luarea experienţelor va avea re
MO specială. nucleare. Asupra Casei Albe sînt perienţelor cu arma nucleară percusiuni nefavorabile în întrea
exercitate, de asemenea, presiuni constituie o mare greşeală“. Cum
(Urmare din ziarul dar de data asta a consimţit să Toate acestea erau pentru noi din partea monopoliştilor inte era şi de aşteptat, reprezentanţii ga lume. De exemplu, i s-a spus
.Drumul socialismului“ nr. 2025) lucruri noi şi interesante, aşa că resaţi direct în continuarea cursei Pentagonului au fost primii care că în India acest luqru va provo
de lu ri Gagarin călătorească cu avionul, deoa ascultam cu răsuflarea întretă înarmărilor. Tocmai de aceea, au salutat aceste declaraţii. De- ca un şoc mai puternic decît in
In pcurind, radio şi apoi zia- rece ştia că nu este timp de iată, fără să scăpăm vre-un cu- legîndu-se de aşa-zisul „impas“ punînd în fata subcomitetului tervenţia americană în Asia dc
ele au anunţat fapta de eroism pilot-cosmonaut al U.R.S.S. , i pierdut iar eu eram deja aştep vlnt. Aveam impresia că ni se al tratativelor de la Geneva, Camerei reprezentanţilor pentru
i celor patru ostaşi care au fost Erou al Uniunii Sovietice , ; tat. Am primit imediat locuinţă deschide o poartă spre lumea unde degelaţiî S.U.A. şi Marii armele atomice, generalul Lem- sud-est“. După cum a scris revista
mulşi cu vas cu tot de furtună ştiinţei. . Britanii fac tot posibilul pentru niţzer, preşedintele Comitetului americană Newsweek“ preşedin
'i duşi în largul Oceanului Pa- băţie greutăţile ce mi se vor ivi şi, împreună cu ceilalţi colegi, a torpila realizarea unui acord, mixt al şefilor de state majore tele Kennedy a primit din partea
nfic. Hi au dat dovadă de mul- în cale, să nu mă tem de stihia m-am pus pe lucru. Pe zi ce trecşa, Vladimir Iva- aceste cercuri mizează în pre-i ai armatei S.U.A., generalul Ar- a doi ambasadori ai S.U.A. —
ă rezistenţă şi eroism, au bi- dezlănţuită a naturii, ci să in novici şi' ceilalţi specialişti ne zent pe o intensificare a pregă-i Galbraith din India şi Reischauet
¦uit, se părea, imposibilul. As tru fără frică în luptă. Doar. înainte de toate am fost puşi făceau cunoscut nouă, aviatori firilor militare, în rîndul cărora thur Trudeau, şeful departamen din Japonia — mesaje personale
ini Ziganşin, Anatolii Kriuci- Cosmosul — era tot un fel de la curent cu tot ceea ce îl poate lor de rînd, tabloul captivant al un loc dte frunte îl ocupă armele tului de cercetări şi dezvoltare
ovski, Filipp Poplavski şi Ivan stihie periculoasă. aştepta pe un om care pleacă succeselor ce fuseseră deja ob nucleare. care descriu în amănunt urmările
7edolov erau oameni sovietici în Cosmos. Medicul militar Vla ţinute de către savanţii care ur al armatei, generalul locotenent i,catastrofale“ pe care le-ar avea
In casă toţi se pregăteau de dimir Ivanovici, unul dintre cei măriseră influenţa tuturor fac Campania Washingtonului în Bernard Schriever, şeful coman în ţările unde sînt acreditaţi re*;
ăliţi. Minunata lor epopee i-a plecare. îm i părea rău să m& niăi buni specialişti ai medici torilor zborului cosmic asupra vederea reluării experienţelor nu damentului noului sistem al for luarea unilaterală a experienţelor
moţional pe toţi aviatorii. Fie- despart de prieteni, de natura nii aviatice, ne-a expus în amă organismelor vii. Am aflat că cleare a primit un sprijin ofî-t ţelor aeriene americane au de nucleare. Acelaşi lucru — adau«
dre dintre aceşti patru eroi s-a aspră pe care o îndrăgisem şi încă din anul 1951, In afară de cial odată cu publicarea, în cea clarat că „din punct dte vedere gă revista — se referă la majo
'oveclit a fi un om neînfricat, de fermecătoarea auroră borea nunţime factorii cu care se In- experienţe de laborator, s-au de-a doua jumătate a lunii iu-î militar experienţele ar trebui re ritatea ţărilor afro-asiatice precum
