Page 14 - 1961-06
P. 14
DRUMUL SUCIA LI?!MU LU/ íMr. 20G4
A ctivitate rodnică Creşte continuu In pragul încheierii tr e p te it ee&L
Comisia de femei din cadrul productivitatea muncii anului şcolar ooooooooooc ooooooooooc OOOOOOOOOOOOC'Cô'OOOOOO'OOOOO'OO^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO-OxOOOOOOOOOoOoOOOCObOOOOOOCbOOCOvK^OOOOOOObOOObbOOOOOdOOO
Sfatului popular raional Haţeg
<L Ultima premieră a Teatrului de te atirma că are valoare mai mult
desfăşoară o rodnică activitate. In primul trimestru al anu fost înscrişi toţi muncitorii ate
0 stat de estradă din Deva, intitulată datorită ideii şl... decorului, dar
Nu de mult în cadrul adunării lui curent, colectivul atelierelor lierelor, pe specialităţi. Comisie metodică activă
generale a organizaţiei de partid noastre, aplicînd noi metode de La creşterea productivităţii g „Pe treptele revistei", a înregistrat mai puţin pentru realizarea propriu-
s-a analizat activitatea comisiei muncă, desfăşurînd larg între
de femei pe semestrul II 1960 cerea socialistă pe profesii, în muncii a contribuit şi aplicarea Comisiile metodice din cadrul mână, în clasa HI-a ţinută de y un succes cu prilejui prezentării ce- zisă (suferind în privinţa desenului,
şi trimestrul I din acest an. A tre secţii, brigăzi şi oameni, a
reieşit cu acest prilej că femeile obţinut o productivitate a mun de cit mai multe inovaţii. Prin Şcolii de 7 ani Teliuc s-au ocu învăţătoarea Poantă Elisabeta. O lor 4 spectacole din localitate. Cu mişcării scenice, cosţumaţja nestili-
au prestat 1.460 ore de muncă cii mai mare cu peste 2 la sută
voluntară la recoltarea culturilor faţă de aceeaşi perioadă a a- tre cele mai importante amin pat din timp de problema în După lecţie a urmat referatul O muzica de N. Kirculescu, Laureat al zatâ a „minerilor -
din Q.A.S., la sortarea fructelor nului trecut. In luna aprilie a.c.,
la fabrica de marmeladă, la a- productivitatea muncii pe cap de tesc „Dispozitivul de ascuţirea cheierii eu succes a anului şco expus de învăţătoarea Badea ^ Premiului de stat, şi V. Veselov-
menajarea stadionului sportiv muncitor a crescut cu 14 la su sculelor“, care duce la mărirea lar. Zilele, trecute comisia me Maria, cu tema : „Lecţiile de re
cfc. In scopul ridicării nivelului tă faţă de sarcina planificată. vitezei de aşchiere şi totodată la todică a învăţătorilor din ca capitulare la gramatică, la fi g schi, pe textele lui Bogdan Căuş şi Un element de bază al revistei
cultural al femeilor, comisia a îmbunătăţirea calităţii lucrări drul comunei Teliuc s-a întru
ţinut cu regularitate informări Această creştere este rezulta O Mihai Maximilian, cu decorurile (care n-a tost un adaus al textului
politice, a organizat audiţii co tul unei preocupări intense din
lective la radio şi altele. De a- partea întregului colectiv pen g semnate de A. Lcbas, noul spectacol cum se intîmplă deseori) a tost par
semenea, un mare număr de fe tru traducerea în viaţă a pla
mei participă la activitatea cul nului de măsuri tehnice şi orga lor, „Dispozitiv de recondiţio- nit la Şcoala de 4 ani din Cin- nele anului şcolar“. 0 se prezintă omogen, dinamic. titura muzicală, plină de colorit şi
turală din cadrul casei raionale nizatorice. Aşa de pildă, locu
de cultură. rile de muncă au fost aprovi narea pompelor de injecţie“, ciş, asistînd la o lecţie de reca ION CIORÎŢĂ 0 împărţită în două acte şi 24 ta- fantezie, luminoasă, reconfortantă,
zionate din timp cu piesele con
Au fost evidenţiate pentru fecţionate la secţia mecanică, prin aplicarea căreia s-a redus pitulare model, la limba ro director al Şcolii de 7 ani Teliuc X blouri, revista surprinde In manieră în ton cu mesajul tablourilor Insu
