Page 16 - 1961-06
P. 16
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2004
namamnasammmmmmmm
xd jtLm je X e • xAÜirrteljB ş tir i GENEVA: D@!@gafiil@ occidentale sabotează
tratativele în problema Laosuiui
GENEVA 3 — Trimisul special toriului care se atlă sub controlul gu împărţirii Laosuiui, după modelul Co
Agerpres, I. Puţinetu, transmite: Con- vernului şi a unităţilor Patet Lao, drept reei şi Vietnamului“. Prin cererile lor
lerinţa de la Geneva in problema Lao o nouă provocare. Rezultă de aci o de „armistiţiu efectiv“ scrie ziarul —
sului a ţinut pînă în prezent 11 şe dată mai mult că reprezentanţii Was S.U.A. caută să „salveze" Laosul de
1É AU ÎNCEPUT CONVORBIRILE dinţe. Cu toate acestea ea nu a trecut hingtonului şi altor dtorva ţări caută neutralitate şi să-şi consolideze domi
încă la abordarea în lond a problemei să folosească tratativele de la Geneva naţia măcar pentru o parte din teri
aflate în discuţie. Delegaţiile occiden ca paravan în spatele căruia îşi as toriu.
tale refuză să treacă Ia discutarea pro cund planurile lor agresive. Referin-
Fără îndoială că această poziţie nit
HRUŞCIOV - KENNEDY blemelor concrete ale conferinţei, să du-se ia părerile observatorilor care ur poate contribui Ia reglementarea pro
discute propunerile prezentate de dele măresc mersul conferinţei de la Gene blemei laoţiene. Unele ziare exprimă
gaţia Uniunii Sovietice privind stabili va, „Journal de Geneve" arată că ideea că, poate, la întîlnirea de la Vie-
rea unui Laos neutru şi independent, S.U.A. se străduiesc să cîştige timp sia Statele Unite se vor situa pe o
întrevederile din 3 iunie sub pretextul că în Laos n-ar exista o pentru a-şi uşura situaţia în Laos. poziţie mai constructivă şi vor contri
încetare electivă a tocului. Alte ziare elveţiene scriu că Statele bui prin aceasta Ia reglementarea pro
VIENA 3 (Agerpres). — TASS transmite: La 3 iunie, Preşedintele John Kennedy, precum şi ambasadorul S.U.A. Unite tind, probabil, spre dezmembra blemei Laosuiui în conlormitate cu in
orele 12,45 (ora locală), preşedintele Consiliului de Miniştri în Austria, F. Matthews, au ieşit în întîmpinarea Iui N. S. După cum se ştie, delegaţia ameri rea Laosuiui. „Americanii, scrie ziarul teresele poporului laoţian şi ale păcii
al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi ministrul Afacerilor Externe al Hruşciov şi A. A. Gromîko şi i-au salutat. cană a prezentat conferinţei un docu „Tribune de Lausanne", pun problema generale
U.R.S.S., A. A. Gromîko, au sosit la reşedinţa din Viena a ment în care sînt prezentate pretinsele
ambasadorului S.U.A. în Austria, pentru întîlnirea cu preşe După aceasta a început convorbirea dintre N. S. Hruşciov violări ale încetării focului care ar pro Suvanna Fumma a propus o întîlnire
dintele S.U.A., John Kennedy. şi preşedintele John Kennedy. veni din partea forţelor Neo Lao Hak-
sat. Dar toate acestea au tost dezmin
ţite atît de şeful delegaţiei Neo Lao
VIENA 3. — Trimişii speciali să apară la fereastră. Şi în- N. S. Hruşciov şi J. Kennedy Hruşciov, părăseşte clădirea am Haksat, Vongvicit, Ia conferinţa sa de laofiană la nivel
Agerpres transm it: tr-adevăr, la un moment dat, intră apoi în clădirea ambasa presă, cît şi de raportul Comisiei in
N. S. Hruşciov, întrerupîndu-şi dei S.U.A. Sînt admişi în inte basadei, Kennedy îl salută agi- ternaţionale de supraveghere şi con LONDRA 3 (Agerpres). — veghere şi control, S. Sen (in
Ziua de 3 iunie a fost activitatea, a ieşit în balcon rior un grup de fotografi, care tînd mîna, iar N. S. Hruşciov îi trol. Violarea încetării tocului este ope. Corespondentul din Vientiane dia).