igur de victorie. Se părea că, tîtneşte un organism viu în făcut cercetări biologice cu aju nie, a notei memoriale a guver luate“. Dealtfel, lucru relatat de şi la o parte considerabilă a ţă
torul rachetelor trimise la mari rilor Americii Latine“ iar ziarul
i braţele uraganulid care lă. timpul zborului în spaţiul cos înălţimi cu fiinţe vii la bord. nului S.U.A. în problema trata agenfia United Press Internatio ;;New York Herald Tribune“- a
mulsese mica lor ambarcaţiu- împreună cu Valea am mers mic. Toţi aceşti factori i-a îm tivelor de la Geneva. După cum nal. aceşti „experţi de frunte“ subliniat că „consilierii guverna
e fragilă, nu mai exista nicjo pentru ultima oară pe malul părţit In trei grupe. In prima Primul zbor de acest fel, rea se ştie, în această notă guvernul ai Pentagonului nici nu au fre->
oeranţă 'de salvare, 'dar bravii mării, de care se izbeau cu pu grupă Vladimir Ivanovici a în lizat în Uniunea Sovietică la o american a respins propunerile buit să depună prea multe efor mentali ştiu că reluarea experietH
staşi sovietici nu s-au deznă- tere valurile, am privit păsări cadrat factorii care depind de înălţime de 112 kilometri, fuse sovietice privind soluţionarea si turi pentru a-i „convinge“ pe ţelor va fi imediat condamnată
ăjduit şi au continm t cu fio-* le albe, care se roteau deasu starea fizică a spaţiului cosmic: se încununat de succes. Au fost multană a problemelor încetării membrii subcomitetului, deoare îţţ ţările Asiei şi Africii de care
îrîre lupta. Deşi erau tineri, pra stîncilor de granit, apoi am presiunea barometrică joasă — experienţelor nucleare şi dezarj Statele Unite au nevoie în Orga
veau deja ani de învăţătură, trecut pe la. cimitir şi am zăbo- ¦ în mod practic vidul 7 compozi obţinute date referitoare la şe mării generale şi totale şi a in ce, după şedinţă, preşedintele a- nizaţia Naţiunilor Unite“.
itincă, experienţă. Era un co- vit multă vreme lingă mormîn- ţiei gazelor, diferită de cea de pe derea pentru scurt timp a unui vocat tot felul de pretexte pen-' cestui subcomitet, Iienry Jackspn,
ictiv mic, dar bine inohegăt, tul lui Iuri Dergunov. „Putea pămînt 7 oscilaţii brusce de animal In Cosmos. Apoi, a fost tru a justifica punctul de vedere Pentru popoarele din lumea în
iucat de şcoala partidului şi ă să devină un pilot minunat şi temperatură; diferite aspecte făcută încercarea de a studia aD S.U.A. care continuă să. ur a declarat că după părerea lui, treagă problema experienţelor nu*;
vnsomolului. Ei şi-au împăr- 'posibilitatea şederii animalelor mărească obţinerea unor avan-) experienţele nucleare ar trebui cleare poate şi trebuie să aibă un
ă fost răpus 'de o moarte atît de ale radiaţiei de ionizare; peri in costume de scafandru şi taje unilaterale pentru puterile reluate „la o dată cît mal a- singur rezultat, acela al încetării
'cabine ermetice şi posibilitatea propiată“. nelimitate şi necondiţionate a tu
neghioabă“, — mi-a trecut iirie- colul pe care îl prezintă meteo coborîrii lor de la mari înălţimi, occidentale. După publicarea a- turor experienţelor cu armamentul
cestui document, corespondentul’ In ziarul „New York Herald nuclear. Ele cer puterilor occiden
diat prin minte. 'Ani pus ramuri riţii. In a doua grupă profesa- cîi ajutorul.sistemelor de para- diin Washington al agenţiei Tribune“ au apărut şi alte in tale să renunţe la politica lot
France Presse a arătat clar ca discreţii“ privind planurile de re obstrucţionistă şi să contribuie la
de pin pe mormîritul prietenu rut a încadrat toţi factorii, care rşutare. Ele coborau de la înăl re sînt scopurile lui. „Nota me- încheierea unui acord privind de
morială americană — a scris e! luare a experienţelor care se află zarmarea generală şi totală care
— constituie, potrivit' observato în cercetare la Casa Albă. Potri implică interzicerea experienţelor.
