Page 11 - 1961-06

Nr. 2 m
zvzxz&soBJsasBasm
LA „ F IL A T U R A
L U P E N !“
R espe c
Tovarăşul Emilian Puşoariu.
directorul Filaturii din Lupeni.
este un c-m cu multă fantezie.
Vorbindu-ne despre succesele
c"' tivului fabricii, a făcut
comparaţii interesante in legă­
tură cu cantităţile de fire de
mătase datp peste plan în pri­
mele patru luni ale anului.
5.!3(52 kg. fire „extra“ şi 27.043
kg. fire „prima’’ date peste
plan de colectivul fabricii re­
prezintă un fir de mătase cu
care se poate înfăşură de 59
de cri globul pămîntesc pe la
Ecuator. Calculele directorului
au mers şi mai departe. Soco­
tind că o sută de grame fire
de mătase însumează 9.000 de
metri şi ţinînd seama că un
metru patrat de ţesătură de
mătase conţine 28 km. de fire,
cantitatea dată .peste plan
de colectivul fabricii, se poate
acoperi cu mătase o suprafaţă
de 10,5 ha. teren.
Nu a fost uşor colectivu-
lui filaturii să realizeze
0 asemenea cantitate de
fire „extra“ şl „prima“ pes­
te plan în condiţiile din acest
an, cind a trebuit să lucreze cu
o materie primă de calitate in­
ferioară faţă de cerinţele fa­
bricii. Cei 76 de beneficiari ca­
re primesc fire de mătase ar­
tificială de la filatură, au avut
de multe ori cuvinte de laudă
in privinţa calităţii acestor fi­
re. Aceasta înseamnă mult cind
te afli în întrecere cu colective
harnice cunoscute in întreaga
ţară cum sînt cele de la „Mă­ mai subţiri, altele mai groase
tasea Roşie“ din Cisnădie şi şi altele să nu mai iasă deloc.
„Flamura roşie“ Bucureşti.
Luptăm pentru marca fa­ tuiri la uscarea bobinelor. Us.
bricii noastre, luptăm să ne cu­
cerim prestigiu — ne spune di­
rectorul fabricii Cu cit dăm
CRA
c a lită ţii p ro d u cţiei pe p rim e le 4
:assis a n u i u i 1 ^ 6 8 iu procei
Luni ie Exfra şi prirna Secunda Inferior 1
! ianuarie 61,1
» 62,1
I Februarie 63,4
| Martie 62,7
| A irilîe
î calc. Şi într-o bună zi, meşte­
In primele rînduri
Comuniştii sînt în primele nesc şi depăşesc în mod exem­ Ileana Balint, este utemistă. ză acum cît 14. asigurînd în­ Comuniştii de la Filatura Lu­
rînduri ale luptei pentru plan, plar sarcina de plan.
pentru o calitate superioară a
produselor. Candidaţii de par­
tid — membrii de mîine ai or­
ganizaţiei — trebuie să se si-
fu c z e şi ei în rîndurile celor versării partidului un angaja­ cum sînt toţi comuniştii — frun­
mai buni. Aşa şi-au propus co­
muniştii vechi, cu experienţă,
de la filatură, să educe şi să
crească pe viitorii membri dş
partid.
Organizaţia de partid a iz­
butit să ducă munca în aşa fel
îneît toii membrii şi candidaţii
de partid de la filatură să fie
fruntaşi în producţie. In pre­ nici un defect, ci 9.457 bobine să intre în rîndurile celor mai mează a-şi disputa întîfetatea în me­ sociaţiilor sportive respective trebuie să
zent, toţi comuniştii îşi îndepli­ de bună calitate.
X/'n sJW p a n o u r i n o i
in întrecerea în cinstea a-
nîversârii partidului, grafice-
L le secţiilor Filaturii Lupeni
f şi-au înălţat diagramele tot
' mai sus, panourile de onoare
{ au prezentat fotografiile celor
} care au cbţiniLt cele mai bu.
, ne rezultate în muncă.
Ş lată că in secţiile filaturii
graficele sînt din noiL goale.
