Page 17 - 1961-06
P. 17
H u n 'ÚOÜ.ta-t>eVÄ \
PROLETARI DÍN TOATE ŢĂRILE. OMITI VA Se dezvoltă colaborarea
dintre ie p yb lica Populară Română
şi Republica Indonezia
La Consiliul de Miniştri al La solemnitate au participat Au luat parte dr. J. Leîmena.
R.P- Romine a avut loc luni di tovarăşii Ion Gheorghe Maurer,
mineaţa solemnitatea semnării preşedintele Consiliului de Mi prim adjunct al ministrului-
Protocolului privind dezvoltarea niştri al R. P. Romîne, Gheor-
in continuare a colaborării eco ghe Apostol, prim-vicepreşedinte prim, ministrul Distribuţiei, A.
nomice şi tehnice şi intensifica al Consiliului de Miniştri, Emil
rea în ambele sensuri a comer Bodnăraş, Petre Borilă, Ale Erningpradja, ministrul Muncii,
ţului intre Republica Populară xandru Drăghici, vicepreşedinţi
Pomină şi Republica Indonezia. ai Consiliului de Miniştri, Şte general de brigadă dr. Suharto,
fan Voitec, vicepreşedinte al
Protocolul a fost semnat de Consiliului de Stat, general de ministrul Industriei Populare şi
preşedintele Consiliului de Stal armată Leontin Sălăjan, minis
Anul S ili. Nr. 2005 Marţi 6 iunie 1961 4 pagini 20 bani al R. P. Romîne, Gheorghe trul Forţelor Armate, Corneliu celelalte persoane indoneziene
Gheorghiu-Dej şi de preşedintele Mănescu, ministrul Afacerilor
MÜMéüi Externe, miniştri şi alte persoa care au însoţit pe preşedintele
Republicii Indonezia, dr. Su- ne* oficiale.
dr. Sukarno în vizita de priete
karno.
Ce propuneţi pentru nie in ţara noastră.
reducerea preţului de cost
Au fost de faţă Sukrisno, am
al produselor in G.A.S.?
basadorul Republicii Indonezia
la Bucureşti şi Pavel Silard, am
basadorul R.P. Romîne la Dja
karta. (Agerpres).
In scopul cunoaşterii cauzelor care au generat şi gene Oaspeţii indonezieni au părăsit Capitala
rează încă depăşirea preţului de cost al produselor agricole îndreptîndu-se spre Moscova
şi animaliere în G.A.S., precum şi a slabiiirfâ măsurilor ce
trebuie luate pentru îmbunătăţirea activităţii economico-fi-
nanciare a acestor unităţi, incepind de astăzi redacţia ziaru Preşedintele Republicii Indo Mănescu, ministrul afacerilor Preşedintele dr. Sukarno, îm
lui nostru deschide rubrica „C-E PROPUNEŢI PENTRU SCĂDE nezia, dr. Sukarno şi per oanele externe şi alţi miniştri şi per preună cu tovarăşul Gheorghe
REA PREŢULUI DE COST AL PRODUSELOR IN G.A.S. ?“. care l-au însoţit în vizita de soane oficiale. Gheorghiu-Dej au trecut în re
prietenie tăcută in ţara noastră, vistă garda de onoare.
La această rubrică vom publica periodic articole semnate au părăsit luni la amiază Capi Au fost de faţă Sukrisno, am
de conducători ai G.A.S., ingineri agronomi şi zooteh- tala îndreptîndu-se spre Mosco basadorul Republicii Indonezia Oaspetele şi-a luat apoi rămas
nişti, brigadieri, lucrători din diferite sectoare de ac va. la Bucureşti, Pavel Silard, am bun de la persoanele oficiale
tivitate ale G.A.S. In aceste articole autorii vor fi so basadorul R.P. Romine la Dja prezente. Un grup de pionieri au
licitaţi să scoată în evidenţă factorii, care au condus la depă La plecare, pe aeroportul 0- karta, precum şi l. K. Jegalin, înconjurat pe oaspeţi ofedndu-le
şirea preţului de cost al produselor agricole şi animaliere şi, topeni, oaspetele a fost condus ambasadorul Uniunii Sovietice flori.
