Page 13 - 1961-06

Re-.: or, ;, ă
I Ann! XIII. Mr. 2004
p«gaggg«iaB43g^J
Agregatelor— energie termica'
ii electrica la un preţ de cost
cît mâ scăzut
Răspunzi nd chemării parti­ mentul întregii centrale va a-
dului, colectivul nostru de mun­ junge la limita miaximă. Aceas­
citori, ingineri şi tehnicieni des­ tă lucrare o putem executa din
făşoară o activitate rodnică resurse interne, fără investiţii
pentru reducerea preţului de
cost al energiei termice şi e-
lectrice produsă de centralele
din C.S. Hunedoara. Planul de
măsuri tehnico-organi2atorice
întocmit la sfîrşitul anului tre­
cut şi tradus în mare parte în
vitaţă, ne-a permis oa în pri­
mele patru luni ale anului cu­
rent să realizăm o economie
la preţul de cost de 1.183.614
lei.
Printre măsurile mal impor­
tante care au fost aplicate în
perioada amintită se numără
funcţionarea continuă şi fără
avarii a agregatelor, care a con­
dus la obţinerea unei depăşiri
a planului de energie electrică
cu 3 la su tă ; consumarea la
maxim a combustibililor locali
(gaz de cocs! şi de furnal) : re­
ducerea Constuimlulud propriu de
energie electrică printr-o func­
ţionare mlai raţională a pompe­
lor de alimentare a cazanelor :
evitarea pierderilor de căldură
prin conducte, izolîndiu-se va­
nele şi tranşele rămase neizo­
late la montaj ; executarea re­
paraţiilor de bună cialitate la
cazane şi turbine; reducerea
duratei de staţionare a agrega­
telor în reparaţii şi altele.
Colectivul C.T.E. n de la
Combinatul siderurgic Hune­
doara, sub îndrumarea orga­
nizaţiei de partid depune efor­ mentelor luate de către side-
turi susţinute în vederea des­ rurgiştii hunedoreni în cinstea j lot ¦ăe astfel de maşini,
coperirii de noi rezerve inter­ aniversării partidului.
ne, care să ducă la reducerea
in continuare a- preţului de
cost al energiei termice şi elec­
trice.
Bunăoară, odată cu intrarea
In funcţiune a bateriei a iV-a
de cocs a crescut în mod sim­
ţitor şi producţia de gaz de
cocs. Pentru ca acest combus-
tibil-d'eşeu să nu fie irosit în
atmosferă, colectivul nostru s-a
preocupat din timp de asigu­
rarea consumării lui la cazane.
Prin măsurile luate, la cazanul
T.K.T.T. s-a mărit consumul de
gaz de cocs la aproape 25.000
m.c. pe oră.
Se poate spune că începînd
cu luna mai a.c., termocentra­
la nr. 2 funcţionează la puterea
instalată maximă, numai pe
combustibil local, ceea ce este
foarte avantajos şi economic.
In vederea ridicării randa­
mentului termocentralelor, co­
lectivul nostru şi-a propus să
folosească posibilitatea de a
prelua aburi din turbina B.B.C.
pentru a i introduce în ciclul
regenerator. In felul acesta,
pierderile în condensatorul tur­
binei vor fi minime, iar randa­
Hie.eum a n d a te , fte n tm i ţ t r ie le n ii m r i
Iată-mă şi la U. M. Cugir. Stînd mele frezorului Emil bârăbanţ, ale târească simţul de răspundere. Ce au
de vorbă cu prietenii mei, controlorii
de calitate, am aflat că la sectorul
maşini-unelte s-a înregistrat în luna
aprilie cel mai mare rebut din acest
an. Faptul m-a surprins, Ştiam că aici
au fost luate încă de mult o seamă
de măsuri tclmico-organizatorice de
mare eficacitate. De pildă, s-a îmbu­
nătăţit tehnologia de turnare a piese­
lor din tontă, s-a introdus controlul
tehnic de calitate intre tazele de pre­
lucrare şi controlul final de duritate
al pieselor, corpul de control a fost
reorganizat pentru o cuprindere cît
mai judicioasă a subansamblelor şi
întărit cu oameni competenţi... Şi cu
toate acestea, situaţiile statistice in­ Doar marea lor majoritate lucrează
dicau o depăşire a procentului admis
de rebut cu 0,18 la sută.