Nu se mai desfăşoară între­
cerea ? Dimpotrivă. Avintul în­
trecerii cunoaşte o însufleţire
şi mai mare. Avind la bază o
mai. bogată experienţă — ex­
perienţa ciştigatâ în întrecerea
ce s-a desfăşurat în cinstea
glorioasei aniversări a parti­
FIRE DE CALITATE SUPERIOARA - NOUTĂŢI HAŢEGAflE
ÎN CANTITÂTI TOT MAI MARI
m a rc a fabricii
mai multe fire de calitate „ex-
tra“ şi „prima“ cu atît bene­
ficiul fabricii noastre este mai
mare. Dar nu numai despre a-
ceasta este vorba. Trimiţînd ţe-
sătoriilor fire de calitate supe­
rioară, acestea obţin randa­
mente mai mari, pot da la. rîn-
dul lor ţesături mai rezistente,
mai bune. fără noduri, fără
scame, plăcute ca aspect şi pe
gustul cumpărătorului.
Eforturile depuse de colectiv
pentru creşterea producţiei de
fire de calitate superioară con­
firmă cele spuse de către di­
rector. In primul trimestru al
anului, ca urmare a creşterii
preocupării întregului colectiv
pentru traducerea în viaţă a
sarcinilor puse de Directivele
Congresului al III-lea al parti­
dului, în întreprindere s-au luat
multe măsuri eficiente pentru
îmbunătăţirea calităţii produc­
ţiei. S-a introdus o urmărire
riguroasă a parametrilor de fa­
bricaţie. In secţiile I-a presă,
mercerizare, preparaţii şi altele,
s-au introdus grafice de urmă­
rire a calităţii. S-a îmbunătă­
ţit deasemenea controlul asu­
pra materialului filtrant. Toa­
te acestea au o deosebită im­
portanţă. Acum. spre exemplu,
fiecare pînză de filtru este con­
trolată cel puţin odată pe lu­
nă de către maiştrii. înainte
vreme, cind filtrele nu erau
controlate la timp, ele se Înfun­
dau fâeînd ea unele fire să fie
In întreprindere ş-au ivit gî-
cînclu-se in pripă, mătasea se
brunizează, cum spun textiliş-
tii, adică se pîrleşte, îşi schim­
Y'IC U 1
30,0 8,9
29,4 8,5
29,1 7,5
30,2 7,1
m* »JT2«SîtîB>rrjar»JC»^îC3CirS
Tovarăşa Ana Kadar, o mun­
citoare tînără. devenită nu de
mult candidată de partid, şi-a
luat în întrecerea în cinstea ani
ment destul de mare: la 1.000
de bobine să nu dea nici una
de proastă calitate. Tovarăşele
sale de muncă nu credeau că
ea va putea să-şi realizeze în­
tocmai angajamentul. Şi iată că
viitoarea membră a partidului,
a dat în luna aprilie nu 1.000
de bobine de bună calitate, fără
dului — textilistele din Lu­
peni se pregătesc să desfă­
şoare cu un avînf. sporit în­
trecerea socialistă în perioada
ce ne desparte de sărbătoa­
rea măreaţă a eliberării pa­
triei de sub jugul fascist. N-au
trecut decît citeva zile şi iută
că in fabrică au apărut lo­
zinci şi panouri noi. Organi­
zaţia de partid cheamă fila­
toarele să muncească mai bi­
ne. să-şi sporească angaja­
mentele în întrecere, să dea
peste plan tot mai multe fire
de calitate superioară. La co­
mitetul sindical al întreprin­
derii, numeroase muncitoare
*V_ 'Wv/V j',VW'
tiviws3isa&ra\vivmu
bă culoarea. Lucrul acesta este
greu de observat in filatură, dar
pe ţesături se observă dungi,
apare evidentă lipsa de unifor­
mitate a culorii firelor. Pen­
tru eliminarea acestui neajuns
conducerea întreprinderii a pus
în construcţie un uscător nou
de bobine. De asemenea la spă­
lătoria de bobine s-au construit
două bărci în plus.