pe baza cunoaşterii concrete a situaţiei economico-financîare de tovarăşii Gheorghe Gheor- la Bucureşti.
a unităţilor respective, să facă propuneri menite să ducă la ghiu-Dej, ion Gheorghe Afau- Tovarăşii Gheorghe Gheor
îmbunătăţirea permanentă a acestei activităţi. Pe aeroport, unde erau arbo ghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer
rer, Gheorghe Apostol, Emil rate drapeleU R. Indonezia şi şi ceilalţi conducători ai statului
Prod uctii to t mai mari O nouă şarjă la furnalul nr. 1 Hunedoara. Bodnăraş, Alexandru Drăghici, R-P. Romine, se găseau nume nostru veniţi la aeroport au con
f general de armată Leontin Să roşi bucureşteni veniţi să salute dus la avion pe preşedintele dr.
si mai lăjan, Ştefan Voitec, Corneliu pe înaltul oaspete.
Sukarno.
Directivele ce precum şi recol De la corespondenţii voluntari Comandantul gărzii de onoare La ora 11,50 avionul a deco
din Combinatul siderurgic Hunedoara aliniate pe aeroport a prezentat
lui de-al III- FRANCISC MAŢUGA tării furajelor, în raportul preşedintelui dr. Su lat, fiind escortat pînă la fronti
iea Congres al vederea realiză era romîno-sovietică de avioane
Directorul Trustului regional Gostat r i unor produc- karno. Au fost intonate imnu
ţii sporite şi de rile de stat ale Republicii In cu reacţie romineşti.
donezia şi R. P. Romîne.
(Agerpre,s).
P.M.R. prevăd Hunedoara — Deva -rim-
că: „Producţia _
globală agricolă bună calitate. P IUI E T
a ţării noastre va creşte pînă în Este bine ştiut însă, că pentru Producfie sporifă I L4 NŢ R O D N IC
anui 1965 cu 70-80 la sută ia reducerea preţului de cost al fu
tă de anul 1959“. Un rol deo rajelor şi în final al laptelui şi la fo n tă Colectivul fabricii de aglome trecerii s-a situat brigada a 11-a
sebit de important în realizarea al cărnii, trebuie să se ia o se Colectivii 1 de muncă al secţiei a 11-a rare a minereurilor de fier lup condusă de maistrul comunist Vestea că depoul C.F.R. Pe cest timp nici o defecţiune
furnale, destăşurind larg întrecerea so troşani a fost distins cu Di de locomotivă pe linie. In
obiectivului stabilit privind creş rie de măsuri încă da la am cialistă a reuşit să obţină rezultate de tă cu entuziasm pentru a da fur Simion Armaş care a dat peste ploma Direcţiei generale a primul trimestru al acestui
seamă în lupta pentru sporirea produc nalelor aglomerat mai bun şi plan 2.182 tone aglomerat, bri Căilor ferate şi Uniunii sin an planul de producţie la
terea producţiei agricole revine plasarea culturilor şi pregăti ţiei de tontă, îmbunătăţirea calităţii ieftin. gada I-a condusă de maistrul dicatelor pe ramură s-a răs- tone km. a fost depăşit cu
şi reducerea preţului de cost. Drept ur Gheorghe Ostafie, cu 1.353 tone pindit repede in întregul 4,19 la sută. In acelaşi timp
în această perioadă gospodării rea terenului. Aşa de exemplu, mare, ei au reuşit să elaboreze în luna Astfel, în luna mai ei au reu peste sarcinile de plan. complex feroviar Petroşani. colectivul depoului a realizat
