Page 21 - 1961-06

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA C O M U N IC A T

Bum!socialismului La invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat mîne şi preşedintele Republicii Indonezia, ana-
al Republicii Populare Romîne, Gheorghe lizînd perspectivele colaborării economice romî-
Gheorghiu-Dej, preşedintele Republicii Indone­ no-indoneziene, au aiuns la concluzia că există
zia, dr. Sukarno, însoţit de dr. J. Leimena, noi posibilităţi de lărgire şi adîncire a acestei
prim-adjunct al ministrului prim, Wilujo Pus-
colaborări.

pojudo, vicepreşedinte al Consiliului Popular Astfel, în concordanţă cu dorinţa guvernului

Provizoriu, Ahem Erningpradja, ministrul Mun­ indonezian, Republica Populara Romînă va

cii, dr. Suharto, ministrul Industriei Populare- livra Indoneziei instalaţii complete, echipamente

M. D. Mamangung, vicepreşedinte al Parla­ industriale, maşini şi utilaje pentru diferite

mentului şi alte persoane oficiale, a făcut o vi­ ramuri ale economiei Republicii Indonezia.

zită de prietenie în Republica Populară Ro- Aceste livrări pe credit vor avea drept obiectiv

mînă. realizarea cercetărilor necesare explorării, ex­
Preşedintele Sukarno şi persoanele care l-au ploatării şi prelucrării materiilor prime în pro­

însoţit au vizitat obiective social-culturale şi duse finite şi asigurarea serviciilor tehnice şi

întregul colectiv Calitatea —obiectiv principal ştiinţifice, întreprinderi industriale, precum şi a instruirii personalului indonezian, pentru fa­
a îmbrăţişai; iniţiativa al întrecerii socialiste construcţii noi din regiunile Bucureşti, Dobro- bricile care vor fi construite. Republica Indo­
gea şi Ploieşti. Căldura cu care preşedintele nezia va livra produse ale instalaţiilor furni­
*r~'r~> \—*f—'p Sukarno a fost întîmpinat pretutindeni consti­ zate de Republica Populară Romînă şi alte măr­
tuie o expresie a sentimentelor de prietenie pe furi de export ale Republicii Indonezia. S-a
care le nutreşte poporul romîn pentru poporul convenit asupra creării unei comisii guverna­

Traducind în fapte măsurile lor care au obţinut rezultate La I. M . S ă c a rîm b -C e rte j indonezian. mentale mixte permanente de colaborare eco­
cuprinse in planul tehnico-orga- bune şi cele care au dat minereu In timpul vizitei, conducătorii de stat ai Re­ nomică şi tehnică, care va supune celor două

nizatoric, organ izind mai bine rebut. Organizînd mai bine mun litatea minereului extras în publicii Populare Romîne şi Republicii Indo­ guverne propuneri în vederea atingerii scopu­
munca în abataje, dosfăşurind De asemenea, au fost reînnoite nezia au avut un schimb de păreri cu privire rilor de mai sus.
tot mai larg întrecerea socialis­ [ ca, extinzînd iluminatul elec- luna mai cu circa 3 la sută. la situaţia internaţională şi la relaţiile dintre
tă, colectivul întreprinderii mi­ panourile şi lozincile de la in­ cele două ţări. Convorbirile s-au desfăşurat în- In acest sens, s-a încheiat un „Protocol pri­
niere Ghelar a extras peste plan trarea în mină şi de pe orizon­ [. trie la toate locurile de mmi- Brigăzile conduse de Gheor- tr-o atmosferă de sinceritate şi înţelegere reci­ vind dezvoltarea în continuare a colaborării
in primele 5 luni din acest an turi, cu angajamentele unor mi­ procă şi au vădit concordanţa de vederi a celor
mai mult de 6.200 tone mine­ neri fruntaşi şi cu cifre care a- l că din abataje şi antrenînd ghe Colişar, Alexandru Luca, două părţi în cele mai importante probleme in­ economice şi tehnice şi intensificarea comerţu­
reuri de fier. Totodată a depă­ rată ce înseamnă un vagonet de ternaţionale actuale. lui în ambele sensuri între Republica Populară
şit planul de livrări către fur­ minereu rebutat, ciţi bani se cît mai mulţi mineri în în­ Abel Gogoaşe, Ioan Medrea Romînă şi Republica Indonezia“.
nale cu peste 4.250 tone. cheltuiesc în plus pentru el şi la t trecerea socialistă, colectivul Cei doi preşedinţi şi-au manifestat voinţa
ce pierderi duce un procent de t II şi Teodor Răcăteanu sînt de a milita cu perseverenţă pentru apărarea Protocolul a fost semnat de preşedintele Con­
Această cifră arată că la mi­ steril vizibil introdus în furnal. întreprinderii miniere Săcă- fruntaşe în lupta pentru o păcii, slăbirea încordării internaţionale, promo­ siliului de Stat al Republicii Populare Romîne,
L rîmb-Certej a îmbunătăţit ca- producţie de calitate.
l Gheorghe Gheorghiu-Dej şi de preşedintele Re­
t publicii Indonezia, dr. Sukarno.
t. Rebutul a fost redus