munca desfăşurată tov. Maria fapt ce a dat posibilitate co
Sasu, Hermina Prundaru, Ana lectivului secţiei maşini unelte mult timpul de reparaţie a pom O specifică genului, imagini pozitive fleţite de interpreţi. Ea a contribuit
Voicu, Maria Doboi şi altele- să treacă la confecţionarea în
serie a pieselor, s-a trecut la pelor. Ca inovatori fruntaşi in In sp rijin u l elevilor O din actualitate (din păcate iasă prea la imprimarea unui ritm susţinut
SiDONIA BARBU organizarea unor cursuri de ri acest an s-au situat comuniş
0 puţine care să oglindească aspecte spectacolului, salvind uneori un
corespondentă dicarea calificării, la care au
tii Gheorghe Rtisu, Mihai Ispas Din iniţiativa organizaţiei de a veni în sprijinul elevilor mun g majore din viaţa şi preocupările oa- text liniar, cu versuri „de serviciu“,
şi Ştefan Meteşan. partid de la Şcoala medie se citori rămaşi în urmă la unele
rală Cugir, cadrele didactice şi materii. Astfel, profesorii Gruin g menilor muncii din regiunea noas- şablonarde. Demn de subliniat in
GH. FAUR Gheorghe (matematică) şi Lu-
elevii fruntaşi la învăţătură, au pea Vasile (chimie) au organi O tră). această privinţă e faptul că muzica
maistru, Atelierele centrale de re zat ore de consultaţii cu elevi
luat o serie de măsuri pentru g In ton cu specificul local sc ro- lui N. Kirculescu şi V. Veselovschi
paraţii Alba lulia
0 marcă totuşi mai multe scene din şi-a vădit accesibilitatea, atît pentru
g primul act. Din a- interpreţi cure au
care în semestrul I au obţinut 0 cestea se desprinde |»» putut pătrunde eu
O6 m-indj ri•a oamenil,or uşurinţă sensurile
NOTA COLECTIVULUI rezultate mai slabe, faţă de po
sibilităţi. De asemenea, fruntaşi g muncii luinedo- din context, cit
Cîfiva studenţi de la Institutul de hotărîrea nestrămutată de a se ridica ia învăţătură si în producţie ca O reni pentru faptul că prin strădanie şi pentru publicul devean, care a
Mihuţ Augustin, Miiru Ştefan,
mine din Petroşani aşteptau nerăbdă la nivelul studenţilor lruntaşl. A cerut Marcu Demian, Gheorgheoş Şte 0 colectivă, sub conducerea partidului, gustat-o din plin, în melodii ca
fan şi alţii se ocupă personal
tori, emoţionaţi, pe unul din culoare, ajutorul organizaţiei 071 ,M., grupei de ridicarea nivelului de cunoş g viaţa lor devine tot mai trumoasă, „Floricel“, „Poveste de dragoste1-,
tinţe al colegilor rămaşi în ur
în faţa unei uşi masive de stejar. Dis din care făcea parte. Ajutorul tovără mă. O mai înfloritoare. In acest sens pot „M-am născut în Hunedoara“ şi al
cutau în şoaptă, dar aprins. şesc, perseverent, venit din plin din MIRCFA BULAT O fi amintite ca izbutite scenele de tele.
Pe noul bulevard — Oricare problemă l-ar li căzut, nu partea colegilor săi, împletit cu efor- elev, clasa X-a, Şcoala medie ansamblu din „40 de ani“ şi „Trepte In ceea ce priveşle contribuţia
poate să fie străin ................................ turile sale personale, şenală-Cugir le noastre“, tabloul „Poveste de dra interpreţilor la reuşita revistei, se
de ea — fu de pă l-au ajutat să pro- goste“, precum şi unele momente observă o însufleţire crescîndă ma
Cu ani în urmă, frumos ce poartă Sînt viitoarele rerea lui ţepuş S f u d e n f i i în e x a m e n e inoveze primul an, din „Concert la revistă“. nifestată de întreg colectivul tea
pe locul bulevar numele marelui blocuri, viitoarea Cu doze suficiente de umor se re trului, pentru a realiza un specta
dului actual era nostru muzician complectare a bu
un drum ce ducea levardului. Gheorghe, secretarul .—— i m -—r...,__________ : iar la sesiunea de Condiţii marcă şi unele tablouri satirice, în col de calitate, -superior celor pre
spre şantierul pri George Enescu.
