Page 2 - 1961-06
P. 2
Dág. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Mr. 20G1
5EK! CigoraiBaaoaggiraasinraBrsfsaarraaHnETSCT-»^ Tr-mrxtír:rm^mTB5CT?a$5I^^
V iata fericita a c» noştri
0<XX>0000000<X>00<X><X>0000000<XX><X><>000<XXXXXX>0<X>000<X>OOC><XK>000000000') 0 OOOO OOOOOOOO'^OOOOO OO OO O OO OO O^OO OO O OO OO OO OO OO O OO OO >OOs>OOOOOOOC<
1 Iunie —Ziua intesmafioiială
a copilului
(Urmare din pag. I-a) vernului nostru faţă de genera
ţia noastră de mîine, faţă de
a învăţămîntului s-a lărgit cu aceia care vor ridica tot mai
încă 3 000 săli de clasă, iar în sus steagul atotbiruitor al so
acest an numărul lor va creşte cialismului.
cu încă 3.200 săli. Efortul pentru cetăţeanul de Pentru vestea
Şi în regiunea noastră, grija mîine trebuie să fie unanim. In bună ce mi-ai
familie, în şcoli, în organizaţia adus-o, meriţi
faţă de copiii oamenilor muncii de pionieri şi U.T.M. copiii şi
a cunoscut de la an la an o şcolarii sînt crescuţi în spiri răsplata...
atenţie tot miai mare. Aşa de
pildă, în timp ce mamele lu tul înaltului patriotism, al dra
crează în uzină, la C.S. Hune gostei de muncă, în spiritul
doara, fabrica „Sebeşul“, Fila moralei noi, comuniste.
tura Lupemi. fabrica „1 Mai“ Dar pentru ca omenirea, co
Petreşti, copiii acestora se piii noştri să-şi realizeze visu
bucură în cadrul creşelor şi al rile lor, au nevoie de pace.
căminelor de zi de o îngrijire Acest cuvint drag este rostit
deosebită. In Întreaga regiune cu tot miai multă înfrigurare
funcţionează un număr de 36 de milioane de oameni ai mun
creşe şi cămine de zi. Aici, cei cii. Vrem să creştem o gene.
micuţi se bucură de o atenţie raţie sănătoasă care să-şi con
deosebită. In oraşele şi satele sacre aptitudinile şi puterea
regiunii noastre au fost înfiin de muncă construirii unei vieţi ULTIM ELE PR E G Ă TIR I După joaca în aer liber, c.îteva ore de somn sînt bine
ţate şi- funcţionează 46 oase de fericite, care să nu servească venite. Somnul este cu atît mai plăcut, cu cît dormitorul este
naşteri cu 170 paturi şi 11 ma drept carne de tun imperialis In Deva, pe strada Glieor- trăiesc un eveniment în numără 35 de membri, are
ternităţi cu 420 paturi. La să mului hrăpăreţ. Mai conştien ghe Bariţiu, se află o clă semnat. un repertoriu bogat. In cin- curat şi îngrijit.
nătatea celor mici veghează tă ca aricind, în apărarea vie dire cu aspect plăcut, curtea tecelc lor senine răzbate In clişeu: Camera de dormit a căminului cu orar de zi
peste 70 de medici pediatri. De ţii, a viitorului, omenirea se ri ei, aranjată de o mină în- Este 1 Iunie, ziua lor. De calda recunoştinţă faţă de
aceea, in oricare din cele 5 de pe lîngă uzina „Victoria“ Călan.
aceeaşi grijă este înconjurat dică cu toată hotărîrea împo deminatică, pare un mic săli de care dispune grădi partidul nostru drag, care Copiii siderurgiştilor
copilul din oraş ca şi cel din triva înarmărilor atomice, a parc. Din interiorul clădirii niţa, e o forfotă neobişnuită. le-a asigurat o copilărie fe învaţă muzică
satul de munte. cursei înarmărilor. Mamele din şi din părculeţ, răzbesc pînă Micuţii locatari ai clădirii ricită.