(.

na Ghelar s-au depus eforturi Ea rindul ei, conducerea tehnică Ca urmare a măsurilor de iişe Ia ajustai şi la foar­ varea coexistenţei paşnice, dezvoltarea relaţii­ •k

susţinute pentru depăşirea pla­ a luat unele măsuri menite să ^ tehnice şi organizatorice lua- fecă, stivuirea produselor pe lor de colaborare internaţională. Ei au afirmat In timpul şederii sale în Republica Populară

nului de producţie. Din păcate ducă la extragerea unui minereu l te şi desfăşurînd tot mai larg şarje compacte şi recepţiona- hotărîrea lor de a sprijini lupta împotriva co­ Romînă, preşedintele dr. Sukarno a invitat pe

nu acelaşi lucru ___ de calitate tot mai l întrecerea socialistă, colecti- rea lor integrală cît şi a al­ lonialismului şi imperialismului, pentru drep­ preşedintele Consiliului de Stat, Gheorghe

se poate spune “ bună. Pot fi L vul laminorului bluming din tor măsuri în luna mai a.c. tul tuturor popoarelor Ia libertate şi indepen­ Gheorghiu-Dej şi pe preşedintele Consiliului de

in ce priveşte ca­ „Nici un vagonet amintite în acest C.S. Hunedoara obţine noi rebutul a fost redus la 0,29 denţă naţională, pentru dreptul de a-şi hotărî Miniştri al R.P. Romîne. Ion Gheorghe Maurer,

