Page 22 - 1961-06

p&e 2
Discutînd cu constructorii
sie locuinţe slin Hunedoara
Stă în puterea noastră
să facem
Aproape fiecare din partici­
panţii la discuţie au scos în e-
videnţă faptele bune din cadrul
şantierului. Şi acestea nu sînt
puţine. însăşi rezultatele primu­
lui trimestru le confirmă. Ast­
fel şantierul — aşa cum a ară­
tat tov. ing. Petru Roşea — a
încheiat primul trimestru din a-
cest an cu o depăşire a sar­
cinilor de plan de 5,4 la sută,
iar productivitatea muncii a
crescut în perioada respectivă
cu 12,8 la sută. La aceasta a
contribuit în primul rînd elanul
cu care au muncit toţi construc­
torii şantierului. Rezultatele bu­
ne sînt şi o urmare firească a
unor măsuri tehnico-organizato-
rice luate de conducerea şantie­
rului. Printre acestea se numără:
defalcarea cifrelor de plan pînă
pe echipe şi om în parte, ur­
mărirea operativă săptămînal a
realizării lor cît şi unele mă­
suri de organizare cum s în t:
transportul cărămizilor din de­
pozit la locul de muncă pe li­
nie decovil, centralizarea prepa­
rării betoanelor şi mortarelor
etc.
Incepînd cu lunile aprilie şi
mai însă şantierul nu s-a mai
ridicat la nivelul sarcinilor de
plan şi nici chiar la acel al rea­
lizărilor anterioare. Care sînt
cauzele ? Asa cum a încer­
cat să prezinte lucrurile tov.
ing. Vasile Cotleţ, şeful grupu­
lui IV de şantiere aceste cauze
ar consta exclusiv în lipsa de
documentaţie, de amplasament,
a proiectului de organizare, a
sprijinului beneficiarului şi altor ţiile de lucru. Brigada sa a
asemenea „motive“. Toţi con­
structorii care au luat cuvîntul
au arătat însă că, deşi au fost
unele greutăţi legate de aceste
probleme, totuşi şantierul a dis­
pus ue rezerve interne care, fo­
losite, ar fi dus cu siguranţă la
îndeplinirea sarcinilor de plan.
Rău este, aşa cum sublinia tov.
Iulian Ţuţu, activist al comite­
tului de partid I.C.S.H., că a-
ceastă atitudine de plîngăreală
şi demobilizare în faţa unor
greutăţi, manifestată de condu­
cerea şantierului a influenţat în
rău munca, a ,dus la încetini­
rea ritmului de lucru.
Stă în puterea noastră să fa­
cem mai mult, au apreciat to­
varăşii Damian Dîrlea, Mihai
Flagner, şefi de echipe de zi­
dari, Andrei Nazarin, şef de e-
chipă de instalatori şi alţii. Dar
pentru aceasta trebuie să lichi­
Mal multă atenţie mieii
marii mecanizări
La noul cvartal de locuinţe
din faţa gării s-au instalat pen­
tru deservirea locurilor de mun­
că două macarale turn. Ele asi­
gură în mare parte necesarul
de materiale. Dar tov. D. Dîr­
lea, M. Flagner şi Alexandru
Doboli au sezisat unele defi­
cienţe în mecanizarea lucrări­
lor. Ei au arătat că mare par­
te din timp, macaralele sînt fo­
losite la montarea planşeelor de
prefabricate iar cărămida se
transportă la locul de muncă
TITUS BRANIŞTE 4NU
Brigada de instalatori pe ca
re o conduce execută lucrări
de bună calitate.. Îşi depăşeş­
te sarcina de plan in medie
cu 40 la sută.
dăm unele lipsuri ce par mă­
runte în cadrul şantierului.
Brigada tov. Damian Dîrlea
şi-a luat angajamentul să termi­
ne zidăria la blocul nr. 136 în
100 zile lucrătoare. Pentru a-
ceasta — sublinia el — noi ne­
am organizat brigada. Dar lu­
crurile totuşi nu merg bine din
cauză că nu sîntem aprovizio­
naţi cu cărămidă suficientă. In­
tr-o săptămînă am primit doar
4.000 bucăţi cărămidă. Pentru
32 de oameni e mult prea puţin. La neindeplinirea sarcinilor fluenţată şi de materialele ce au fost destul de exigenţi cu
Şi am mai avut un neajuns ¦ de plan, au arătat mai mulţi ne sosesc pe şantier, au arătat produsele ce au intrat în depo-
cînd am avut cărămidă ne-a
lipsit beton şi mortar, din cauză
că staţia centrală nu avea apă.