mai multe ţări, organizează in stradă rîseie zglobii, frin- se pregătesc să sărbătoreas Un fapt obişnuit, simplu... fost doar o secţie a şcolii din
De la un an la altul, bugetul marşuri Ia rampele de rachete turi de versuri declamate cu că cum se cuvine această zi. După ce şi „solistul vocal" Copiii siderurgiştilor învaţă mu Deva. Din anul acesta ea îşi
sfatului popular regional pre din S.U.A., Anglia etc. stingăcie sau melodii sprin Cornel Candrea, acompaniat zică. învaţă să descifreze tai desfăşoară însă activitatea inde
vede sume tot mai miari pentru Dar să intrăm intr-o sală. de cor şi orchestră, cîntă nele notelor muzicale, să sţăpl- pendent, cu program şi colec
îmbunătăţirea învăţămîntului Părinţii şi copiii de pretutin ţare. La grădiniţa de copii Aici, grupa mare (copii in ultima melodie din reperto nească arcuşurile viorii oare tiv didactic propriu. Tînărul
de toate gradele. deni, ca toţi oamenii cinstiţi au tre 6 şi 7 ani), se pregăteşte riu intitulată „Greierele", l-au fermecat pe Enesou sau colectiv de muzicieni, care de
nevoie de pace. Şi pacea va cu orar normal nr. 1, căci cu o ultimă repetiţie pentru educatoarea (şi împreună cu Paganini, pe Oistraoh sau ioan prind capiii siderurgiştilor ou
Toate acestea ilustrează grija triumfa. spectacolul ce îl vor da cîte- ea întreg colectivul), e mul Voiou. învaţă pianul la care în frumuseţile artei muzicale sint
părintească a partidului şi gu despre ea este vorba, cei va ceasuri mai tîrziu. „Co ţumită de roadele acestei trecut puteau ajunge doar o- înică la început de drum. Mai
rul" se aşează in semicerc, repetiţii, care dă certitudi draslele celor avuţi. au şi ei de învăţat. Pentru a-
120 de copii înscrişi aici, iar „orchestra“( formată din nea că spectacolul de astăzi ceasta au participat la schim
cîţiva. prichindei cu tambu va fi un spectacol reuşit... Copilul furnalistulul, al oţela- buri de experienţă eu profeso
rine şi castaniete) se aşea rului sau al laminatcfului din rii unor şcoli muzicale cu tradi
ză pe. nişte scăunele pitice. ...Şi în celelalte săli ale ncui oraş Hunedoara, ascultă ţie, ca acple din Bucureşti, Ti
grădiniţei, de copii, pregăti azi atent îndrumările profeso mişoara, Deva...
— Gaia ? rile în vederea spectacolului rilor de specialitate a celei mai
— G ata! răspund copiii continuă. Aici corul şi or tinere şcoli de muzică din re In afara programului propriu
în cor, educatoarei Cornelia chestra, dincolo dansatorii, giune. zis, cadrele şcolii de muzică
Mihălţan, care supraveghea din Hunedoara se străduiesc să
ză repetiţia. în altă sală recitatorii... La început, anul trecut, şcoa descopere noi talente din rin-
— Unu, doi., trei! Micii „artişti“ doresc din la de muzică din Hunedoara a
Repetiţia a început. Acest toată inima ca în această
„ansamblu“ al copiilor, ce si a lor, 1 iunie, să prezinte
cel mafc’frumos-'spectacole
-*\j
Peni ru copni durile celor mici. In acest scop
au organizat cu succes o serie
oamemior muncii i m ulţum esc, partid iubii... de audiţii muzicale in toate şco
lile din oraş, s-au organizat de
o Statui nostru alocă în tiecare an asemenea simpozioane saii re
importante suine pentru învăţămint, Din sat, din Sinţuhalpi, focţil insă plină de căldură, exprimă cenzii a-supra cărţilor dedicate
cultură, ocrotirea sănătăţii, asigurări de tabără aprins pe Dealul Vii gindurile tuturor copiilor din vieţii şi operei marilor compo
sociale, alocaţii pentru copii. Numai în lor se vede ca un licurici uriaş patrie, cărora partidul le-a creat
zitori clasici romini şi univer
tre anii 1955-191)0, sumele alocate ip ce-şi înalţă spinarea de flacără o viaţă fericită. sali.
acest scop au tost de peste 35 mi sus, spre puzderia stelelor al ...Ciipe solemne. Toţi trăiesc e- ...Muzica a devenit acum un
liarde. băstrii. De aproape însă, chiar
din preajma limbilor arzătoare, moţia celor 3 pionieri fruntaşi la prieten drag al muncitorilor
o Pentru dezvoltarea învăţămîntului de lingă purpuriul cravatelor învăţătură şi in activitatea pio hunedereni şi a fiilor acestora...
de toate gradele, bugetul de stat pe purtate de pionierii care 1-atţ a- nierească — Ştet Angela, Ioan
anul 1951 prevede alocarea suinei de prins ca un fierbinte omagiu a- Munteanu şi Nicoară Bujor — corespondenţa proi.