Un rol însemnat în îmbună­
tăţirea calităţii firelor îi are
iluminatul în secţii. In con­
diţiile unei bune ilumina­
ţii, ochii disting mai bine
culorile. muncitorii pot su­
praveghea. cu mai multă atenţie
lucrul la maşină. In prezent. în
toate secţiile filaturii se intro­ ? mai mare grijă ca fiecare
duce iluminatul fluorescent.
Preocuparea conducerii între­
prinderii şi a întregului colec­
tiv pentru îmbunătăţirea cali­
tăţii producţiei poate fi ilus­
trată cel mai bine de graficul
calităţii In luna ianuarie, sar­
cina de îmbunătăţire a calită­
ţii prevăzută în planul de pro­
ducţie a fost depăşită cu 1,7 la
sută, in februarie cu 2,3 la su­
tă în martie cu 3,4 la sută iar
în aprilie cu 3,2 la sută. Este
un început bun. Dîndu-se mai
multe fire de calitate „extra“ şi
„prima“ colectivul întreprinde­
rii a realizat economii la pre­
ţul de cost de peste 92.000 lei.
In lunile oare vor urma, tex-
tiliştii din Lupeni vor dovedi
prin realizările lor că ştiu să
respecte cuvîntul dat partidu­
lui.
Şapte maşini, cît patrusprezece
Organizaţia de partid a fila­
turii şi conducerea întreprinde­
rii erau tare îngrijorate la în­
ceputul anului. Sarcinile de
plan erau sporite şi maşinile
de filat existente nu puteau asi­
gura prelucrarea întregii canti­
tăţi de mătase. Ce era de făcut?
Să se aducă utilaj nou ? Aceasta
ar fi însemnat investiţii supli­
mentare, cheltuieli şi timp.
Comitelui de partid s-a adre­
sat celor mai huni specialişti din
fabrică, comunişti şi fără de
partid. Ce se poale face ca ma­
şinile existente să producă mai
mult ?
Necazul era mare. La maşini­
le de fileta j, din cele 100 bobi­ tuşii comunişti Franci.sc Foldo-
ne care existau pe o fată. doar
50 erau în lucru, în timp ce
restul de 50 se aflau în pregă­
tire. In momentul cînd firele de
ne 50 bobine se terminau, in­
trau în funcţiune celelalte 50 ca­ sită. Prin modificarea unor dis­
re aşteptau, urmînd ca prime­
le să fie din nou schimbate, si
a pregătite. Şi operaţia aceasta de
Dorinţa ei fierbinte este de a deplinirea sarcinilor de plan pe peni ştiu că progresul tehnic
fi primită în rîndul candidaţi­
lor de partid. In vederea înde­
plinirii acestui ţel, ea se pregă­
teşte de pe acum să fie aşa
taşă la locul său de muncă. Şi
ce şi-a pus în gînd. se reali­
zează. In loc de 1 200 bobine,
ea a realizat în luna aprilie 1504
fără să dea nici una cu defect.
Ana Kadar şi Ileana Balint
sînt două muncitoare harnice.
Ca ele sînt zeci şi zeci la Fi­
latura Lupeni care se pregătesc
buni.
şi muncitori se prezintă zil­
nic pentru a-şi reinoi şi spori
angajamentele iniţiale luate în
întrecerea in cinstea aniver­
sării partidului.
Muncitoarea Veronica Rai-
ca s-a angajat ca la 1.000 leg-
fire să nu dea nici un fir re-
b u ta t; Maria Stăiculescu —
să cintărească numai produc­
ţie de bună calitate: Emilia
Valiţă să dea GOG leg. fire fără
nici un rebut..
In fabrică au apărut pa­
nouri noi. Ele aşteaptă foto­
grafiile celor mai buni mun­
citori — fruntaşi în noua e-
tapă a întrecerii socialiste.
drum ul so c ialism u lu i
Secţia de baza — secţie
fruntaşa a fabricii
[ Secţia de bază a fabricii
l este secţia finisaj textil. Aci,
i firul de mătase capătă con­
turul perfect. Cu priviri a-
tente, textilistele urmăresc
mersul maşinilor.