Intr-o singură zi, din lipsă de
materiale, am avut un gel de
producţie de 06 de ore. Sînt ore
în care se puteau face mulţi tă stare de lucru, tovarăşii de declarat nemulţumiţi insă de
m.c.. de zidărie.
T< t din lipsă de cărămidă şi
mortar s-au întrerupt lucrările
la blocurile cu magazine, timp
de două săptămîni.
Printre cauzele nerealizării cina de plan valorică a fost cu­ til metalice produse de Între­
sarcinilor de plan în luna apri­ noscută din timp iar pe baza prinderea de industrie locală
lie decît în proporţie de 71,4 la ei, se pulsa întocmi, un plan (le ,,Ilic Pintilie“ Hunedoara.
sută. s-a amintit şi slaba or­ aprovizionare de materiale. Cu Nici tovarăşii de la recep-
ganizare a muncii echipelor şi atit mai neîntemeiată este jus­
brigăzilor. Aşa cum a arătat tificarea serviciului de aprovi­
tov. Mihai Flagner, o cauză a zionare cu cit lipsa de materiale
ritmului nesatisfăcător este lip­
sa de colaborare dintre forma­
pierdut ore preţioase pentru că
dulgherii nu au asigurat la
timp cofrajul pentru turnarea
betonului.
Instalatorul Andrei Nazarin a
arătat că ei lucrează în salturi
si aceasta pentru că, deşi au
propus în repetate rînduri. con­
ducerea şantierului nu a luat
măsura să se execute întîi lu­
crările la băi şi bucătării, un­
de sînt mai multe lucrări de
instalaţii şi apoi restul came­
relor.
O cauză a neîndeplinirii sar­
cinilor de plan a fost şi pro­
ductivitatea muncii scăzută. Au
fost. cazuri cînd muncitorii cu o
calificare medie sau superioară
au"' tăcut" munci" ' riecălificate : f. lucrări s-a îmbunătăţit. Con-
transoort de materiale la lo­
cul de muncă etc. Aşa. de pildă,
zidarii de la punctul de lucru
condus de meşterul Neagoie au
realizat o perioadă destul de
lungă o productivitate de 1,5
m.c. de zidărie pe zi. mai puţin
de jumătate sarcina de plan.
Iată deci cîteva din lipsurile
şantierului care, dacă ar fi fost
lichidate, aşa cum au arătat
participanţii la discuţii, puteau
să asigure un ritm mai susţi­
nut de lucru pe şantier.
manual. De asemenea s-a arătat
că în ce priveşte mica meca­
nizare nu s-a făcut mai nimic.
Acest lucru se vede mai cu sea­
mă la blocurile intrate în fini­
saj unde se transportă materi­
alele cu găleata, cu targa sau
cu braţele, în loc să se monteze
scripeţi. Lipsa de preocupare
pentru mica mecanizare a fă­
cut ca multe echipe să aibă un
randament scăzut şi să piardă
timp preţios cu aprovizionarea
locurilor de muncă.
CU IEI NE M ÍN D R
Avi X:%::A- A
•-v :
v A :>v: I
.: ' -.^ATG: t
ANDREI WEBER
Execuţind luci ari de zidărie
in lanţ, brigada ce o conduce
îşi depăşeşte sarcina de plan
in medie cu 30—40 la sută.
X VW W W V V i \ A v ' . - / W \ —*
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2006
Amil acesta constructorilor de locuinţe din Hunedoara — grupul IV I.C.S.H. — le re­ Din partea beneficiarului - mai multă
vin sarcini sporite. Ei au de construit şi dat in folosinţă 1-293 apartamente. Parte din a- preocupare şi interes /
ceste apartamente au fost terminate, altele sînt în faza de finisaj sau in construcţie la roşu,
Analizînd activitatea de construcţii din oraşul Hunedoara se constată însă că în ultimul La aefresa principatului bene­ greutăţi din partea beneficia­
timp. faţă de sarcinile de plan, ritmul de muncă este nesatisfăcător. Pentru a cunoaşte mai ficiar şl construcţii lor din ora­ rului în munca pe şantier. ''La
bine modul cum se desfăşoară activitatea pe acest şantier, care este ritmul şi calitatea lu­ şul Hunedoara — sfatul popu­ blocul S, nu se poate înainta
crărilor şi pentru a vedea rezervele interne existente, redacţiile ziarelor „Drumul socialis­ lar orăşenesc — constructorii cu cofrajul la fundaţie, a ară­
mului“ Deva şi „Uzina noastră” Hunedoara, în colaborare cu comitetul de partid al I.C.S.H. au adus unele criticii. E drept tat tov. Alexandru Doboli, de­
au organizat o discuţie cu un grup de constructori fruntaşi din cadrul şantierului —- munci­ — au arătat ei — că dirigin- oarece sfatul popular nu a eli­
tori, tehnicieni şi ingineri. ţii de şantier îşi fac In mare berat terenul de plopii plantaţi
parte datoria în mod conştiin­ aici.