4,155 miliarde lei adică cu 19,4 la sulă cărora instructorul le prinde in VIORICA Ri MBASIN
mai mult decît în anul 1960. dus partidului, focul de tabară e dreptul inimii steluţele roşii, dis şcoala de muzică —
Hunedoara
o La sănătatea celor mici veghează un clocot de tinereţe, de avînt, tincţiile pioniereşti-
in ţara noastră peste 2.200 de medici de entuziasm. Steluţele purpurii trezesc in
Primii paşi la joc sînt stîngaci. Dar deocamdată e începutul şi apoi spectatorii nu pediatri. De asemenea, tuncţionează „Iţi mulţumesc nespus, partid pionieri şi vor ţine mereu trează Manuale gratuite
sînt prea pretenţioşi. Sînt şi ei de aceeaşi vîrstă... peste 1.700 case de naşteri. in inima lor amintirea eroicelor
iubit, lupte ale celor mai buni iii ai Statul nostru democrat-popu-
in clişeu: Copii de la grădiniţa nr. 3 din Deva, învaţă un nou joc. o In cursul anului trecut, din regiu Pentru copilăria niea senină...“ clasei muncitoare, pentru izbîn- lar acordă o atenţie deosebită
nea noastră au tost trimişi în tabere, da zilelor noastre. dezvoltării învăţămîntului. Anul
Ia odihnă şi tratament peste 4.000 de Versurile recitate de pioniera acesta, prin liotărirea partidului,
copii. Angela Ştet din clasa tV-a, cu ...E linişte solemnă. Trei pio copiilor din clasele t-VII ele
voce tremurătoare de emoţie, nieri dintre cei mai buni au pri mentare, le-au tost distribuite
mit distincţii pioniereşti. Şi, o- manuale şcplare iu mod gra
FOTOGRAFIILE dată cu scinteile focului de ta tuit. De această hotărîre au be
bără ce ţîşnesc în spre înalt, neficiat circa 2.500.000 elevi, că
din inimile lor arzătoare se înal rora li s-au distribuit peste 1!
ţă acum recunoştinţa exprimată
călduros în versurile pionierei
Andrei, mezinul lui baci Baci Laie a simţit mirarea bucurie. Toţi banii primiţi gloanţe, au asmuţit jandarmii oamenilor ca astăzi. Stăpînii Angela Ştet. milioane manuale şcolare. Nu
ilarie Gozaru, de cîte ori ve din priviri a puiului de om, să-i sfirtece pe mineri cu ba minelor urmăreau numai să mai în regiunea noastră valoa
nea la unchiul său Laie îşi o- l-a mîngiiat pe creştet, i-a Po pentru o lună întreagă de cîştige cit mai m u lt: nu-i du „iii mulţumesc partid iubit...“. rea manualelor distribuite ‘n
prea ochii pe o veche lampă trivit cravata roşie, frumos muncă, după plata datoriilor, ionetele, i-au bătut şi azvîr- rea de soarta celor ce trudeau mod gratuit elevilor din c la ? >
lit in închisori. Bionicul tău pentru tot ce-ai făcut ca să ne T-VIl se ridică la pesie 685.000
de miner, prinsă în cirlig de călcată, şi l-a adus lîngă el, abia încropeau 11 lei. Cît să nu s-a mai întors printre noi. pentru ei. Copiii erau puşi la
perete, intre două fotografii pe braţul fotoliului în care se iei două pachete de ţigări! A căzut străpuns de gloanţe. scos cărbunii din abatajele fie copilăria senină, viitorul stră lei.
„Bani buni, hai să-i cheltuim
lucitor.-.