Ca să mă dumiresc asupra cauze­
lor, am răsfoit mai întîi registru!
C.T.C. Un număr destul de mare de
piese erau rebútate din cauza defec­
telor de turnare. In dreptul lor scria să nu mai am nici o îndoială. (Sauza, Nistor şi Vasile benea, care s-au bă­ din luna mai, care sînt cu mult mai
„Unirea“ Cluj (este vorba de uzinele
metalurgice „Unirea“ din Cluj). Dar,
nu erau puţine nici píesele rebútate
în secţie. Cele mai multe, erau pîr-
ghii, roţi dinţate, bucşe şi şuruburi. trebuie să-i îndrume pe muncitori a- felul în care discută cu oamenii con­ viitor atenţia.
Alături de ele apăreau mai des nu-
D um inică 4 iunie 1961
şi în timp destul de scurt.
In cursa! acestui an, au fost
luate măsuri eficace şi pentru
folosirea resurselor energetice
secundare, care sînt numeroase
în combinat. Astfel, încă din
trimestrul I, a început să pro­
ducă abur primul cazan recu­
perator de la O.S.M. II. El pro­
duce abur fără a consuma com­
bustibili, utilizînd numai căldu­
ra gazelor arse, care ies din
cuptorul Martin nr. 1 la o tem­
peratură de circa 600—700 gra­
de Celsius. In afară d'e aceas­
ta, în prezent este în construc­
ţie un al doilea cazan recupe­
rator pentru cuptorul nr. 2 de
la aceeaşi secţie, iar pentru vii­
tor, sînt prevăzute a se con­
strui asemenea cazane recupe­
ratoare şi la cuptoarele de în­
călzire de la laminoare.
In concluzie, se poate spune
că în Combinatul siderurgic Hu­
nedoara S-au luat o serie de
măsuri importante, care permit
ca energia termică şi electrică
produsă de centralele noastre
să ajungă la un preţ de cost
din ce în ce mai scăzut. Acest
lucru, desigur, se resfrînge şi
asupra preţului de cost al pro­
duselor de bază ale combina­
tului. El constituie aportul co­
lectivului de energeticieni la
realizarea şi depăşirea angaja­
in?. IERONIM RUSAN
şeful centralelor electrice
al G.S. Hunedoara
strungarilor Gheorghe Munteamî, Va-
sile Miclea, Vasile Eşti şi ale altora.
După cîte am ailat mai tîrziu, numai
Vasile Miclea şi Vasile Eşu au re-
butat în luna aprilie piese în valoare
de peste 7.000 lei. De speciticat că lu­
crau la una din cele mai moderne ma­
şini : maşina de găuri! prin coordo­
nate.
„Oare să fie vorba de nepriceperea
ConfroSui de calitate are cy^înîyl
oamenilor?“ m-ain întrebat eu. Nu!
la slrung sau trezâ de ani de zile.
Apoi, faptul că de cele mai multe ori
lucrează mult şi bine, şi că alţi or­
taci de-ai lor cum sfnt Partenie Gă-
breanu, Ioan Limbeanu, Vasile Măie-
raş şi alţii, lucrează în aceleaşi con­
diţii şi produc piese bune, m-a făcut
constă în neglijenţă şt superficialitate. tut în faţa muncitorilor mai pot fi
Aceasta însă nu spune totul. Maiş­
trii trebuie să tie doar şi educatori,
lunci cînd greşesc, să-i ajute să-şi în- trolorii Sergiu Niţă şi Ioan Heasă.
.•WvuAV -uRWvA-i/v«.' X/ V-V /'V
I Hunedoaia-Deva \
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNiŢi-VA !
•/-”¦>/—'<—»r
- 1Maşinile ăe cusut „llea-
t na“, fabricate la Uzinele
j metalurgice din Cugir
( şi-au cucerit, datorită
l înaltei lor calităţi, o bî-
(. nemeritată apreciere din
L partea cumpărătorilor.
Nu peste mult timp un
L după cum se vede in fo­
( tografie, va lua drumul
magazinelor ăe desfacere.