— Secţia noastră are, du­
pă părerea mea, cea mai
mare importanţă pentru ca­
litatea producţiei întregii în­
treprinderi, ne-a spus cu
minărie dar şi cu un accen-
t tuat simţ de răspundere to-
j- varăşa Erna Farcaşa, secre-
r tara organizaţiei de bază din
r secţie. In secţie firele intră
l în formă de fibrile. La ră-
C sucire trebuie să avem cea
' fir să aibă aceeaşi răsucitu-
(, ră, să nu fie scămoşat, ca
C bobina să nu se murdăreas-
[¦ că. La depanare trebuie să
L dăm atenţie ca scuturile să
• aibă acelaşi gramaj, ca ros­
turile lor să fie perfect uni­
forme... Numai respectînd
toate cerinţele de calitate,
firele noastre de mătase pot.
satisface clienţii.
S-ar părea că aceste ches­
tiuni sînt doar simple nor­
me tehnice profesionale. Dar
ele ar rămine fără viaţă dacă
[ organizaţia de bază din sec-
L ţie n-ar desfăşura o aseme-
t nea muncă politică incit fic-
care muncitor să-şi priveas-
L că munca nu numai ca o o-
C bligaţie profesională, ci şi ca
L o sarcină importantă cerută
L de interesele întregului popor.
L In întîmpinarea aniversă-
J > f 1 / u J L—/ I / I l 1 t I / I— /<— / 1 t V
schimbare şi pregătire a bobi­
nelor dura circa o oră şi jumă­
tate...
— Aici trebuie să ne concen­
trăm atenţia tovarăşi — a de­
clarat meşterul Ludovic Krakov-
ski, laureat al Premiului de
Stat. Să vedem ce putem face
ca bobinele să se schimbe din
mers.
Soluţii pentru această proble­
mă au fost multe. Calcule s-au
făcut cu nemiluita. Poate nici­
odată în istoria Filaturii Lupeni
nu s-a consumat atîta hîrtie de
rul Krakovski împreună cu lăcă­
şy şi Iosif Szabo, precum şi cu
inginerul comunist Ion Rădu-
lescu s-au prezentat la comite­
tul de partid şi la conducerea
întreprinderii. Soluţia a fost gă­
pozitive la maşini, nu se mai
trece firul de pe o bobină pe
alfa şi bobinele se schimbă din
mers. Operaţia aceasta de schim­
bare a bobinelor durează doar
3-4 minute. In felul acesta, s-a
dublat productivitatea muncii la
rele 7 maşini care au fost mo­
dificate. .Cele 7 maşini lucrea­
anul 1951.
Inovatorii întreprinderii nu
s-au oprit aici. Ei au început
să studieze cu ochi critic şi ce­
Campionatul regional
de fotbal rezervat juniorilor
Cu cit ne apropiem de stirşltul cam­
pionatului situaţia echipelor din frun­
tea clasamentului devine mai clară.
Asttei, putem cita ca virtuale cîştigâ-
toarc al seriilor echipele Minerul Lu­
peni şi Corvinu] Hunedoara, care ur­
ciuri de baraj tur-retur.
Ţinem să facem o remarcă privind echipelor de fotbal. Numai aşa va pu­
lipsa de preocupare a unor asociaţii tea să crească numărul elementelor ta­
sportive faţă de echipele de juniori.