litatea minereu­ de minereu rebutat sens mărirea I succese în îmbunătăţirea ca- !a sută faţă de 0,31 Ia sută singure soarta. să facă o vizită în Indonezia. Invitaţia a fost
lui livrat in pri­ lităţii laminatelor. admis. Asemenea rezultate In cursul convorbirilor, conducătorii de stat acceptată cu plăcere, data vizitei urmînd să
mele 4 luni din _ numărului de Aşa de pildă prin introdu­ s-au înregistrat şi în primele fie stabilită ulterior.
controlori de ca­ cerea unei evidente pe bază 5 zile din luna în curs. ai celor două ţări au constatat cu satisfacţie
că relaţiile politice, economice şi culturale din­ Vizita preşedintelui dr. Sukarno în Repu­
acest an, cit şi in prima jumă­ litate cu incă 3, montarea la sta­ tre Republica Populară Romînă şi Republica blica Populară Romînă a adus o contribuţie
Indonezia se dezvoltă pe baza acordurilor înche­ importantă la întărirea şi dezvoltarea relaţiilor
tate a lunii mai. Este adevărat ţia de sortare a unui ciur osci­ Produse numai de calitatea !-a iate, în interesul ambelor popoare. Preşedintele de prietenie dintre Republica Populară Romînă
Cei minerii din Ghelar au obţi­ lant şi a unei benzi transportoa­ Consiliului de Stat al Republicii Populare Ro- si Republica Indonezia.
nut in acest an, faţă de ultima re care elimină minereul mă­ Lună de lună. colectivul nătăţit cu peste 8 la sută şi
fabricii „Sebeşul“ din Sebeş cu 23 la sută la tricotaje din
perioadă a anului trecut, rezul­ runt depe banda de claubaj, obţine rezuitate tot mai bune bumbac.
tate mai bune şi in ce priveşte pregătirea abatajelor pentru a- în ce priveşte îmbunătăţirea
calitatea minereului. Succesele plicarea de noi metode de ex­ [ calităţii produselor. Bunăoa- Astfel, întreaga cantitate
l ră, dacă în luna aprilie cali- de ciorapi relon şi tricotaje
lor in această direcţie însă nu ploatare, fără rambleu, care duc 1 tatea ciorapilor relon a fost din bumbac produsă în lu­ 7oată aientia
ţ îmbunătăţită cu 3 ia sută, nile amintite a fost de cali­
s-au ridicat la înălţimea sarcini­ la o productivitate sporită şi in L iar la tricotaje din bumbac tatea l-a. Printre cei mai
f cu 21 la sută, în luna mai
lor ce le stau în faţă. mod deosebit la îmbunătăţirea î a.c. şi în primele cinci zile buni muncitori s-au dovedit
•- din luna în curs, calitatea
Pentru îmbunătăţirea calităţii calităţii minereului, cum ar fi. , ciorapilor relon s-a îmbu­ a fi Petru Sara. Ioana Du­ întretiner i culturilor vioooo 'OOC".
minereului, conducerea între­ metoda cu surpare in subetaje.
prinderii a organizat de curînd care se aplică in prezent la mi­ - J i__/ <__ri—t«—ri—1\—tV. mitru, Maria Beloreanu şi Noi utilaje
în industria
o consfătuire la care au partici­ na Vest şi se pregăteşte la ori­ alţii. In ultima perioadă de timp. pe cuprinsul regiunii noastre au căzut siderurgică
pat muncitori fruntaşi, toţi in­ zontul V, metoda cu înmagazi- mari cantităţi de ploi, ceea ce a îngreunat in marc parte desfăşurarea
ginerii, maiştrii, tehnicienii şi narea, care se va aplica la mina iu bune condiţinni a lucrărilor de între ţinere a culturilor.