»— / <— f >— r<— f>— — r, — i t ,— / , — t,__
făcut maiştrii de la acest sector ? Ei,
în loc să procedeze astfel, îşi petre­
ceau o bună parte din timp la postul
de control, pentru a-i determina pe
controlori să accepte piesele.
Nu pot tăinui, trebuie să o spun
deschis că prietenii mei, controlorii
de calitate, au şi ei o parte din vină,
Ca dovadă, la montaj s-au găsit de
cîteva ori piese cu defecte. Dar nu
despre asta vreau să vorbesc în pri­
mul rîtid, ci despre taptul că un con­
trolor de calitate trebuie să tie model
pentru muncitori şl în-pregătirea pro­
fesională şi în disciplina. Numai în
felul acesta staturile şi îndrumările
lui sînt ascultate cu încredere. Mă
îndoiesc însă că Ioan Matei, care vine
uneori turmentat la serviciu, sau Ioan
pentru ei îndrumătorii de care au ne­
voie. Mă mîhneşte de asemenea şi
4 pagini 20 bani
ică însufleţită în lalea Jiului rile de la Buftea. I. Popescu
10.761 tone cărbune peste plan
La exploatările carbomiere din Va cărbune, întreaga cantitate extrasă
lea Jiului întrecerea socialistă se des avînd un procentaj de cenuşă redus
tăşoarâ cu tot mai mult avînt. Mine
¦rii, mobilizaţi de organizaţiile- de par sută. In truntea-întrecerii pe bazin s-au
- ticl duc cu succes lupta pentru creş
^ terca producţiei de cărbune, pentru îm
bunâtăţirea calităţii lui. In‘ luna mai
s-au produs peste plan 16.761 tone de minerii de la Uricani şi Vulcan.
todamente înalte
Creşterea producţiei de cărbune s-a muncii s-au obţinut la minele Uricani, ritmul de executare al lucrări­ Sebeş, spre exemplu, n-au exe­
făcut exclusiv pe seama productivităţii
muncii. La sectoarele 1 Uricani, III
Lupeni, II Vulcan, 1 şi III Petrila s-a
muncit in luna mai cu o productivitate
medic de 3,500-3,800 tone pe post.
Creşteri masive la productivitatea
Obiectivul principal al întrecerii: calitatea
Cel mai de seamă obiectiv în între­
cerea socialistă a minerilor este acum
calitatea cărbunelui. La toate exploa­
tările au tost luate şi aplicate măsuri
telinico-orgunizatoricc menite să ducă
la extragerea unui cărbune tot mai bun.
Turnătoria de lingotiere
a uzinei „Victoria“ Călan.
Se toarnă un pod de tur­
nare pentru oţelăria Re­
şiţa.
înainte de a încheia, vreau să le
fac prietenilor mei de la sectorul ma­
şini-unelte al U. M. Cugir, controlori­
lor de calitate, o recopiandare : să fie
d l mai exigenţi, dar să nu uite că
exigenţa este eficace numai atunci
cînd nu ie este ştirbit prestigiul.
Măsurile luate de conducerea secto­
rului, sub îndrumarea . biroului orga­
nizaţiei de bază P.M.R.,. în ultimul
timp, sînt intr-adevăr bune. Este bine
că în cadrul. întrecerii socialiste pe
profesii s-a luat iniţiativa ca munci­
torii fruntaşi să se ocupe de instrui­
rea celor mai slabi. Este bine că s-a
stabilit ca piesele să tie vopsite par­
ţial înainte de montare. La fel de
bune sînt toate celelalte măsuri. Bi­
roul organizaţiei de ¦bază nu trebuie
să uite însă că întărirea disciplinei
muncii şi întărirea- simţului de răs­
pundere al oamenilor hotărăsc atît
felul în care sînt aplicate măsurile,
cît şi calitatea produselor. Rezultatele
-bune docît ceri din aprilie, dar cu
mult sut> nivelul posibilităţilor reale
ale sectorului, confirmă că în această
direcţie va trebui să-şi îndrepte pe
CONTROLUL DE CĂLITĂ IE
b ţr ii
VM.