melor blocuri de Din cele 297 a- Tabloul ar fi in- organizaţiei U.T.M. din anul II, facul examene din iarna acestui an, ca şi la bune de studiu care sînt demascate o serie de nă cedente. S-a realizat un salt şi în
locuim,pe din Hu complect dacă n- tatea de electromecanică. sesiunea actuală, să obţină' numai note
nedoara. Drumul partamente date am aminti noul foarte bune, Pentru a veni în sprijinul ravuri învechite, întîinite la unii oa ceea ce priveşte omogenizarea din
era mărginit de în folosinţă pe a- cinematograf „Vic — Bineînţeles, întări de alături Savu elevilor din satele îndepărtate,
cîteva barăci, ci- cest bulevard se toria“ restauran Dumitru, care deşi mai are doar citc- Iată-1 acum ieşind de la examenul care termină în acest an clasa meni rămaşi în urmă. Intre acestea tre orchestră şi scenă. Se văd roa
teva cocioabe şi- revarsă în ceasu va zile pină îşi va lua diploma de in de desen tehnic, un obiect foarte im a VIl-a, conducerea Şcolii de
maidane pe care rile dimineţii mul tul „Corvinul“. vi giner, e deopotrivă de preocupat de portant în specialitatea pe care şi-a 7 ani din Luncoiul de Jos, ra se remarcă scenetele „La lumină“ dele muncii perseverente cu soliştii,
mărăcinii creşteau ţimea veselă, oă- trinele frumos a- „soarta" acestui coleg din anul l|. Ne ales-o. ionul Brad, a luat măsuri pen
în voie. lugicasă a celor menajate ale nou interesează însă nu faptul că trece sau tru a-i caza în internat. Aici şi — în oarecare măsură — „Hai cu actorii de proză, cTî şi cu mem
ce se îndreaptă lui complex „Drum ) nu trece, cit calitatea răspunsului său. — Nouă i exclamă el plin de bucurie. li se asigură dormitul şi hrana,
Astăzi, pe dru Prietenii îl felicită. iar studiu] se face sub supra cu nunta“ (în care se critică lipsa brii ansamblului dc băiet şi din or
mul de odinioară spre marele com Nou". In parcul Şi iată că uşa s-a deschis şi în ca — Nota 9, aşad ar.' constată Savu vegherea cadrelor didactice.
unde nici maşinile binat. spre şantie din mijlocul ora drul ei apare studentul Avram loan. Dumitru. Putem ti toţi mîndri de suc Pentru elevii rămaşi în urmă, de grijă faţă de unele cerinţe ale chestră. Cu voci însoţite de o mi
nu puteau răzbi rele hunedorene. şului muncitoresc! cel aşteptat, radiind de fericire. cesul tău... profesorii Mesaroş Ruxandra,
noroiul, decât cu întâlneşti pe aleea au înflorit tranda- ' Adevărat, aceasta este nota între Hărăguş Gheoighe, Maria Bc- cetăţenilor), „Băiatul mâinii“ (îm mică suficient de expresivă s-a pre
împodobită în ver firii. ; garoafele şi L In anul I de studii a mers mai greu. gului colectiv care l-a ajutat pe ute- nca şi alţii organizează con-
mare greu, te In- deaţă şi flori oa pnnselutele. vomit : inistul Avram loan să devină student sultatii. potriva proastei înţelegeri a educa zentat trio Caban şi cel tormat din
meni de toate vir- Venise direct din producţie, după o în fruntaş.
abia planfaf> im- \ ţiei copiilor din partea unor părinţi) Fiorela Toma, Kodica Luca şi Ana
trerupere a studiilor de li ani. Avea . LAL ROMUl.US
ctc. Dorian. Dinu lancu şi Margareta
insă ceva de preţ iii atitudinea lu i:
In ceea ce priveşte viziunea regi Grădinarii au o interpretare sim
zorală, aceasta a corespuns, în ge plă, puţin colorată. Ketta Marga
neral. Totuşi, în unele scene („La s-a bucurat de succes mai ales în
g mina din Petrila", „Despre o poartă" interpretarea părţilor lirice ale me
O etc), şi în unele momente muzicale, lodiilor.