şefii de brigăzi. In faţa lor a fost Vest şi orizonturile II şi IV. Ţăranii muncitori din satele re giunii s-au convins tot mai mult că Recent, în Combinatul side­
executînd la timp toate lucrările de întreţinere, se pot obţine recolte bo­ rurgic din Hunedoara, au fost
prezentat "n referat privind fe­ Ca urmare a acestor măsuri, gate. De aceea, în majoritatea gospodăriilor colective, organizaţiile de par­ date în exploatare noi tipuri de
tid şi consiliile de conducere au mobilizat colectiviştii pentru a ieşi în utilaje siderurgice de produc­
lul in care s-a desfăşurat mun­ tn ultimă decadă a lunii mai Succesul cooperalorilor cîmp ja prăşitul porumbului, ilorii-soa relui, cartofilor, sleclei tura !ere etc. ţie romînească. Printre acestea
amintim..: -maşini dc frezat roţi
ca pentru îmbunătăţirea calităţii a. c. sterilul vizibil a scăzut la X dinţate, strunguri de mare pre-
L cizie, maşini pneumatice de în-
minereului. 3 la sută faţă de 9—10 la sută îmbunătăţind zi de zi calita­ In întrecerea pe unităţi, cele O fundat şi desfundat şticuri la
tea deservirii populaţiei, mem­ mai bune rezultate le-a obţinui 6 furnale, vagoane de turnare şi
In referat s-au arătat de ase- cit s-a realizat în luna aprilie. brii cooperativei ,,Jiul“ din Pe- centrul dc .confecţii-comenzi nr. M unea însufleţii L altele.
. menea \ succesele şi insuccesele In cinstea zilei de 23 August troşâni ‘-şi-âu îitdeptinit şi depă­ 21 Petriia care şi-a depăşit pla­
unor brigăzi din abataje, în ale­ şit sarcinile de plan la toţi in­ nul cu 80 la sută. Colectiviştii din Apoldul de Jos, ra­ Ip această acţiune au muncit cu De subliniat esie faptul că
gerea sterilului vizibil. Pe mar­ şi a Zilei minerului, coTectiVril dicii. Astfel, pe luna mai pla­ ionul Sebeş, au început prăşitul cultu­ mult entuziasm toţi colectiviştii, dar, in această perioadă Sombina-
ginea referatului participanţii la minei Ghelar s-a angajat să nu nul producţiei globale şi al pro­ Rezultate frumoase au mai rilor, paralel cu plivitui pâioaselor. Fo­ un aport deosebit la lucrările de în- tul metalurgic Reşiţa a livrat
consfătuire au discutat despre mai dea nici o tonă de minereu ducţiei marfă a fost realizat în obţinut centrele de confecţii- losind fiecare oră bună de lucru la treţinerea culturilor l-au adus tova­ Combinatului siderurgic Hune­
unele deficienţe în muncă, fă- rebuiat şi să îmbunătăţească şi proporţie de 105,14 la sută, comenzi nr. 8 şi de încălţămin­ cîmp, chiar şi între două ploi, ei au răşii llie Popa, Moise Popa, Dumitru
cJtid propuneri pentru remedie­ mai mult granulaţia minereului respectiv, 104,50 la sută. te nr. 1 din Petroşani care şi-au reuşit să termine în mare parte prima Popa, Nicoiae Urâştear, Moise Cojo-
re.] lor, in scopul îmbunătăţirii livrat furnalelor lumedorene. realizat planul în proporţie de praşilă. Pînă în ziua de b iunie s-a caru şi Râdoi Vasile.
116 la sută, respectiv, 111 la terminat praşila l-a la slecla turajeră
I. DUMITRU sută. Cu acelaşi entuziasm au lucrat şi
(40 ha.), la floarea-soarelni (20 ha.), colectiviştii din satul bingâtin, apar­
calităţii minereului. ------ ----- Printre membrii cooperatori la cartofi (50 ha.) iar din cele 450 ha. ţinător de comuna Apoldul de Jos,
care s-au evidenţiat în mod semănate cu porumb au tost prăşite care au terminat praşila l-a pe II ha.
Ca rezultat al acestei consfă­ deosebit la obţinerea acestor 300 ha. Pînă la aceeaşi dată a fost cu floarea-soarelui, Io ba. cu cartofi doara 4 locomotive noi din se-
succese se numără tovarăşii executată şi sapa a doua pe cele 7 ha. şi 110 ha. cu porumb.
tuiri, iniţiativa lui Ioan M. Popa Visalon Dan, Mihai Telegre- de grădini. Zilele trecute la Apoldul O ria C. 2. Ai este locomotive, în
doanu, Iordan Dndii, Vladimir 4e Jos s-a început a doua stropire a Se impuşi
de la I. M. Teliuc „Nici un va- Olărit si Vilmoş Ghlară. vilei de vie (90 hectare). O comparaţie cu cele existente
gonet de minereu rebutat" (îm­
NICOLAF. DONOVICI y pînă în prezent, prezintă unele oO
brăţişată incă de la începutul a- Ôoo
corespondent
nului de unele brigăzi), a fost v modificări a dispozitivelor de
L înscriere în curbe mici, au o
extinsă la toate orizonturile, la

toate brigăzile din abataje. 0- ^ nare putere de tracţiune şi %<6oo>
L ade­
dată cu aceasta comunistul Ni- greutate sporită la partea
rentă.
colae Balici, şef de brigadă la

orizontul III, s-a angajat că nu măsuri urgente

va da nici o tonă de minereu re­ 13.000 spectatori

but. Asemenea angajamente şi- Unele succese la lucrările de între­ O

au luat şi alţi şeii de brigăzi ca ţinere a culturilor au obţinut şi ţăra­ \S In prezent, ia mai multe ci-