mai 3.802 tone tontă peste prevederile şit să producă în contul angaja Cum era şi firesc, primii care o economie la preţul de cost )
lor agricole de stat. Acestea au porumbul destinat însilozării es planului. Economiile realizate de ei la mentului anual cantitatea de La obţinerea acestor rezultate au aflat-o au fost muncito in valoare de 141.992 lei. A- ^
preţul de cost se ridică la 1.384.000 lei. 3.858 tone aglomerat mai mult, s-au evidenţiat echipele conduse rii de la depou. ceste economii au fost obţi- >
sarcina să obţină producţii a- te bine să se^ însămînţeze cit iar declasatele le-au redus la de Ioan Nica, Gheorghe Dîncă, nute ca urmare a reducerii L
La ob|inerea acestui spor de produc 4,5 la sută faţă de 10 la sută ad ...Sala şcolii personalului de consumului de combustibil t
gricole şi animaliere din ce în mai aproape de locul de însi- ţie, a contribuit şi lupta pentru îmbu mis. Indicele de utilizare a ma Gheorghe Stanciu, Ioan Coman, locomotivă de la depoul Pe- cu 4,96 la sută faţă de nor-
nătăţirea calităţii tontei, prin reduce şinilor de aglomerare !a crescut Ianidis Constantinidis, Traian troşani. In bănci.-au luat loc ma de plan. Echipele de lo- >f
ce mai mari — dar şi la un lozare şi furajare, cu scopul de rea declasatelor. Asttel, declasatele pe cu 3 tone pe m.p. zi calendaris Mirza, Victor Brutu şi Gheor mecantcl, fochişti, strungari, com.otivâ conduse de meca- (
întreaga secţie au scăzut la 0,131 la ghe Bistrian. lăcătuşi şi alţi muncitori in nicii Aurel Marcu, Ladlslau \
preţ de cost scăzut. a reduce cheltuielile de tran sută. Din rîndul turnallştilor care s-au tică, livrînd în acelaşi timp fur vitaţi de la unităţile ferovia Gostian, ioan Dascălu, Ioan
situat în fruntea întrecerii tac parte e- nalelor aglomerat cu un conţi IOAN ARMIE re din Petroşani. Cătuţoiu şi alţii s-au situat
Drept rezultat al măsurilor sport. Conducerea gospodăriei chipele conduse de Alexandru Comşa, nut sporit de fier. In fruntea în- in fruntea luptei pentru ob
lurca Simion, Alexandru Dlaru, şi prim muncitor, fabrica de aglomerare Aşa după cum a reie ţinerea de cit mai mari eco
luate de către majoritatea con de stat din Călan s-a orientat topitorii Grigore Stanescu, Gheorghe şit şi din darea de seamă nomii de combustibil conven
Brnndiburg, Ioan Gioracu, topitori. prezentată cu acest prilej de ţional.
ducerilor gospodăriilor agricole însă greşit în acest an, ca de tov. Martin Elemer, şeful de
IOACH1M BUNEA poului C.F.R. Petroşani, mun In ce priveşte executarea
de stat din cadrul Trustului altfel şi în anul trecut, însămîn-' citorii şi tehnicienii de aici unor reparaţii de bună cali
apaducter, secţia II-a furnale n-au precupeţit nici un efort tate la locomotive, în mod
nostru, s-a reuşit ca în anul, ţînd majoritatea porumbului si pentru ca sarcinile încredin deosebit s-au evidenţiat echi
pele conduse de Aurel Ca
trecut şi în primele patru luni loz pe Dealul Batizului, la o zan, Dumitru Deatcu precum
şi muncitorii Petru Potinteu,
ale anului 10G1 să se realizeze depărtare de circa 9 km. faţă Gheorghe Dulcu, Krauss De.
zideriu şi mulţi alţii.