aşteptată în toate ţările cu salutîndu-i pe ziarişti. Momen timp de 10 minute fotografiază răspunde- ra clicii lui Boun (Juni, cu complicita al agenţiei Reuter transmite că
justificat interes şi nerăbdare, tul a fost folosit din plin de începerea întîlnirii. tea S.U.A. S.U.A. şi rebelii au paraşu prinţul Suvanna Fumma a pro Generalul Fumi Nosavan a
cu dorinţa fierbinte ca întîlni numeroşii fotoreporteri. Seara, în marele palat de la tat trupe în spatele liniilor Neo Lao pus o întîlnire laoţiană Ia nivel declarat că după toate proba
rea care a început astăzi în ca . Preşedintele Kennedy a sosit Sala în care se desfăşoară Schonbrunn, preşedintele Aus Haksat. Pretextul delegaţiei americane înalt •la Pnom Penh (Cambod- bilităţile va participa şi el \
pitala Austriei între N. S. Hruş în dimineaţa zilei de sîmbătă prima întîlnire este o sală de triei, Scharf, a oferit un dejun, a fost demascat complet ieri de Vong gia), după înapoierea din Euro întîlnirea propusă.
ciov şi J. Kennedy să ducă la cu un avion special la Viena. muzică amenajată special pen după care a urmat un concert. vicit care a declarat la conterinţa sa de pa a prinţului Boun-Oum. Pro
găsirea posibilităţilor de rezol După vizita protocolară făcută tru această întrevedere. In mij presă că trupele Neo Lao Haksat au punerea cu privire Ia întîlnirea Fumi Nosavan a declarat că
vare a unor probleme litigioase, preşedintelui Scharf, Kennedy locul ei sînt instalate fotoliile La sosirea înalţilor oaspeţi, o luat prizonieri 4-5 piloţi americani, care conţinutul scrisorii a lost trans
la destinderea încordării inter s-a îndreptat spre sediul Amba în care iau loc N. S. Hruşciov mare mulţime de vienezi, aflaţi au participat la aceste violări. de Ia Pnom Penh a fost făcu mis imediat printr-o telegramă
naţionale. sadei S.U.A., unde nu peste şi J. Kennedy, A. A. Gromîko în faţa palatului, i-au aclamat cu tă într-o scrisoare trimisă Ia prinţului Boun Oum la Paris
multă vreme urma să înceapă şi Dean Rusk, precum şi in căldură. Din toate părţile se au In raportul său, Comisia de supra Vientiane de prinţul Suvanna şi că răspunsul acestuia va fi
Viena s-a trezit sîmbătă di prima întrevedere dintre cei doi terpreţii lor. Celelalte persoane zea: „Pace, prietenie, pace“. Aşa veghere şi control a caliticat zborurile Fumma prin preşedintele Co trimis prinţului Suvanna Fum
mineaţa sub o ploaie torenţia conducători. La ora 12,25, ora care îi însoţesc pe cei doi con s-a încheiat programul a ceea avioanelor de transport deasupra teri misiei internaţionale de supra ma prin Comisia internaţională
lă. Dar animaţia de pe străzile lorală, N. S. Hruşciov a pără ducători de stat au luat loc în ce se numeşte aici „prima zi a de supraveghere şi control.
capitalei austriece era mai ma sit reşedinţa sa. Deşi ploaia nu două încăperi separate aflate
re ca oricînd. Ambasadele Uniu contenea, mii de oameni l-au în imediata apropiere. Sutele de întîlnirii vieneze la nivel înalt“.