V. CH1Ş
îngălbenite de vreme. Prima odihnea in ăupă-amiezile cină împreună!“ — a exclamat iu De la el ne-a rămas doar lam mai strimte, erau obligaţi să
fotografie din stingă arată pri nu era la şut. derîdere tatăl meu şi, luinău- pa ce o vezi aici, pe perete, ridice şi să apese mînerele
virilor un copil de trei-patru — Să ştii Andrei, fătul meu. mă. de mină aşa goluţ cum martor care ne cere să nu-i grele ale pompelor de evacua
ani, desculţ, cu capul gol. nu şi să nu uiţi... Alta a fost co umblam deobicei prin curte. uităm pe eroi. re a apei din galerii, sau să
mai intr-o cămăşuţă dp cine. pilăria noastră. A mea. a ta- m-a dus cu el la fotograful O clipă. în casa unchiului învîrtă pînă cădeau leşinaţi
pă, care-i curgea pînă peste tălqi şi bunicului tău... Vezi din colţ. ..Domn’Gnre. fă-i un manivelele unor ventilatoare
genunchii mici şi ascuţiţi. A iqmpa asta ? De ea se Igagă chip prima-ntii ficiorului meu! Laie s-a aşternut liniştea. Mi primitive, pentru a avea aer
doua imagine îl arăţq pe a- toată viaţq familiei noastre. nerul rămăsese cu fruntea re minerii. Eu, în prima lună
celaşi copil, mai mare cu vreo E mai bătrină (fetit mine. Cv *«MBHggj5KgggMP zemată în palme şi gindurile tind am. intrat în mină am
10 ani, privind trist, îmbrăcat ea am lucrat şi eu pînă nu învolburate de aduceri amin fost pus ..la şorolit cărbune
într-un rină de haine zdrenţă- de mult. Cină m-am născqt. _ POVESTIRE - te. Pe faţa lui. Andrei treceau le". Aceasta însemna că de 3
roase, prea mari pentru el. în lumina acestui lămpaş il că umbre, in vreme ce în negrul dimineaţa pînă seara trebuia. »
picioare cu o pereche de în lăuzea însă de mulţi ani şi pe Te procopsesc: îţi dau toată ochilor ? se zbătea înceţoşări să împing bulgării lutipşi şi
călţări ca de căpătat, nici bo tatăl meu spre cotloanele de leafa de pe o lună pentru el, umede. ascuţiţi tăiaţi de mineri, cum 2j>
canci. nici cisme, legate cu snb pămint ale minei ..Ileana“, să ţină minte flăcăul tind o puteam, pe un scoc la vale.
sîrmă. iar pe cap cu o pălă spre care pleca înainte de a fi mare ce „domn" a fost ta — Şi asta... a doua fotogra din abataje vină în galerii, ca
rie largă pleoştită, roasă ca se lumina de ziuă. întortindu- tăl său. azvîrlind ca nimica un fie ? s-a auzit într-un tîrziu le de zeci. de metri.
de şoareci pe margini. se pe cină întunecimea serii salariu intreg pentru o po îngăimînd a întrebare copilul-
cuprindea toată aşezarea mi ză...“ — Dar n-aveaţi cratere,
— In stingă sînt eu. in 1929. nieră. Pe atunci noi nu locu Omul s-a trezit netezind în care să transporte cărbunii pe
Dincoace tot eu, după 10 an> iam în blocuri, ca a zi: stă Aceasta a fost ultima dată neştire părul bălai al nepotu bandă, ca azi ?
— i se destăinui intr-o zi un team. 5 suflete sub un acope tind l-am văzut pe tata ve lui, cu vocea gituită de o ne-
chiul 'său Laie. riş. îngrămădiţi ca vai de lu sel. Era în 5 august 1929. In mârţurisită durere de bărbat. — Cratere ?! Erau prea
ziua aceea, el şi toţi ortacii
— Cum, şi dumneata ai fost me într-o singură cămăruţă. săi. n-au m.ai intrat in mină. — Asta-i tot. preţul unui sa scumpe pentru patroni... O su
atît de mic ? a vrut. parcă să Răhdam de foame, de frig. Se alăturaseră grevei, cerînd lariu : al primului meu sala
întrebe atunci nepotul, măsu- Noi, copiii, iarna nu puteam patronilor să nu-şi mai bată riu, cîştigat la 13 ani... tă de copii ca noi îi costa
joc de munca lor şi să le-o mult mai ieftin decît o ast
rîndu-l cu ochi miraţi de sus merge la şcoală: n-aveam în plătească după merit. Mii de — La 13 ani? nu se putu
mineri din Lupeni în acea & abţine -să nu exclame Andrei. fel de maşină. Noi ne mulţu
pînă jos, oprindu-şi privirea a- călţăminte, haine... meam. cu orice plată, numai să
de august au lăsat lucrul, ce — Da... La anii pe care-i nu avem de lucru. Iată dovada,
supra firelor părului încărun In vara tind am făcut foto rînd dreptate şi libertate. Pa
meri şi tu acum. dar eu eram fotografia din dreapta. Cu a-
ţit prea de timpuriu la tim- grafia asta l-am văzut ultima tronii, guvernul capitalist de
atunci le-au dat insă numai încă .,o excepţie“. Alţii intrau tit m-am putut, alege eu du
ple şi a mustăţii stufoase, ca dată pe bunicul tău. Fiisese pă prima leafă de „miner“
in mină şi la 10.11 ani, îm cîştigată acum 20 de ani...
re-i umbrea jumătate din chi zi de leafă, dar nu şi zi de
pul blînd. pinşi de nevoi. Pe atunci mi IRIMIE STRÂUŢ
nele nu aveau tot felul de ma
şini, care să uşureze munca.
NANI... NANI...