şi chiar să se depăşească cu de grajdurile de animale. Pro- M IU !1 Y 1 11 m au n
Dună citirea dării de sea
mult producţia de lapte pe cap cedînd astfel, în anul trecut s-au mă, tov. ing. I. Viţălaru, de
legat din partea regionalei
de vacă furajată. produs furaje deosebit de scum C.F.R. Timişoara şi al servi
ciului T., a inminat şefului
Printre unităţile care au de pe, fapt care a grevat mult pre Preocupat de sporirea indice la 30 mai a. c. cu 0.718 tone la depoului de locomotive din
lui de utilizare şi îmbunătăţirea minate, reflu-cind in acelaşi timp Petroşani Diploma Direcţiei
păşit producţia de lapte se nu ţul de cost. Acest lucru a dus calităţii laminatelor, colectivul rebutul cu 30 tone ţaţă de cifra generale a căilor ferate şi U-
laminorului de 800 mm. a spo admisă. De subliniat este faptul vîunli sindicatelor pe ramu
mără şi G.A.S. din Călan. De acolo îneît şi în primele patru rit producţia de laminate, în pe că maistrul fochist Nlcolae Iorga ră.
rioada de la 1 ianuarie şi pînă din schimbul condus de ing.
la cele 96 vaci furajate în me luni ale anului 1961, cheltuieli C. A4ATEESCU
diu, anul trecut aici s-a reali le pentru producerea furajelor -V x \,.Vv. -§ I ¦ .
zat o producţie medie de 3.324 să fie depăşite cu 43.000 lei.
litri lapte pe cap de vacă. O cale sigură pentru creşte Vţircea EIosu, în luna mai a re ţate să le ducă la bun sfir-
Acesta este un lucru bun. Rău rea productivităţii animalelor şi dus rebutul la zero, făcînd in şit. In primul trimestru al
este însă că preţul de cost pla reducerea substanţială a preţu felul acesta c i schimbul din care anului curent personalul de
nificat al laptelui a fost mult lui de cost este menţinerea u- face parte să se situeze ca frun- locomotivă a transportat tre
depăşit, el continuînd să fie mai nor animale sănătoase, de mare iaş pe secţie. nuri de călători şl marfă fă
mare şi în primele patru luni valoare zoo-economică, lucru ce Printre cei care s-au situat in j ră nici o abatere de la re
din acest an. Care sînt cau se poate realiza prin aplicarea fruntea luptei pentru obţinerea • gulile circulaţiei. Regularita
zele? In primul rînd trebuie unei selecţii riguroase şi o în
Corîcurs culiural-sporfav unei producţii sporite de lami- | ) tea circulaţiei a fost mult
arătat că G.A.S. din Călan a grijire cit mai atentă a aces îmbunătăţită faţă de trimes
nale şi reducerea rebutului fac trul I al anului 1960. Şi la
produs în anul trecut o serie de tora. Zilele trecute, în Toteşti, raionul Ha prezentat în ţaţa publicului reuşite pro parte Constantin Pădureţ, fo aceasta o contribuţie de ma
ţeg, s-a desfăşurat taza comunală a grame artistice Paralel cu aceste pro chist, Iordan Ilea, prim lumina re preţ au adus-o muncito
furaje scumpe, iar furajarea a- Un alt mijloc de reducere a concursului cultural-spoftîv al tineretu
nimalelor continuă să se facă preţului de cost în gospodăriile lui. Cu acest prilej, brigada artistică de grame, între tinerii satelor Totcşti, .‘Tă tor, Traian Rădos, manevrant, rii şi maiştrii de la sectorul
încă neraţional. In luna aprilie agricole de stat, îl constituie fo agitaţie şi corul căminului cultural din iaţi, Reia, (Jîrneşti şi Piclişa au avut
a.c., reiese că în hrana vacilor losirea la maximum a întregii Toteşti precum şi corul, echipa de dan loc întreceri sportive (fotbal, ciclism lanis Baioras, prim laminator, de reparaţii din depou, care