nii Sovietice şi Statelor Unite, salutat pe drum pe şeful gu ziarişti şi de fotoreporteri care
reşedinţele celor doi ambasa vernului sovietic. Mulţi dintre aşteaptă nerăbdători pe tribuna Şi, în timp ce la ambasada
dori, care constituie scena în- ei îl salutau cu mîinile împreu construită în faţa ambasadei, S.U.A. se desfăşura prima zi a
tîlnirii, au fost pur şi simplu află că prima întrevedere a în
asediate din primele ore ale nate deasupra capului în semn ceput. Ea a durat o oră şi un sfert. Declaraţia Reprezentantei U.R.S.Sîntîlnirii, pe străzile Vienei mii
dimineţii de sute de ziarişti, ca că îi urează mult succes. de cetăţeni citeau cu interes co
şi de mii de vienezi. Afluenţa După terminarea ei, Kennedy mentariile presei vieneze, care pe lingă O.N.Ú.
la Viena este atît de mare, în- Sosesc primele motociclete l-a invitat pe N. S. Hruşciov şi în unanimitatea ei saluta înce
cît sîmbătă dimineaţa o oficia
litate austriacă spunea c ă 'o ra care deschid drumul. pe celelalte persoane oficiate la perea convorbirilor. Oficiosul NEW YORK 3 (Agerpres). — poate exercita numai „acele alte Hammarskjoeld s-a manifestat
dejunul din marea sală a am guvernamental „Wiener Zeitung“ TASS transmite : La 2 iunie Re funcţii ce-i sînt încredinţate de deosebit de clar in cursul eveni
şul n-a mai cunoscut un ase Peste puţin timp, cortegiul de scrie: „întîlnirea de la Viena prezentanţa U.R.S.S. pe lingă aceste organe“. (Consiliul de Se mentelor din Congo-
maşini care-1 aducea pe preşe basadei. In timpul dejunului, poate să constituie începutul îm O.N.U. a dat publicităţii o decla curitate, Adunarea Generală şi
menea aspect din 1955, cînd s-a preşedintele S.U.A. şi preşedin bunătăţirii climatului politic- raţie in care se spune: altele). Pentru a-şi justifica Dar nu este vorba aci, desi
dintele Consiliului de Miniştri Poate că drumul care va duce gur, de persoana lui Hammarsk
încheiat Tratatul de stat cu al U.R.S.S. a sosit la Ambasada tele Consiliului de Miniştri al la o pace îndelungată va începe „In ultimele zile ale lunii mai practicile vicioase, Hamma-rsk- joeld ci, in primul rînd, de fap
U.R.S.S. au rostit toasturi. la Viena“. Intr-un editorial pu dl. Hammarskjoeld, pe care o joeld ce referă la diverse formu
Austria. In toate hotelurile din S.U.A. Din prima maşină, îm blicat sîmbătă dimineaţa, în trei serie de state membre ale O.N.U., tul că in condiţiile actualei struc
După terminarea dejunului, inclusiv U.R.S.S., nu-1 recunosc le juridice şi precedente şi
Viena şi în cele din jurul' ora podobită cu drapelul de stat al la ora 15,25. (ora locală), N. S. limbi (germană, rusă şi engle ca oficialitate a O.N.U., a făcut turi a organelor executive ale
ză), pe întreaga lăţime a primei la o conferinţă de presă la New chiar... îa experienţa de tristă
şului nu se mai găseau sîmbătă Uniunii Sovietice coboară N. S. Hruşciov şi J. Kennedy au fă pagini, ziarul „Der ICurier" York şi la Universitatea din Ox O. N. U., cînd Secretariatul
scrie : „Noi, austriecii, urăm în ford (Anglia) declaraţii în care memorie a Ligii Naţiunilor, fapt O.N.U. este condus de un secre
dimineaţa nici un fel de locuri. Hruşciov şi Andrei Gromîko. cut o plimbare 'prin marele parc numele întregii omeniri succes a abordat problema rolului se
care înconjoară clădirea amba deplin importantei dv. întîi- cretarului general al Organiza suficient pentru a demonstra pe tar general unic, persoana care
De la sosirea sa, Nikita Ser- Izbucnesc aplauze. Vienezii îl sadei. Ei s-au reîntors apoi şi niri“. ţiei Naţiunilor Uniţe. _ ricolul pe care îl implică întrea deţine această funcţie, aşa cum