rilor, prima iniţiativă a Casei vit ziarului, „unul din planuri, Acesta este glasul raţiunii sănâ-»
discutat în mod activ în momen toase care sprijină poziţia clară
şi convingătoare exprimată de şe*
tul de faţă de consilierii preşedin
telui Kennedy în problemele răz
boiului rece, prevede reluarea
treptată de către S.U.A. a expe
i frăţeşte ultima picătură de lui şi, adine întristaţi, am ple depind de zborul rachetei: zgo ţimea ele 90 de kilometri in de Albe în vederea pregătirii opi rienţelor subterane în scopuri paş fyl guvernului sovietic, N. S. Hruş-
oă şi fiecare bucăţică din pie- niei publice mondiale pentru o ciov. Popoarele nu vor ca deasupra
'a fiartă, pe care o tăiau din cat acasă. motul, vibraţiile, suprasolicită curs de 65 minute. nice urmate de experienţe sem.i- pămmtului şi în interiorul lui să
zme. Ei au dovedit încă oda- rile puternice, imponderabilita — După aceea au fost lansa eventuală reluare a experienţelor militare şi, la sfjrşit de experien se ridice din nou ciuperca atomi
f cît de puterniee sînt legdtiî- Seară, mica noastră familie, tea. Şi, însfîrşit, în a treia gru că. Ele doresc dezarmarea, intew
le prieteneşti în luptă. pă de factori a inclus atmosfera te rachete la o înălţime de două nucleare subierane de .către Sta ţe exclusiv în scopuri militare. zicerea experienţelor şi distrugerea
Fapta de eroism a celor pa însoţită de prieteni, a părăsit artificială din nava cosmică, di ‘sute de kilometri — ne-a spus După părerea unui înalt demni stocurilor de armament nuclear ~a
li ostaşi se potrivea cu starea mensiunile limitate ale cabinei, Vladimir Ivanovici. Şi aceste tele Unite". '. . *¦¦ tar — scrie ziarul — reluarea ex singura cale care duce spre o paca
ea sufletească. Doream să le orăşelul militar. Ce ne aşteptă micşorarea activităţii motrice a lansări au dat rezultate bune. perienţelor pare inevitabilă“. ,A- trainică pe pămînt.
amân lor, să înfrunt cu băr- omului care se află în cabină', Atît înainte cît şi după publi ceste luări de atitudini explică de
de-acum încolo ? La această în solicitarea nervilor şi a psihi- (Va urmă) carea acestei nole, politicienii a- ce delegaţia americană la conferin I. ANDREESCU
mericani, care nu se împacă cu ţa de la Geneva, căreia i s-au
trebare nimeni nu putea să răs perspectivele reglementării paş
nice ă problemelor Internationa alăturat reprezentanţii Marii Bri
pundă. _ . le şi' propovăduiesc în continua
Am călătorit cu avionul. Va
lea suporta cu greu zborurile,
Redacţia şi administraţia ziarului : Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188: 189; 75. Taxa plătită tn numerar conform aprobării Direcţiunii j&nerale P.T.T.R. nr. 263-320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul ..6 August“ — Petroşani