Redăm mai jos problemele discutate cu acest prilej. cios dar asta nu-i totul. Comi­
tetul executiv al sfatului popu­ Nu poate fi trecută cu vede­
lar orăşenesc Hunedoara subli­ rea nici lipsa de interes a I.M.
niau tov. Iulian Tuţu, ing. Pe­ Teliuc şi I. M. G-hslar. Acestea
Din partea furnizorului — tru Roşea şi ing. Vasile Cotleţ au în planul grupului IV un
se preocupă nesatisfăcător de miare număr de apartamente
sarcinile ce-i revin în construc­ pentru a fi construite. Dar de
măsuri urgente materiale de calitate ţiile de locuinţe. Deşi ştia că soarta proiectelor aproape că
şantierul duce lipsă de docu­ nu se interesează nimeni.
Calitatea lucrărilor este in- ţia materialelor din I.C.S.H. nu mentaţie, nu a impulsionat pri­
mirea ei. Dimpotrivă, a căutat Un lucru trebuie şă fie clar
tovarăşilor beneficiari. Şi ei ca
justificări puţin întemeiate. şi constructorii trebuie să sim­
tă în egală măsură răspunde­
participanţi la discuţie, a con­ tov. Anton Laszlo, Alexandru zit. Măsura luată în ultimul Mai mult chiar, constructo­
tribuit şi lipsa de materiale. Doboli, maiştri şi ing. Petru timp de a se face recepţia ca­ rul a îutîmpinat şi înţîmpină rea pentru îndeplinirea sarci.
Au fost şi sînt zile cînd pe şan­ Roşea. Sînt întreprinderi ca ce­ litativă la fiecare material, va nilor de plan.
tier nu este asigurată nici ju­ le din Bocşa Romînă, Sebeş ca­ înlătura pe viitor asemenea nea­
mătate din cantitatea de cără­ re ne livrează tîmplărie de bu­ junsuri.
midă necesară. Motivînă aceas­ nă calitate. Constructorii s-au
la serviciul aprovizionare spun calitatea timplăriei livrate de
că nu au cunoscut ce proiecte I. F. Gheorghieni şi I.F. Lunca
le sosesc şi deci. nici ce ma­ Vaşcăului. Nu la nivel cores­
teriale să comande. Motivarea punzător sînt livrate unele ele­
este lipsită de temei căci sar­ mente de prefabricate şi confec-
G rasu? cifrelor
se simte şi la punctele de lucru 1947. in acast an s-au înce­
începute încă mai înainte put construcţiile primelor blocur
(blocurile magazin). Slaba acti­ în oraşul Munedoara. Atunci an
vitate din ultimul timp a ser­ fost date in toiosinţâ un. num ăr
de 4(1. apartamente.
viciului de aprovizionare, a a-
răţat tov. Petre Gheorghe, re­ {958. Volumul lucrărilor de
iese şi din lipsa pe şantier a construcţii de locuinţe a sporii
unor scule mărunte ca ciocane considerabil. 8-au dat 7n folo­
pentru zidari, rindele, scule de sinţă 278 apartamente.
instalaţii şi. altele.
1960. Şi in acest an volumul
Nu la nivelul necesarului, este construcţiilor de locuinţe a cres­
aprovizionat- şantierul cu ma­ cut simţitor. 8-ati construit şi
teriale de instalaţii electrice şi dat în folosinţă 734 aparta­
sanitare, din care cauză s-au mente.
creat goluri, de lucru. Conduce­
rea. I.C.S.H., ia cele mai urgen­ 1951. In acest an este prevă­
te măsuri pentru reglementa­ zut a se da in tolosinţă 1.293
rea aprovizionării cu mate­ apartamente. Deja au fost date
riale. în folosinţă 279 apartamente.