gheevici Hruşciov a rămas la s a lu tă -pe primul’ ministru al au continuat în doi întrevede ga lui poziţie pentru Organiza
ţia Naţiunilor Unite. este şi în firea lucrurilor, nu
reşedinţa ambasadorului sovie- Uniunii Sovietice. Preşedintele rea începută înaintea dejunului,
Statelor Unite se apropie de poate să nu oglindească intere
tio de la Purkersdorf, la. 12JujJ. întrevederea a luat sfîrşit la ora
N. S. Hruşciov, îi strînge cu Ziarele din multe ţări sosite In aceste «ieclaraţii se fac în Dînd" o" asemenea bază „teo sele grupului de state pe care le
de Viena, la marginea faimoa 18.47, ora locală. la Viena sîmbătă dimineaţa sub cercări de a se da o bază teore retică“-acţiunilor sale, Hammar reprezintă..
căldură mîna şi îi spune : „Sînt Hruşciov şi Kennedy ies îm liniază de asemenea faptul că tică practicii vicioase care, în skjoeld se lansează apoi in con
sei păduri vieneze unde a lu încîntat să vă văd“. Cei doi există posibilităţi pentru ca în sideraţii lungi, al căror sens se După cum se ştie, In ultimii
preună pe peronul din faţa reşe tîlnirea dintre cei doi oameni de pofida protestelor multor state, a rezumă la aceea că e! ar fi pro ani în lume s-au format trei gru
crat intens cu persoanele oficia oameni de stat se întîlnesc de stat să fie continuată de alte fost aplicată în ultimii ani de movat şi ar continua să promo puri principale de state : ţările
dinţei ambasadei S.U.A- după o socialiste, statele membre ale
le care-1 însoţesc. fapt pentru a doua oară. N. S. tratative care să rezolve princi Hammarskjoeld la Secretariatul
Hruşciov l-a cunoscut pe J. Ken întrevedere care a durat 6 ore, O. N. U. Totodată el îşi arogă
încă de la 6 dimineaţa, în
nedy cu prilejul întîlnirii pe dintre care 3 ore şi jumătate au palele probleme litigioase. După dreptul de a adopta hotăriri po veze o linie politică „indepen blocurilor militare ale puterilor
faţa reşedinţei se adunaseră cî- cum sublinia şi corespondentul litice fără să fie investit în acest dentă“, ascultînd numai de gla occidentale şi ţările neutre. Toc
care acesta a avut-o în S.U.A. fost consacrate convorbirilor la ziarului „New York Herald Tri sens de către organele de resort sul „conştiinţei şi onoarei“, deşi mai luind ca punct de plecare
leva sute de ziarişti şi fotografi. cu membrii Comisiei pentru bune“ la Viena, „ambele părţi ale O.N.U. Hammarskjoeld afir toate faptele săvîrşite in ultima ac.est nou raport de forţe în are
Afacerile Externe a Senatului care au participat numai cei doi venind la întîlnire speră că vor mă printre altele că secretarul vreme ilustrează in mod grăitor na mondială, guvernul sovietic
Ploaia care nu mai contenea conducători de stat. N. S. Hruş general ar putea rezolva proble caracterul tendenţios şi vădit a propus la cea de-a XV-a se,sî-
american. unilateral al acţiunilor lui in une a Adunării Generale ca
i-a silit pe aceştia să cumpere Cîteva clipe mai tîrziu cei ciov şi Kennedy sint fotografiaţi reuşi să cunoască mai profund mele politice litigioase „fără să problemele de cea mai mare im O.N.U- să nu fie un singur secre
portanţă care au tost examinate tar general, ci trei, fiecare ur-
toate umbrelele dintr-un maga doi oameni de stat îşi strîng din nou de sutele de reporteri politica celeilalte părţi în nume existe o hotarfre formală a or in O.N.U. mind să reprezinte unul din cele
zin care se afla în apropierea ganelor“ O. N. U. Acest lucru trei grupuri principale de state.