O există prea puţină preocupare pen- In rolurile de proză, reţin atenţia
tîmpină un peisaj stele. plini de op bie la plinii'are ) $ tru mişcarea în scenă, pentru varie- actorii Radulian Lucian, Ueorgescu
nou, ale cărui fru timism, încreză pe cei ce le-au dat X tate în montajul decorului ele. Vaier, Nina Donţov, M. Grădinaru,
museţi trezesc ad tori In viitorul lor viată. v Umbresc spectacolul unele „poan- Efţici Ludmila etc.
miraţia omului re tot mai. luminos. ...Peste tot se X, te“ desuete, uzate, de un gust în- O realizare meritorie este cea a
venit pe aceste Intr-o parte bra observă mina har 9 doelnic. lui V. Georgescu în „Paiaţa“. Aici
locuri după mimai ţele macaralelor nică a omului, a y Pieseta „Stănică“ (mai ales in a fost mult mai aproape de rol de
4.5 ani de zile. se rotesc neobosi constructorului Hu O partea Il-a — de exemplu — dă ci! în cele cu caracter umoristic din
Azi, drumul a de te peste noile con nedoarei noi. O rezolvări facile, fiind lungită inutil, restul spectacolului, in care uneori
venit un bulevard strucţii în lucru. D. ARGF.SAND ^ iar sceneta „Despre o poartă" sim- se repetă prea mult, uzînd de ace
^ plilică o proplcmă destul de Impor- leaşi trucuri (o mască de prostănac,
Unde mergem astăzi? O tarifă (combaterea cosrjppolilisfnii- mers aritmie, vorbit din gît)j în do
0 Ini ?i grandomaniei). In prolog se rinţa de a stîrni hazul cu orice
0 atacă probleme minore şl unele idei preţ.
X sînt reluări proprii sau din specta- Din corpul de ba'lec e greu să e-
° In sala teatrului nou din 9 Teatrul de stat de estradă g colcle altor estrade („Epoca de videnţiezi pe cineva in mod special.
Hunedoara are loc astăzi ma din Deva prezintă astăzi in
tineu şi seara spectacolul „Vi sala clubului minier din Vul O piatră“, „Esculap şi corul antic" Ansamblul s-a străduit să scoată
cleniile lui Scapin“ de Mo can spectacolul muzical „Pe
liere. Spectacolul este prezen treptele revistei“. Spectacolul 5 cfc.), din dans tot ce s-a putut. Această
tat de colectivul teatrului de va li prezentat în matineu şi
stat din Turda. seara. Corpul de balet, îndrumat de A- apreciere este valabilă şi pentru or
° O interesantă întrecere ® In sala de festivităţi din driana Dumilrescu şi Coca Ignat- chestră (dirijor Ştefan Răduţ).
de volei poate ti urmărită în oraşul Haţeg, teatrul munci
oraşul Alba lulia. Echipele toresc cu stagiunea permanen Tu.ş, se detaşează sub raportul in Decorurile ingenioase, uşor de
de volei băieţi şi fete ale tă al clubului C. S. Hunedoa
A.S.T.A- Alba lulia vor întil- ra prezintă aslăzi piesa terpretării artistice de unele părţi mînuit, plastice — deşi pe alocuri
ni pe cele ale asociaţiei Cor „Nila“.
vinul Hunedoara. muzicale sau de proză. In acest cam întunecoase — au folosit bine
® Cinematograful „Filiinon
° Stadionul sportiv din L-u- Sirbu“ din oraşul Deva orga sens se evidenţiază tabloul „Primii spectacolului, ca şi costumele şi
peni va găzdui meciul de fot nizează pentru micii specta
bal dintre echipele din catego tori un ciclu de filme de dese în Cosmos“, ingenios conceput şi machiajul; la lei sonorizarea, dis
ria A Minerul şi Ştiinţa Cluj. ne animate- Spectacolul înce
cu pricepere pus in scenă, ajutat tribuţia luminilor (I. lvan), care au
Meciul începe la ora 17. pe la ora 11.
fiind şi de un decor şi costumaţie întrecut aşteptările (.ivind în vedere
..... potrivită. Deşi mi îndeajuns de mo posibilităţile existente).