M î n d a myneii — calitatea ' r—' i—>i—»n Brigada de instalatori condusă de cornunistui Andrei Na­
zarin lucrează pe şantierul IV I.C.S.H Instalatorii din această
ţ Pe şantier, calitatea unor stle Bolea, electrician şi Ale­ rile la roşu, care durează luni i brigadă execută lucrări numai de bună calitate. Lunar brigada
xandru Stanca parchetar, ca şi de zile iar celor de finisaj un ] işi depăşeşte sarcina de plan cu .35—40 la sută.
(• structorii, in marea lor majo- zidarul loan Casapu. timp mult mai scurt decit cel ţ
stabilit de normative. Or, în 1 fn clişeu : brigada de instalatori.
ritate, privesc cu răspundere Despre calitatea necores­ felul acesta calitatea lucruri- ^
calitatea lucrărilor. Ei se mîn- punzătoare a, unor lucrări a Munca politică la nivelul
[ drese cu lucrările care încin- vorbit şi tov. Francisc Pop, lor nu are decît de suferit. < sarcinilor
diriginte de şantier. El a ară- Brigăzii, de parchetari condu- j
( tă ochiul, care sînt executate
C cu gust, corespunzător cerin­ tat că la blocul 117, coloanele să de tov. Bella Baxtotc i s-a 1
de apă şi canal nu sînt mon­
ţelor. Asemenea lucrări se pot tate vertical, in unele locuri. cerut să termine montarea ţ Organizaţia de partid din ca­ tr-una din adunările generale
vedea in blocul 122 etc. Dar sînt îngropate in zid iar in parchetului la un bloc in două -j drul şantierului a acumulat o ale organizaţiei de bază, la ordi­
zile. Este clar deci. ce calitate } bogată experienţă în activita­ nea de zi a fost problema ca­
[_ oare peste tot lucrările sînt la altele mult înafară. La blocul tea ei de fiecare zi — a arătat lităţii construcţiilor. Aici, comu­
l fel? 126, a subliniat el, parterul poate ieşi in asemenea condi­ în cuvîntul său tov. Petru niştii au analizat cu răspundere
a fost inundat cu apă din ţii. Gheorghe, secretarul organizaţi­ diferitele aspecte de pe şantier
Aşa cum a reieşit din discu­ cauza instalaţiilor de canali- ei de bază. Biroul organizaţiei făcîndi propuneri preţioase. Prin­
ţiile purtate, constructorii mai zare prost executate. In cadrul discuţiilor a fost de partid şi-a pus în centrul tre altele, organizaţia de partid
sesizat faptul că, în executa- j muncii sale sarcinile reieşite a indicat formarea unei comi­
au încă multe de făcut in a- Vina pentru slaba calitate rea lucrărilor, brigăzile nu ut- ; sii de control calitativ care să
[ ceastă direcţie. Nu în suficien- a unor lucrări revine şi şefilor din Directivele celui rle-aU III- verifice lucrările în timpul exe­
C tă măsură, a arătat tov. de lot. ştefan Fira, de pildă, mează un flux tehnologic nor-, i lea Congres al P.M.R. Toate a- cuţiei. Comisia a avut o activi­
^ Petre Gheorghe, toţi maiştrii, deşi cunoştea că maistrul Du­ mal. Multe brigăzi de pe şan- ) ceste sarcini au fost dezbătute tate rodnică mai ales în ulti­
^ şefii de echipă şi muncitorii mitru Ţeoăorescu nu dă aten­ cu membrii de partid, cu agita­ mul timp.
[ simt răspunderea faţă de lucră- ţie cuvenită calităţii lucrări­ tier printre care şi cele con- j torii şi cu activul fără de partid.