Astfel, asociaţiile Aurul Certej şi Mi­
nerul Ghelar nu se prezintă cu echipele
Iată cum se prezintă clasamentul după desfăşurarea etapei a 9-a din retu r:
SERIA !-A
1. Minerul Lup. 15 13 2 0 b5: 6 28
2. C.F.R. Simeria 14 11 t 2 47:16 23
3. Victoria Călan 14 9 2 3 41:20 20
4. Jiul Petroş. 12 8 1 3 55:20 17
5. Minerul Anin. 14 5 3 6 29:32 13
6. Minerul Ghelar 13 5 2 6 19:25 12
7. Şanţ. Huned. 12 5 2 5 15:20 12
8. Minerul Petr. 14 4 2 8 21:42. 10
9. Minerul Vulcan 11 1 3 7 9:42 5
10. Relezat Haţeg 14 I 3 10 8:52 5
11. Parîng. Lonea 14 1 2 11 14:35 4
rii partidului, colectivul sec- 1
ţiei a muncit cil mult en- -j
tuziasm izbutind să-şi înde- ]
plinească cu cinste angaja- ţ
mentele luate în întrecere. )
Indicele de calitate a fost de- t
păşit cil 3,2 la sută faţă de -j
1 la sută cit. a fost angaja- )
mentul. De asemenea planul ]
de producţie a fost depăşit. 1
La obţinerea acestor rezul- -j
tate comuniştii au fost acei ¦)
care au însufleţit colectivul. }
Organizaţia de bază a ana- -
lizat în mai multe rinăuri -j
împreună cu conducerea sec- -ţ
ţiei şi şefii de brigăzi preo- j
cuparea fiecărei echipe de
muncitori pentru îmbunătă­
ţirea calităţii prodiLcţiei. Co­
munişti cu înaltă calificare
au fost însărcinaţi să răspun­
dă în mod concret de munca
depusă în fiecare colectiv,
în fiecare echipă pentru îm­
bunătăţirea calităţii. Tovară­
şele Maria Maier şi Raveca i
Suciu, de la răsucit, Geor. -j
geta Maxim, de la sortare,
Ana Mureş şi Mariana Vădu- ~]
va, de la depănat şi alte to- î
varăşe. membre şi candidate
de partid, au urmărit cu
perseverenţă şi simţ de răs­
pundere calitatea producţiei
date de tovarăşele din echi­
pele în care lucrează.
îndemnurile lor au găsit un
ecou in rîndul muncitoare­
lor. La maşinile deservite de
echipele în care lucrează a-
ceste tovarăşe s-au obţinut 1
cele mai bune rezultate.
B. N.
)i—/ i—11—f «—/i—fy
lelalte maşini ale fabricii. De
pildă, li s-a părut că turaţia
fuselor la maşinile de răsucit
este prea mică. De fapt, ea nu
era mică. Cu toate acestea prin
modificările pe care le-au adus
unor mecanisme ale maşinilor
turaţia fuselor a crescut cu
1.800 ture pe minut.
In faţa colectivului de mun­
citori, ingineri şi tehnicieni de
la Filatură, apar însă probleme
noi, cerute de viaţă. Nu va trece
multă vreme şi fabrica va avea
un aspect cu totul nou. Se va
înlocui bitumul de pe pardosea­
lă cu plăci antiacide. Se va mo­
derniza spălătoria de bobine, se
va dezvolta uscătoria, maşini­
le vor fi mai bine regrupate.
Iată numai cîteva din proble­
mele pe care colectivul este che­
mat să le rezolve.
Sub îndrumarea Comitetului
de partid, conducerea întreprin­
derii şi comitetul sindical sc
îngrijesc de pe acum de spri­
jinirea colectivului în vederea
rezolvării noilor sarcini. In două
secţii au fost organizate cursuri
de calificare. In curînd, aseme­
nea cursuri vor fi deschise în
toate secţiile întreprinderii.
constituie cheia viitoarelor suc­
cese şi de aceea luptă ca pe a-
cest tărîm să facă noi paşi îna­
inte.
de juniori la meciurile programate, u-
nele chiar acasă. Nu putem ti de acord
nici cu situaţia pe care o au în clasa­
ment unele echipe de juniori c a : Pa-
rîngul Lonea, Minerul Vulcan, Metalul
Crişcior, Sebeşul Sebeş. Conducerile a-
să preocupe şi de viitoarele cadre ale
lentate în sportul cu balonul rotund.