din nou mîinile, pozînd în faţa care au aşteptat ore întregi acest roase probleme delicate“. vine în contradicţie flagrantă cu Astăzi a devenit limpede pen Fără colaborarea dintre aceste
reşedinţei. Un grup de ziărişti tru mulţi faptul că aşa-numita trei grupuri principale de state
sutelor de fotografi, veniţi să moment. Cei doi conducători îşi Miine, cea de-a doua parte a prevederile esenţiale ale Cartei linie „independentă“ a lui Ham este cu neputinţă să se asigure
a cumpărat chiar o umbrelă marskjoeld oglindeşte interesele
prindă pe peliculă începerea a- strîng mîna. In momentul cînd întîlnirii dintre N. S. Hruşciov O.N.U., care stipulează că secre-
uriaşă sub care au reuşit să se şi J. Kennedy se va desfăşura la j tarul general acţionează numai
cestei importante întrevederi. maşina în care se află N. S.
adăpostească vreo 20—30 de ambasada Uniunii Sovietice de | ca principala persoană adminis-
persoane. Astfel, echipaţi, ei au la Viena. | trativă a acestei organizaţii şi
aşteptat ca preşedintele Consi
liului de Miniştri al U.R.S.S.,
„Contradicţii persistente puterilor imperialiste, a căror vo actualmente un caracter cu ade
inţă el o îndeplineşte cu doci vărat internaţional al Organiza
Cu condiţia să existe bunăvoinţă in cadrul alianţei“ litate. Acest rol ingrat al lui ţiei Naţiunilor Unite.
se pot realiza multe NEW YORK 3 (Agerpres). — depline in marea alianţă“, dar fi S u b p a ra v a n u l O . N. U.
Intr-un comentar intitulat „Con reşte, Franţa nu este un astfel de P uterile im perialiste urzesc
'MOSCOVA 3 (Agerpres). — In actualul secol al progre Intr-o singwră repriză toate tradicţii persistente în cadrul ali partener egal in drepturi cu An u n aio»M c o m p lo t Î m p o t r iv a
glia atunci cind este vorba de
Sub titlul „Cu condiţia să e- sului tehnic, se relevă în ar problemele internaţionale acu anţei“, observatorul ziarului a-i transmite intormaţii atomi-
„New York Times“, James Res- ce americane şi ca urmare de
xiste bunăvoinţă se pot rea ticolul de fond, aventurismul te. Dar, după cum spune H. s. Gaulle este nevoit să spună con p o p o ru lu i cougolez
ton, a transmis din Paris ur fidenţial lucruri pe care nu ar
liza multe“, ziarul „Pravăa" şi netemeinicia unei astfel ăc Hruşciov, dacă va exista bu mătoarele în legătură cu întîl dori să le declare în public.