• „Pe treptele revistei" — Cro­
nică teatrală (pag. 2-a)
• Rolul de părinte nu trebuie
ştirbit. * (pag. 2-a)
• Drumul spre Cosmos
(pag. 3-a)
o Viena: Au început convorbi­
rile llruşciov-Kennedy — Întreve­
derile din 3 iunie (pag. 4-a).
faţă de norma admisă cit 0,6-0,8 la
situat minerii de la Petrii« care şi-au
depăşit planul lunar cu 7.499 tone căr­
bune. Rezultate frumoase au obţinut şi
şi Petrila, unde în luna mai acest in­
dice a oscilat între 1,250-1,300 tone pe
post. După cinci luni de muncă, produc­
tivitatea medie pe bazin este în jurul
a 1,090 .tone pe post.
La Uricani, de pildă, întreaga cantitate
de cărbune extrasă, inclusiv cele 3.971
tone date peste plan in mai, a avut un
procent de cenuşă cu 2 . la sută sub
norma admisă. La mina Aninoasa,
unde planul a tost depăşit cu 1.292
tone de cărbune, întreaga cantitate ex­
trasă a conţinut cu 1,5 la sută mai pu­
ţină cenuşă.
Un factor deosebit de mobilizator în ocupată cu tloarea-soarelui.
lupta pentru îmbunătăţirea calitativă a
cărbunelui îl constituie aplicarea tot socialiste ale agriculturii cu lu­ Or, Hunedoara
mai largă şi eficace a iniţiativei mi­ crările de întreţinere la cultura
nerilor de la sectorul 111 Lupeni: porumbului. Rină la aceeaşi da­
„Nici un vagonet de cărbune rebutat“. tă, porumbul pentru boabe şi cel
La mina Lupeni, în sectoarele I, III destinat insilozării n-a fost pră­
şi IV A, la mina Uricani în sectorul I,
la unele sectoare din Petrila şi Ani­
noasa, in cursul lunii mai nu s-a re­
butat aproape nici un vagonet de căr­ există mai ales in raioanele
bune pentru şist vizibil neales.
Soarele verii nu te poate lăsa să stai nesimţitor, mai ales cină ai 5 sau 6 ani. Razele
sale te îndeamnă la joc şi cint, îţi aduce voie bună pe faţă...
Întrevederea dintre tovarăşul
Cheorghe Gheorghiu-Dej
şi dr. Sukarno
Sîmbătă dimineaţa, la Palatul R-P. Romîne, Gheorghe Gheorghiu-Dej,
preşedintele Consiliului de Stat al R-P. Romîne şi dr. Sukarno, preşedin­
tele Republicii Indonezia au avut o întrevedere cu privire la lărgirea
schimburilor comerciale şi dezvoltarea colaborării economice între cete
două ţări.
La întrevedere au luat parte Ion Gheorghe Maurer, preşedintele Con­
siliului de Miniştri a! R.P. Romîne, Avram Bunaciu, vicepreşedinte ai Con­
siliului de Stat, Gogu Rădulescu, ml nistrul Comerţului, Aurel Mălnăşan,
adjunct al ministrului Afacerilor Externe, precum şi Pavel Silard, amba­
sadorul R.P. Romîne Ia Djakarta.
Din partea indoneziana au participat dr. J. Leimena, prim-adjunct al
ministrului prim, ministrul Distribuţiei, A. Erningpradja, ministrul Muncii,
general de brigadă dr. Suharto, ministrul Industriei Populare, oare înso­
ţesc pe preşedintele Indoneziei în vizita de prietenie pe care o face în
ţara noastră, precum şi Sukrisno, ambasadorul Republicii Indonezia la
Bucureşti.
întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă cordială şi deplină înţe­
legere.
(Agerpres).
Vizita oaspeţilor indonezieni
în Capitală
Sîmbătă, în cursul dimineţii, al Centrului cinematografic Buf­
tea au salutat călduros pe înal­
preşedintele dr. Sukarno şi per­ tul oaspete indonezian.
soanele indoneziene care îi în­ La Institutul de Fizică ato­
mică al Academiei R.P. Romîne
soţesc, au vizitat Centrul de oaspeţii au fost întîmpinaţi de
acad. Şerban Ţiieica, director
producţie cinematografică de la ştiinţific adjunct al Institutului,
care a informat despre cerce­
Buitea şi Institutul de fizică tările ştiinţifice efectuate în ţara
noastră în domeniul folosirii
atomică al Academiei R.P. Ro­ paşnice a energiei nucleare. Dr.