s-au administrat cîte 66 kg. fu capacităţi de lucru a tractoa suri şi soliştii vocali din Pîclişa, au
raje pe zi, cu mult mai mult relor şi maşinilor agricole exis etc. . v . COC MECI Irina Vasile, laminator si alţii. au acordat toată atenţia ca
’decît Se prevede în normativul tente. Deşi G.A.S. Călan deţine lităţii reparaţiilor între spă
de raţie. 8 tractoare, cu care se poate a- corespondent I lări, neinregistrîndu-se in a-
sigura executarea tuturor lucră
Intrucît producţia animală es rilor, datorită organizării defec MIMAI PURŢUC
te strîns legată de producţia tuoase a muncii mecanizatori-
vegetală, nu se poate vorbi de B ib lio te c ă în eaadrul S .M .T . maistru la laminorul de 800 mm,
reducerea preţului de cost la
Pentru îmbogăţirea cunoştinţelor pro coli din Alba lulia, in-cadrul staţiunii ¦TcssAS :
fesionale şi de cultură generală a mun de maşini şi tractoare din Dobra a luat mmm
citorilor şl a elevilor practicanţi de la de curînd fiinţă o bibTiotecă bine în
lapte sau carne atîta vreme cit (®ontinuare în pag. 3-a) Şcoala profesională de mecanici agri- zestrată cu cărţi. Pe timpul campaniei
nu se asigură nutreţuri ieftine agricole, pentru a ti Ia îndemîna celor
şi de calitate superioară. In a- ce muncesc, cărţile acestei biblioteci vor Wirik:
cest scop este necesar ca G.A.S. fi transportate la cîmp, sub torma unor
Călan şi în general toate gos biblioteci volante, pe cele două ateliere -$
-•.
podăriile noastre să acorde în mobile de care disipune staţiunea. H ' Lţâs<w««w*
prezent o atenţie deosebită exe
cutării la înalt nivel agrotehnic A. CIBU
corespondent
a lucrărilor de întreţinerea po Tov. Aciu Ioan, ! R e z u l t a t e fou n e //ysss /' ' <
rumbului pentru boabe şi siloz, solist instrumen
tist al clubului In urmă cu citeva zile, la universi W ärt P»
— ©o©— minerilor din tatea muncitorească ce funcţionează pe
'Gurabar&a, s-a lingă clubul minier din Pctrila, a avut m m wm&wmm
!an e f © i ! loc încheierea anului de irîvăţămînt. Din
prezentat bine cci 48 de cursanţi care au frecventat 1 ţ........- /«Jß
sp o r ite pregătit în ca cu regularitate cursurile acestei uni
drul celui de-al versităţi, 36 au primit diplomele de ab
Folosind din plin timpul fa- VI-lea concurs solvenţi, cei mai buni la învăţătură
vorabil lucrărilor agricole, co- al artiştilor a- fiind premiaţi. Şetul promoţiei din a-
lectiviştii din satul Şoimuş, ra matori, promo. ees-t ah a tost declarat lăcătuşul Mihai
ionul Ilia, depun eforturi spori Petru.
te pentru întreţinerea culturilor. vînd pînă la fa
za regională. S. R. I O S I F E S C U
Pînă în prezent, colectiviştii
de aici au prăşii 40 ha. cu po Iată-l execu- corespondent
rumb din cele 65 ha. însămîn- tînd la acorde
ţate, terminînd în acelaşi timp on o svătă de uum vam m n
praşila 11-a la cartofi pe 5 ha. cîntece.
(toată suprafaţa) şi praşila I-a De curînd la secţia ma
la cele 8 ha. cultivate cu sfe şini unelte de la uzina
clă furajeră. metalurgică din Cugir a
fost pusă în funcţie una
O contribuţie deosebită la dintre cele mai moderne
maşini de rectificat.
executarea lucrărilor de întreţi g. Comunistul Constantin
nerea culturilor şi-a adus-o bri & Ţibulaş, (în foto), lucrînd
cu noua maşină, îşi de
gada condusă de tovarăşul -¦ B L , păşeşte norma lunar cu
20-25 la sută.
Gheorghe Dubaru.
AURELIA MOISE n tm iX K L L zrn
corespondentă