. x »....... .
tivat ca prezenţă scenică, printre 1RIMIE STRAI)]
?.v* realizările importante ale spectaco ooooooooooooooooooooooc
Iu cadrul lazei regionale a celui de-al Vl-lca concurs al artiştilor amatori, care a avut loc lului se numără Şi sugestivul ta- $
la Alba lulia, formaţia de dansuri populare germane a G.A.S. din Apoldul de Sus s-a bucurat
de un binemeritat succes. S©Sră0 blou coregrafie antiiniperiajist „Un- < de în frebărS
IN FOTO : Un aspect din timpul concursului. 3 deva pe harta lumii". Ui'ţ despre 6
g tabloul coregralic „Comori“ se poa- g & S "ăS p U î1 S U n
In seara zilei de 2 iunie la
clubul „Siderurgistul“ din Hu
Roluldepărintenu juns de emancipată ? In aceas ciunea, omului de a orienta în dagogiei sovietice, tlnăra dar nedoara a avut loc o „seară de
tă direcţie prea multe pretin- treaga sa activitate înspre un valoroasa experienţă a pedago întrebări şi răspunsuri“ pe
deţi de la un copil in vîrstă scop bine definit. In ce vă pri giei noastre, aveţi experienţa tema „Zborul omului în Cosmos
de numai patru ani. Ori veşte, aţi proceda cit se poate
Cină aţi văzut prima dadă care-l rostea tot mai corect, îmbrăţişat-o la început cu atlta nu vă convine cum minîn- de înţelept dacă aţi părăsi şi şi modelul milioanelor de fa şi ecoul internaţional produs
pe Mariana, ea avea circa doi căldură v-a ieşit din suflet, de câ? Nu vă place s-o ve condamna reminescenţa aceasta milii din ţara noastră care-şi de acest eveniment“. Cu acest
ani. Anumite împrejurări ne completindu-i astfel vocabula- venind pentru dumneavoastră deţi cu hainele pătate de mân burgheză în relaţiile cu copilul cresc copiii în modul cel mai prilej, tov. ing. loan Negru, din
fericite au făcut ca această fe care ? Nu are întotdeauna pof pe care v-aţi angajat să-l creş exemplar. Folosiţi-vă de aces corpul de conferenţiari ai con
tiţă să nu fie alături de părin. n i l ; un gest, o privire mai cl un obiect cu care vă jucaţi in tă de mîncare ? E posibil să teţi. tea şi părăsiţi procedeele neu siliului genera] A.R.L.U.S. Bucu
ţii ei adevăraţi. Dar ev. nu pri tr-un mod necugetat. Se pare fiţi nemulţumiţi — din acest mane pe care le folosiţi faţă reşti a răspuns la întrebările
cepea atunci prea multe lu ientă. o completare a modului că ştiţi despre ce e vorba... punct de vedere — de fetiţă. Bătaia era folosită în şcoala de fetiţă căci e spre binele puse de cei prezenţi.
cruri — ca orice copil la vîrsta D a! Tocmai despre ceea ce Cel mai înţelept lucru ar f> şi familia burgheză, ca de altfel
de doi ani. Zîmbetul ei repe de gînâire ş.a.m.d. Pentru toa ştiţi, adică dCspre faptul că însă să reflectaţi mai mult şi în alte întreprinderi şi insti
tat, privirea caracteristică ce fetiţa este supusă unor torturi asupra unei asemenea nemulţu tuţii de pe vremea aceea, Pe
lor mici, vioiciunea şi curiozi te acestea ea se bucura. Şi se inadmisibile, nedemne de socie miri. şi să vedeţi că, în general, scară largă. Cu bătaia şi cu dumneavoastră şi al fetiţei. Vă In cursul zilei de ieri, pe a-
tatea faţă de ori,ce — iată tot tatea noastră, de oamenii noş aşa sînt copiii. Iar părinţii de alte mijloace asemănătoare, convingeţi de acest lucru mai ceeaşi temă a avut loc o „seară
ce putea aţrage atenţia la a- bucura fără să-şi poată mani aceea sînt părinţi ca să-i creas burghezia vroia să menţină devreme sau mai tirziu. O să de întrebări şi răspunsuri“ la
ceastă fetiţă drăgălaşă. Pe a. tri de azi. că, să-i ajute să-şi însuşească disciplină şi să facă „educaţie“ aveţi remuşcărt de conştiinţă clubul minier din Ghelar, iar
tunci de-abia începuse să pro festa intr-un mod conştient a- Aproape zilnic, fetiţa este numai lucruri bune, să stimu în şcoală sau în familie. E de
nunţe — cu destulă greutate leze la copii dragostea pentru prisos să mai comentăm ce o.