Sukarno şi persoanele care îl
mîne. însoţesc au vizitat reactorul a-
tomic şi laboratoarele de cer­
înaltul oaspete a fost însoţit cetări ale Institutului, interesîn-
du-se de munca specialiştilor
de tovarăşii Ilie Murgulescu, din acest domeniu.
ministrul invăţămîntului şi Cul­ Au fost vizitate apoi atelie­
rele de creaţie ale Fondului
turii, Aurel Mălnăşan, adjunct plastic. înaltul oaspete a fost
întîmpinat, în ateiierele lor de
al ministrului Afacerilor Exter­ lucru, de către Ton Jalea, pre­
şedintele Uniunii Artiştilor
ne, general maior Dumitru Con- Plastici. Ion Trimescu, Boris Ca-
ragea, Zoe Băicoianu. Cornelii!
stantinescu, precum şi Sukrisno, Medrea, Corneliu Baba, Al.
Ciucurencu, cu care s-a ini re­
ambasadorul Republicii Indone­ ţinut îndeaproape despre crea­
ţiile lor.
zia la Bucureşti şi Pavel Silard,
De-a lungul traseului, prin
ambasadorul R.P. Romîne la Capitală, numeroşi bucureşteni
au salutat călduros pe oaspeţii
Djakarta. indonezieni.
In timpul vizitei la Centrul (Agerpres).
de producţie cinematografică de
la Buftea, preşedintele dr. Su­
karno s-a interesat îndeaproa­
pe de producţia de filme artis­
tice romîneşti, de preocupările
actuale ale cineaştilor romîni.
Preşedintele dr. Sukarno a
asistat la turnarea unor scene
din noile filme artistice romî­
neşti aflate în lucru pe platou­
Gopo şi Paul Călinescu au dat
lămuriri despre filmele pe care
le regizează.
i Artiştii şi personalul tehnic
Să fie intensificat
ritmul praşîlei la porum b
In ultimele zile ţăranii mun­ cole socialiste de pe raza oraşu­
citori de pe cuprinsul regiunii lui regional Deva. Colectiviştii
noastre, au intensificat simţitor şi intovărăşiţii din raionul
lor de întreţinerea culturilor- cutat praşila decit pe 17,5 la
Drept rezultat, pînă la 1 iunie, sută din suprafaţa cultivată cu
lucrătorii din gospodăriile agri­ porumb, iar cei din raionul Brad
cole de stat, colectiviştii şi ţăra­ pe numai 14,5 la sută.
nii muncitori întovărăşiţi, au
reuşit să execute praşila întîia Aşa stînd lucrurile şi avînd
pe aproape 75 la sută din supra­ in vedere că timpul este destul
faţa ocupată cu floarea-soarelui de înaintat, că buruienile au în­
şi pe 80 la sută din suprafaţa ceput să înăbuşe de-a binelça
cultivată cu cartofi. Fruntaşi în firele de porumb, se impune a se
această muncă se situează ţăra­ lua cele mai eficiente măsuri
nii muncitori din raioanele Orăş- care să asigure terminarea ur­
tie şi 11ia, precum şi cei de pe gentă a lucrărilor de întreţinere
raza oraşului regional Deva care la porumb.
au executat praşila întîia pe 97,2
la sută, 96,9 la sută şi respectiv Situaţia praşilei porumbului
pe toată suprafaţa ocupată cu la 1 iunie a.c. :
cartofi şi pe întreaga suprafaţă
Orăşlie 45,7 %
Hia 26,2 %
Slab se stă însă in unităţile
25,5%
Alba
24,4 % 1
Haţeg 23,8% j
şit decit pe 25,5 la sută din su­ Oraşul Deva 18% I
prafaţa ocupată cu această plan- Sebeş 17,5%
tă O serioasa răminere în urmă
Brad 14,5%
Brad, Sebeş şi în unităţile agri-