GH. CIORANLJ
corespondent
SERIA ll-A
1. Corvinul Hun. 17 15 1 1 98:11 31
2. A.S.T.A. Alba I. 19 14 2 3 79:22 30
3. Dinamo Barza 18 14 0 4 72:16 28
4. Metal. Cugir 18 II 2 5 51:39 24
5. Dacia Orăştie 18 II 1 6 55:34 23
6. .Minerul Deva 18 10 2 6 54:39 22
7. C.F.R. Teiuş 18' 8 2 8 42:51 18
8. Aurul Zlatna 17 7 3 7 48:55 17
9. Sebeşul Sebeş 18 8 0 10 45:61 16
10. Metal. Crişcior 17 7 1 9 37:59 15
II Aurul Certej 17 3 0 14 16:65 6
12. Vict. Dobra 18 1 2 15 13:73 4
13. Şurian. Petreşti 18 0 0 18 4:80 0
Pentru iubitorii de literatură
Pe adresa bibliotecii raionale
din Haţeg au sosit pachete
conţinînd 267 volume de lite­
ratură politică, beletristică şi
ştiinţifică. Rafturile au fost deci
reîmprospătate, iar cei peste 830
de cititori au, în total, la dis­
poziţia lor, un fond de 19.85G
volume.
Printre noutăţile sosite la bi­
bliotecă pot ti amintite: „în­
dreptar la operele lui Lenin“,
Propunerea devine faptă
Cu prilejul întîlnirilor premer­
gătoare alegerilor de deputaţi în
sfaturile populare, numeroşi ce­
tăţeni au subliniat necesitatea
înfiinţării a unui nou centru de
distribuire a plinii.
Apreciind propunerea, depu­
taţii sfatului popular orăşenesc
au ridicat această problemă în
primele lor sesiuni. Ca urmare
Răsplată a muncii
In sala clubului cooperativei
„Ţara Haţegului“ a avut loc
înmînarea în cadru festiv, a in­
signei şi diplomei de „Frun­
taşi în muncă în cooperaţia de
consum“, colectivului de lucră­
tori de la magazinul „Textila“.
Acest colectiv. în semestrul
II al anului trecut, a depăşit
lună de lună planul la toţi in­
dicii, neavînd nici o reclama-
Concurs cuUural-sporfiv
Recent a avut loc în satul Şoi-
muş faza comunală a concursu­
lui cultural-sportiv.
In cadrul acestui concurs s-au
prezentat formaţiile artistice din
satele: Şoimuş, Boholt, Balafa
şi Mintia. De aprecierea pu­
blicului ¦s-au bucurat echipele
DINPROGRAMUL DE
4 IUNIE 1961
PROGRAMUL 1 : 6,00 Muzică •popu­
lară romîneascâ.; 8,00 Şcoala şi viaţa;
9,30 Teatru la microton pentru copii:
„Gocoşelu! neascultător“,..adaptare, ra­
diofonică după comedia.cu acelaşi nu­
me de Ion Lucian; 11,30 Vorbeşte Mos-'
cova !; 12,25 Muzică din operetele lui
Franz Lehar; 13,10 De *toate' pentru
/ PiiK FynTnef
Başggta3BB<BB8gMganBBBSggMSBjB3Ş^3BBB lare romîneşti; 8;30 Clubul voioşiei;
4 IUNIE 19G1
DEVA: Volga, Volga; Policarp
maestru caligraf; HUNEDOA­
RA ; Socoteli greşite; PETRO­
ŞANI : setea ; In pragul furtu­
nii ; ALBA IULIA : Război, şi pa­
ce : Floarea zăpezii; SEBEŞ:
Cocoşatul; SIMERIA: Să preţu­
im iubirea: ORĂŞTIE; Floarea
zăpezii: Katia Katiuşa; HA­
ŢEG : Ultima zi, prima z i ;
BRAD: Scrisoare neexpediată:
LONEA: Portul fără apă: TE­
IUŞ: Haiducul ele pe Ceremuş;
ZLATNA: Normandie Niemen:
ILIA: Nu vreau să mă însor;
APOLDUL DE SUS: Torero.
mmm NETSOmOLOGiß
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă cu cerul mai mult
nors în timpul zilei. Vor mai cădea
ploi slabe însoţite de descărcări elec­
trice. Temperatura staţionară va fi
cuprinsă ziua între 22 şi 26 grade,
iar noaptea între 10 şi 15 grade. Vîn
tul va sufla potrivit cu intensificări
temporare din vest.
pag. 3
„Adolescentul“ de F. M. Dos­
toievski, „Tînăra gardă“ de Fa-
deev, „Ei au luptat pentru pa­
trie" de M. Şolohov, precum şi
cărţi de muzică, ştiinţă popu­
larizată etc.