— primele cuvijţţp pe care le ceastă bucurie. bătută de soţia dumneavoastră, frumos, să-i ajute în formarea realizat ea folosind asemenea
adresa, cum e firesc, părinţilor tov. Dobre Ştefan. Ştiţi acest şi dezvoltarea aptitudinilor lor metode. Totuşi nu e lipsit de
s ă i: mama şi Uita. Şi totuşi, In jurul ei şi alături de ea lucru prea bine! Şi mai ştiu încă de la această vîrstă. importanţă dacă subliniem fap gîndindu-vă la comportarea pe astăzi are loc la plubul „11
aproape de ea nu era nici ma şi vecinii, şi alţi cunoscuţi ai tul că prin bătaie, burghezia
ma, nici tatăl pi. v-a văzut pe dumneavoastră — dumneavoastră. In mod deose Cu bătaia, prea multe lucruri a dus pe mulţi copii la îndobi care aţi avut-o cîndva faţă de Iunie“ din Călan.
bit vecinii o aud plingind sub nu veţi realiza. Şi-apoi. de, din tocire, le-a provocat boli incu
Determinat, de cinumite sen soţii Pobre — cărora v-a adre loviturile nemiloase ale soţiei complexul de forme şi mijloace rabile. î-a deformat mintal, i-a copil: n-o să aveţi tăria şi cu ---------O
timente demne de apreciat, dvs. Bătăile se repetă destul de de educare şi creşterea copiilor făcut suferinzi pentru toată
dumneavoastră — soţii Dobre sat cuvintele: mamă tată şi des. Cei ce aud plinşul nevino dumneavoastră n-aţi. găsit ni viaţa. Ori dumneavoastră ase rajul să priviţi în ochii fetiţei
— aţi luat această fetiţă spre vat al fetiţei se întreabă : Ce.o mic bun, ci a fost nevoie să menea lucruri nu vă trezesc
a o creşte în sinul familiei. Ap altele cu ajutorul cărora con fi cil ea ? Oare de ce o bate recurgeţi la o metodă dispre amintiri revoltătoare ? Nu vă atunci cină ea va pricepe mai Aurul Oertej - Sebeşul
făcut în acel moment un gest iarăşi ? Cu ce a greşit micuţa ţuită prin care, chipurile, vreţi simţiţi, jigniţi la gîndul că fo
uman; vecinii, prietenii, cunos versa cu dumneavoastră, aşa în faţa „părinţilor" ? Şi mai să „creşteţi“ copilul ? Nu tre mult şi vă va putea judeca cu Sebeş 0-2 (0-1)
cuţii dumneavoastră v-au sti pun poate şi alte întrebări la buie să fii prea mare pedagog losiţi metode îndepărtate mult mai multă, maturitate.