nirea dintre Kennedy şi de
din 3 iunie a publicat un arti politici sint evidente, ceea ce năvoinţă, se vor putea realiza La rindul lui, de Gaulle vrea STANLEYVILLE 3 (Agerpres). Exprimând părerea că Ham
Gaulle : marskjoeld şi comandamentul
col de fond consacrat intil- nu micşorează insă de fel pe multe şi intr-un timp scurt. „De obicei fiecare consfătuire — Corespondentul TASS, G. Fe- trupelor O.N.U. au mizat de
rdrii de la Viena dintre pre ricolul izbucnirii pe neaştep- După ce aminteşte că N. S. diaşcin transm ite: mult pe clica trădătorilor de la
Leopoldville, ziarul arată că
şedintele Consiliului de Minlş- tate a unui război mondial. Hruşciov şi Kennedy au con- de trei zile intre liderii aliaţi unitate şi egalitate intre Franţa Cercurile politice de la Stan. „atunci cînd Kasavubu încâl
leyviile oomentimd demiterea cind orice legalitate a dizolvat
tri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, Aceasta cu atit mai mult cu venit, că întîlnirea dintre ci se desfăşoară după acelaşi ti şi Germania federală, precum şi lui Radjesvar Dayal din func Parlamentul, Hammiarskjoeld
ţia de reprezentant special al i-a venit în ajutor. El l-a spri
şi preşedintele S.U.A., J. Ken- cit adepţii războiului rece fac nu are ca obiectiv purtarea pic. In prima zi marii oameni unitate in N.A.T.O., dar el vrea secretariatului General O.N.U. jinit pe Kasavubu şi atunci
in Congo, consideră că prin cînd acesta a participat la asa
nedy. ’ totul pentru a împiedica po- ăJe- tratative sau realizarea proclamă eterna lor dragoste şi să acţioneze In numele Europei aceasta Hammarskjoeld inten sinarea eroului naţional al Con.
ţionează să aibă mină liberă şi goului, Patrice Lumumba.
In articol se subliniază că poarele să soluţioneze proble- unui acord în problemele in unitate. In a doua zi ei încearcă şi în probleme neeuropene, inlă- să încredinţeze conducerea vii
toare a aşa-numitelor „opera Ziarul , constată că Ham
politica externă a Uniunii so- ...— ,— . ternaţionale fundamentale ca s-o dovedească, fără să reuşeas turfnd Germania federală şi pe ţiuni O.N.U. în Congo“, unor marskjoeld şi Comandamentul
re afectează interesele altor persoane oare să execute cu fi trupelor O.N.U. din Congo asis
vietice este în mod consec- „ „ n . nlM ţări, „Pravăa" scrie în înche că insă. In a treia zi ei elaborea ceilalţi membri ai NAT-O. pe delitate voinţa puterilor colo tă pasiv la nelegiuirile bande
vent îndreptată spre consoli- UN A K S t^ U L UIN lor rebele ale lui Kasavubu şi
ză un comunicat in care declară care, fireşte, asemenea pretenţii nialiste. Mobutu, chiar atunci cînd aces
darea păcii. Faptul că Uniţi- Z I A R U L „PRAWDA" iere : Totodată, în aceste cercuri, te nelegiuiri sînt îndreptate îm
potriva contingentelor militare
nea Sovietică este gata s ă ............................... .............. Indiscutabil, rezultatul po că totuşi se iubesc unul pe celă nu-i prea bucură. demiterea lui Dayal este pusă şl personalului O.N.U.
în legătură cu intenţia puteri
dezvolte contacte personale ----- - ¦ zitiv al întîlnirii care ar con lalt. De aceea cind cei doi preşe lor occidentale de a organiza Omul cu care Hammarskjoeld
După cea de-a doua zi a con dinţi părăsesc domeniul locurilor sub steagul O.N.U. un nou com îndeplinind voinţa colonialişti
intre oamenii de stai, să ducă mele cardinale ale contempo. tribui la stabilirea unui jalon plot împotriva unităţii şi inde lor stabileşte legături şi mai
sfătuirii dintre Kennedy şi de comune, destinate declaraţiilor pendenţei Congcuiui, împotriva strînse, relevă „Uhuru“, este
tratative şi să încheie acor- raneităţii şi anume: realiza- important pe calea Insănăto- unităţii forţelor patriotice ale „acelaşi Kasavubu care a a-
ltioporului congelez şi a guver. plaudat nelegiurile săvîrşite de
duri între ţări pe baza unor rea dezarmării generale şi to- relaţiilor între U.R.S.S. şt Gaulle, care a tost marcată de televizate, trecind la fapte poli nului legal al republicii.