Vasile Bogdan de Ia orizontul nii muncitori de pe raza comunei Bu­ O nematografe din regiune rulea-

V şi Ioan Pali de la orizontul IV'. ruiene, raionul Ilia. Pină în ziua de 5 O ză consecutiv interesantul film

In scopul popularizării rezul­ Brigadă de agitaţie a elevilor iunie a. c. s-a executat praşila l-a pe O documentar „Omul s-a întors
tatelor, la iniţiativa comitetului 178 ha. cu cartofi, 4 ha. cu tloarea-
soarelui şi 7 ha. cu steclâ turajeră. S lin Cosmos“, o valoroasă rea-
de partid a fost înfiinţată pe a- Comunista Maria Sibn lucrează ca nichelatoare Ia atelierul de galva­ Elevii anului I C din cadrul brigadă artistică de agitaţie. O rămînere în urmă există însă la e- L Uzare închinată primului cosmo
leea ce duce la intrarea in mină nizare al uzinei metalurgice Gugir. Lună de lună ea îşi depăşeşte norma şcolii tehnice de contabilitate Această nouă formaţie de ama­ xecutarea praşilei porumbului, unde, $ naut din lume — I. A, Gaga-
„Gazeta calităţii“, unde în mod cu 25—35 la sută, dînd în acelaşi timp lucrări de bună calitate. din Sebeş, sub conducerea prof. tori a prezentat pînă acum din 973 ha. au tost întreţinute numai
operativ se trec. numele brigăzi- Camelia Voişan, au înfiinţat o 100 ha. O rin’
spectacole în faţa elevilor şco­
lii şi la căminul-spital Sebeş. Faţă de această situaţie se impune 8 Pînă ieri, acest film a fost
luarea de măsuri urgente pentru exe­
S-au evidenţiat cu acest prilej cutarea la timp a lucrărilor de între­ 5 vizionat de aproape 13.000
ţinere, folosindu-se la maximum timpul pectatori hunedoreni.
99Tatăl“ fruntaşilor dintre interpreţi tov. Emil Pa- inimos dintre două ploi.
zar, Porsi Francisc, Nicoiae o La Petroşani filmul a fost o
Cercel şi alţii. -A
<> vizionat de 2.500 spectatori, la <>
Zilele trecute, in faţa unui mult se ingroşa riul de căr­ şi mai stă alta. Aşa nu merge. să bagi astralită in el şi să-l NICOLAE BI5CA Ciţi oameni
bloc nou din Petriia s-a o- bune care curgea din abata­ — Eu imul ii scot din bri­ ¦întorci unde vrei tu. nu au admirat 8^ Deva de 2.200, Iar la Huncdoa-
prit. un camion. Ajutat de jul lui. Peste puţin a ajuns corespondent frumuseţile pei­
şofer, un bărbat tinăr a în­ vestit. Asta a fost primul lu. gadă — a strigat vechiul k sajelor din cul­ ra de peste 2.000. O
ceput să descarce mobila cru pe care a considerat So­ miner Croitoru. M-am sătu­ Spectacole mea şi de la
nouă. mogyi că trebuie să-l facă în rat. Somogyi ştia că omul nu-i poalele bătri- j>oooooooooooooooooooooo<.
mină. Să devină fruntaş. Pe cărbune şi nici n-a încercat ca „Siciliana“ nului Retezat ?
— Cine-i ? urmă comuniştii din sector in seara, aceea, stînd la Minunatele pri­
Un vecin care tocmai ieşea l.-au ales secretarul, organiza­ masa prezidiului, lui Somo­ să bage astralită in „elemen­ de A. BAR A N S A velişti din a-
din bloc, ne lămureşte. ţiei de partid gyi i-a venit ideea care a. tele" adunate in proaspăta propierea caba­
— Un băiat de-al lui So- vea să-i dea apoi multă bă­ lui brigadă despre care se Echipa de teatru a artiştilor nei Gura Zlat.ei