Pentru cunoaşterea temeinică
a cărţilor de către cititori, tov.
Gafia Belee, bibliotecară, a or­
ganizat prezentarea operei lite­
rare recent sosită — „Singur
pe lume“ de Hector Malot.
a acestei preocupări, acum cî­
teva zile a fost deschis cel de­
al doilea centru de distribuire
a pîinii. Astfel, aprovizionarea
cu pîine a cetăţenilor de pe
străzile Emineseu, 8 Mai, A-
lecsandri, C. Porumbescu, car­
tierul Suseni etc., este făcută
mult mai bine şi mai repede.
ţie din partea consumatorilor.
Colectivul magazinului „Tex­
tila“, stimulat individual cu in­
signe şi diplome, se compune
din • Matei Sebesteyn — gestio­
nar, Ana Zepa, Clara Ijac, lu-
liana Devalerio, F.lza Steinhau-
zer şi Doina Sălăşan, vînză-
toare.
PETRE FARCASIU
corespondent
de dansuri 'populare locale din
Şoimuş şi Boholt. brigada ar­
tistică de agitaţie de la G.A.S.
Mintia, soliştii căminului cul­
tural din Balata. precum şi tî­
năra formaţie a fluieraşilor din
Boholt.
MJRELIA MOISE
corespondentă
toţi; 14,50 Arii şi diîeTe din operele
lui Verdi; 15,20 „Se întrec fruntaşii
’ogoarelor" ; 1’6,45 ' Muzică de estradă ;
,17,40- Album de melodii; 19,30 Muzică
din ţări socialiste; 20,00 Teatru la mi-'
crofon — premiera ¦„Fiul secolului" de
Kuprianov.; 21,45 Muzică populară ro-
mînească ; 22,35 .Muzică de dans.
PROGRAMUL I I : 7,00 Melodii popu­
9,00 Din cele mai trunioase melodii
populare sovietice; 10,30 Revista pre­
sei străine; 10,50 Transmisie din sala
Ateneului a concertului orchestrei sim­
fonice şi a corului Filarmonicii de Stat
„Georgc Enescu“ ; 13,15 Muzică popu­
lară romîneascâ şi a fninorităţilor na­
ţionale; 14,30 Cine ştie cîştigâ ! 16,00
Oameni şi lapte; 17,15 Din poezia
noastră contemporană; 18,00 Muzică
uşoară; 19,00 Emisiune pentru mari­
nari; 19,30 Program de romanţe; 21,15
Lectura ghicitoare: Eroi din opera lui
A. S. Puşkin; 22,30 Din comoara fol­
clorului nostru ; 23,10 Muzică de dans.
BULETINE DE ŞTIRI: 7,00, 13,00,
22.00, 23,52 (programul 1) ; 7,50, 1-1,00,
20.00, 23,00 (programul 11).
'f-i—*/—>r~•/—11—1r ¦'z—' r^r^H
ÎNTREPRINDEREA DE CONS-
TRUCţll SIDERURGICE
HUNEDOARA
Angajează:
Şoferi, zidari, sudori autogeni,
sudori electrici, dulgheri, herari-
beton şi strungari.
Se asigură condiţii bu­
ne de salarizare si cazare
Ofertele se vor adresa direct în­
treprinderii de construcţii side­
rurgice Hunedoara, serviciul cadre
şi invăţâmint. sirada Molotov,
nr 8.
AL PABRICII DE
ANTIBIOTICE IAŞI
UNGUENT PENTRU
UZ V E T E R I N A R