soldaţii lui Mobutu la Leopold
propuneri constructive, cores- tale, încetarea experienţelor S U.A„ la orientarea lor pe fă- un dezacord între aspiraţii şi tice riguroase şi la apărarea mi Ziarul „Uhuru“, care apare
la Stanleyville scrie în legătură ville împotriva trupelor O.N.U.,
punăe pe ăe-a-ntregul i-nt¦ere- cu arma nucleară, extirparea gaşul unor relaţii de bună realizări, ei nu au avut nimic litară, te vine greu să cadă de cu aceasta: „Trebuie să fii orb
ca să nu vezi la ce joc se de care a felicitat şi a decorat pe
$ selor vitale ale omenirii, obiec- rămăşiţelor celui de-al doilea vecinătate şi colaborare fruc- de spus- acord asupra celor ce trebuie dau puterile occidentale în criza
congoleză. In prezent este vorba bandiţii mobutişti pentru ucide
k tivelor nobile ale întăririi pă- război mondial, desăvîrşirea tuoasă, ar fi primit cu satis- De aceea cei o mie de. repor făcute". de o colaborare şi mai strînsă
cu Kasavubu“. rea soldaţilor O.N.U. la Ma-
i cii generale şi dezvoltării unor lichidării sistemului infam al facţie atît de popoarele Uniu teri prezenţi la Paris, care con „Aceste divergenţe — conchide tadi“.
f{ relaţii de bună vecinătate în- robiei coloniale imperialiste. nii Sovietice şi S.U.A., cit şl
trc state aparţinlnd unor sis- Barometrul opiniei publice de întreaga umanitate iubi sideră că aceste intîlniri nu se Reston — nu se explică prin
organizează decit in interesul lor, toane sau capricii. De Gaulle nu
( teme sociale diferite. din toate ţările Uimii arată toare de pace. au tost furioşi la culme, dar tă este prea entuziasmat de condu
Din păcate însă, continuă că majoritatea covîrşitoare a Uniunea Sovietică va pro cerea celor . doi preşedinţi în cerea americană în treburile in
„Pravăa", există forţe tene omenirii aprobă reluarea con mova şi pe viitor, invariabil
broase care de dragul intere- tactelor la nivel înalt între şi. consecvent, politica leninis seamnă că dacă ei nu au înlă ternaţionale şi nu vrea să supu
selor lor .egoiste, de dragul conducătorii Apusului şi Ră tă de coexistenţă paşnică a. turat divergenţele dintre •ei, cel nă securitatea Franţei unui risc
puţin s-au ocupat îndeaproape de în legătură cu hotărîrile Atneri-
îmbogăţirii unui pumn de mo- săritului. statelor cu orînduiri sociale ele. cii în domeniul atomic, iar Ame
nopolişti, sint gata să impin Fireşte, adaugă „Pravda diferite. va tinde spre destin Divergenţele dintre ei sini rica, care nu are prea multă
gă întreaga omenire in pră derea încordării internaţiona
pastia unui război racheto- popoarele îşi dau seama de li le si consolidarea păcii în lu- mari. Fiecare din ei s-a încurcat încredere în stabilitatea politicii
nuclear. Si aceste forţe nu sini
mitele posibilului. Ar fi greu mea întreagă. in numeroase contradicţii. Ken franceze, •nu doreşte ca Franţa
inactive. să se aştepte ca participanţii
la întîlnire să poată rezolva nedy a vorbit despre Franţa ca să pună şi ea degetul pe tră-
despre „un partener ,cu drepturi vadul bombei atomice“.
Redacţia şi administraţia ziainlui; str. 6 M arte nr. 9. Teleion: 168 189; 75.'Taxa plâtltâ In numerar cod lorm aprobării Direcţiunii. Generale P.T.f.R. nr. ZG3.82U din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poli gralicâ „l Mai" - Deva