mogyi. S ar putea povesti multe taie de cap. dusese vestea ca de mere amatori din întreprinderea „Ar­ au fermecat a-
— Somogyi luliu ?... Frun­ despre felul cum a lucrat pădureţe in toată mina. Erau dealul“ din Alba lulia au pus cum şi pe un
taşul ? Somogyi pentru îmbunătăţi, A doua zi Somogyi i-a fă­ printre ei vestitul Stelian în scenă piesa „Siciliana“ de „mare“ admira­
— Da... Cum ajung băieţii rea muncii organizaţiei de cut o vizită lui Croitoru. Arcu care umbla din mină tn Aurel Baranga. Pînă acum s-au tor al naturii!...
fruntaşi, se ţine de capul bază. Dar aici vrem să vor­ mină şi pe care, ultima dată prezentat două spectacole în
lor pînă-i vede aşezaţi. Ste- bim despre un singur lucru. — Unde ţi-s elementele de la Zlatna, l-au scos cu tără­ oraş şi se pregăteşte prezenta­
lian Arcu, omul ăsta care se Anume despre un mare ..ne­ care vrei să scapi ? boi. Se mai găseau apoi nu rea altora în satele apropiate.
mută acum, e unul din a- caz" pe care nu ştiau cum mai puţin 'vestiţii fraţi Ben-
ceştia. să-l mai. lămurească cei din Croitoru l-a privit chiorîş. dea, care cind se angajau in­ PETRE DIACONU
luliu Somogyi e miner Petriia. — Ducă-se pe pustii... A- tr-o mină nouă întrebau iu­
vechi. O bună bucată de vre­ seară în şedinţă am fost vi­ tii şi in tîi: corespondent
me a lucrat ca activist la La o consfătuire a frunta­ teaz Dar parcă mi-i. greu
comitetul de partid al mi­ şilor, ciţiva dintre minerii să-i arunc aşa. — Mai e mult pînă la lea­ Turneu prin ţară
nei, pe urmă la comitetul ra­ veclii s-au ridicat: — li iau cu mine. Mi-i dai? fă?
ional şi la comitetul orăşe­ — Cum? ! Turneul prin ţară al Teatru­
nesc de partid Acum ciţiva — Cum vreţi să meargă — Uite aşa! M-au trecut — Da de ce ? lui de stat ,,Valea Jiului“ din
ani a cerut să fie trimis in lucrurile bine cind n-avem la .’nvestiţii şi trebuie să — Mi s-a făcut o sete!... Petroşani, se destăşoară cu suc­
mină. peste tot oameni de nădej­ fac o brigadă nouă. Mă duc De obicei, după cîteva ces cu piesele : „Ecoul îndepăr­
— Mai ştii să ţii ciocanul? de ? cu cerutul pe la toţi briga­ „lefi" trebuiau să-şi ia „zbo­ tat“ de S. Golovaniski şi „Oa­
l-au întrebat bătrinii mineri. dierii şi le adun ..podoabe­ rul“ pentru că oamenii erau meni care tac“ de Al. Voitin.
— O să încerc ! — Da. are dreptate! Se le“... Ei ce zici? indignaţi de comportarea lor. Pînă în prezent teatrul mineri­
In mina lui Somogyi per­ perindă prin echipe unii din Cam aşa arătau cei mai lor a obţinut rezultate frumoa­
aceia cărora numai la lu­ Croitoru s-a uitat la So- mulţi din proaspeţii ortaci ai se în regiunile Maramureş, Su­
cru nu le stă capul. mogy ca la cineva de pe al­ lui Somogyi. ceava şi Iaşi. Teatrul continuă
tă lume. turneul în restul ţării pînă la
•k
—Te-ai gînăit ? Ai fi. tu
stăpîn pe pichamer. dar. La Petriia a avut loc luna

foratorul lucra. cum spun — li atrage doar cîştigul. aicea. vezi. se schimbă so­ P DINF.SCU data de 25 iunie a.c.

minerii, „fain" şi tot mai Lucrează o lună. cîştigă bani coteala. Omul nu-i cărbune (Continuare In pag. 3-a). DUMITRU CĂPITANI

/L V . corespondent