m at-şi v-au considerat ca pe cum puica ea. care nu găsesc răspuns. Vecinii sau un psiholog cu renume pen
nişte oameni adevăraţi, ajunşi sînt cuprinşi de mila fetiţei, tru a-ţi da seama că bătaia nu nu numai de noul fel de edu
la un grad de conştiinţă care Ny au fost rare cazurile cină ar vrea desigur să-t vină iu serveşte ci deserveşte procesul Reflectaţi la faptul că în mo Joi s-a disputat pe noul sta-
vă îndreptăţeşte dealtfel Şl ajutor, dar nu găsesc calea, nu de creştere şi educare a copii care şi creştere a copilului ci mentul cind aţi adus fetiţa ir. dion din Certej meciul restanţă
funcţia ce o aveţi ip aparatul dumneavoastră vă bucuraţi, ar vrea poate să se amestece lor. Sau aţi îmbrăţişat „princi j
de stat. piul“ : „bătaia e ruptă din soa însăşi de cele mai elementare
nespus de mult. văzând cum in treburile familiare sau... Dar, reguli ale bunei cuviinţe ? mijlocul familiei v-aţi gîndit dintre Aurul Certej şi Sebeşul
Mariana creştea păzind cu qchii. să ştiţi, vecinii, prietenii dum. re" pe care-i promovau unii
Acum are — dacă apreciem tânărul vlăstar se ridică în Mij neavonstră şi alţii care vă cu Dacă nu v-aţi dat seama pină să-i asiguraţi o creştere bună. Sebeş din campionatul regional
nosc comportarea faţă de fetiţă, „educatori<• de pe vremea regi
bine — circa patru ani. Pină locul familiei şi vă creează o vă dezaprobă şi vă condamnă acum de acest lucru, reflectaţi frumoasă şi să vă bucuraţi îm de fotbal. Oaspeţii au cîştigat
chiar. Au oare dreptate să vă mului burghezo-moşieresc? Gre preună cu ea de toate bucu uşor acest meci datorită slabei
acum, fiecare zi ce se adăuga mulţime de bucurii, bucurii pe condamne ? Desigur că da. in viilor asupra lui. Sinteţi sin.
şiţi profund tovarăşi. Noi trăim
la vîrsta ei, îi aducea certa care le simţeaţi — poate — In fond ce vreţi să rezolvaţi gurii, sau printre puţinii oa riile ei. Oare sentimentul, de comportări a gazdelor, care au
azi zile minunate; locul bîtei
nou:, un cuvînt în pluş, pe emoţionaţi şi chiar cu lacrimi prin bătăile >la care supuneţi meni ai zilelor noastre care fo care aţi fost stăpîniţi la înce fost lipsiţi de orientare tactică
fetiţa ? Vi se pare că nu-i dea- şi a altor mijloace de brutali-
ip ochi. aşa cum face de altfel losiţi asemenea procedee în put n-a avut c cauză determi şi pregătire fizică. Sebeşul a
zare l-a luat raţiunea, înţelep creşterea unui copil. nantă destul de trainică ? ratat ocazii clare chiar din
fiecare părinte care-şi vede co
Aveţi la indemînă experienţa
pilul crescînd în condiţiile mi Luaţi lucrurile in serios! Re primele minute. In min. 5, Hu-
minunată şi îndelungată a ps-
nunate de azi. veniţi la poziţia şi la îndatori zum, de la 4 m. trage în bra
Dar bucuriile pe care le sim rile ce le au părinţii faţă de ţele portarului gazdă, ca in
ţeaţi văzind pe micuţa Mariana copii' Vă veţi convinge atunci min. 27 tot el să rateze un 11
crescînd, progresînd in forma şi mai tirziu că nici o bucurie m. Primul gol este înscris în
rea vocabularului. în dezvolta sau satisfacţie nu poate fi. mai min. 31 de Gavriiă.
rea aptitudinilor fizice şi inte mare ca aceea pe care o are Repriza a II-a începe in nota
lectuale, la un moment dat au un părinte văzinău-şi copilul de dominare a gazdelor care
fost estompate de un reviri educat, viguros, sănătos, gata ratează două ocazii ejare prin
ment enigmatic. Ar fi greu de să îndeplinească o funcţie ce-i Şamu. Din min. 65, gazdele ră-
precizat cărui fapt s-a datorat este rezervată în procesul mun mîn în 9 pşţg.cnj prin acciden
schimbarea. Acum însă sînt cii. Veţi avea. atunci mindria tarea lui Szegsdy şi Bedea.
de părinţi şi educatori ce şi au Scorul final îl stabileşte Mi
clare faptele ce se petrec de făcut datoria faţă de copii în-
tr-un mod ireproşabil. titea (min. 69).
la o vreme, încoace în familia
D. PF.TCU
dvs. * I ţ ' ¦«.#!
corespondent
Se pare că fetiţă pe care ap