ţ rile ce le execută. Uneori, în lor. in loc să-l supravegheze duse de Damian Dîrlea, Mi- -j In urma indicaţiilor dale. agi­ Organizaţia de partid a asi­
l fuga după cantitate se negli- şi să-l îndrume îndeaproape, tatorii au organizat convorbiri gurat o agitaţie vizuală vie, a-
ţ- jează calitatea. Aşa, bunăoa- l-a lăsat să se descurce de u- hai Flagner, Andrei- Veber, ] la locurile de muncă pe tema tractivă, concretă şi mobiliza­
¦ ru, maiştrii Dumitru Teodo- nul singur. Nici chiar şeful îmbunătăţirii calităţii şi grăbi­ toare. Gazeta de perete a fost
de grup tov. ing. Vasile Cotleţ zidari, Titus Brăniştean. in- 1 rea ritmului de lucru. Tovară­ mereu în mijlocul problemelor
l rescu. Nicolae Sîrbu şi Ghsor- nu a luat măsurile necesare. şii din activul fără de partid economice, popularizînd succe­
1 ghe Neagu nu supraveghează deşi nu era străin de slaba co- stalator. Petru Peţraş. zugrav- au avut ca sarcină să studie­ sele obţinute şi c.riticînd cu tă­
L îndeaproape calitatea lucrări- utate a lucrărilor executate. vopsitor şi altele dau lucrări 1 ze problema coordonării lucră­ rie lipsurile. Aşa au fost popu­
L lor. Ca urmare, la blocul 125. ta slaba calitate a lucrărilor, rilor de construcţie şi instalaţii, larizate succesele brigăzilor con­
L zidurile nu sînt suprapuse iar a arătat tov. Bella Bartols. a de bună calitate. Experienţa. pentru a se elimina spargerile duse de comuniştii Damian Dîr­
' coloanele de apă s-au montat contribuit însăşi modul defec­ după finisare. De asemenea, ac­ lea, Titus Brăniştean, Andrei
f. prost. Brigada lui Constantin tuos în care s a organizat acumulată de aceştia trebuie tivul fără de partid a întocmit Nazarin, şi a fost criticată lip­
{ Păsărel a executat mozaicuri munca echipelor şi brigăzilor. studii privind mecanizarea, gos­ sa de preocupare pentru calita­
l de calitate neeorespunzătoa- Pe şantier, spunea el, se afec­ să fie generalizată în întreg ) podărirea materialelor, califica­ te a meşterilor Gheorghe Nea­
tează prea mult timp lucră- şantierul. Cu un interes mai gu ca şi a brigăzii lut Constan­
l re la blocul 125. Lucrări ne. rea la locul de muncă etc. In- tin Păsărel. In scopul mobi­
t corespunzătoare calitativ au mare din partea fiecărui, mun- ]
L executat Andrei. Herman Şi
L loan Frîncu, caloriferişti, Va­ citor. tehnician şi. inginer in )
parte, cu o exigenţă sporită )
faţă de calitatea lucrărilor, se |j
pot obţine rezultate tot mai
bune. Este necesar să se ere- ]
eze o opinie de masă privind ^
îmbunătăţirea calităţii.
J »__ / . / . u J ^ l » / I « ./ I « J u J u J V
PROPUNERI lizării masei de constructori, pe
fiecare bloc au fost afişate pa­
In cadrul consfătuirii mai mulţi participanţi au făcut unele nouri cu termenele de predare
propuneri privind îmbunătăţirea muncii in şantier, arăhirea rit­ a acestora.
mului. si calitatea lucrărilor. Redăm pe scurt aceste propuneri
Recent, au arătat tov. Petre
Gheorghe, Grigore Boeru şi Iu­
lian Ţuţu, organizaţia de partid
or. 0 In scopul cointeresării în ® Ca lucrările de finisaj să a analizat felul în care se des­
y' egală măsură a tuturor cons­ fie executate în cele mai bu­ făşoară munca pe şantier. Con­
tructorilor in grăbirea ritmu­ ne condiţiimi, să se numească cluziile trase de comunişti au
lui, să se formeze brigăzi maiştri care să se ocupe ex­ fost că ritmul de lucru nu este
complexe. In componenţa lor clusiv cu aceste lucrări. In satisfăcător, iar în privinţa cali­
d a m i a n d îr l e a MIHAI FLAGNER să intre zidari, dulgheri, fie­ felul acesta se. va ajunge la tăţii mai sînt încă multe defi­
Zidarii din brigada ce o con­ rari betonişti. o specializare. cienţe. Comuniştii au făcut pro­
in cadruI intrecerii socialiste duce execută lucrări de <:ea puneri preţioase de îmbunătăţire
brigada sa de zidari s-a an­ mai bună calitate. Işi. depă­ MIHAI FLAGNER ANTON LASZLO a activităţii pe viitor.
gajat să termine construcţia şeşte tunar sarcina de plan
unui bloc la roşu cu 3 zile şei de brigadă de zidari maistru F. adevărat, însă. că biroul or­
cu 25 la sută- ganizaţiei de partid nu a fost
mai devreme. 0 Pentru asigurarea unui 0 Materialele care vin pe suficient de perseverent în du­
front de lucru pentru zidari, şantier să fie recepţionate la cerea la îndeplinire a sarcini­
să se organizeze cu betoniştii magazie- Cele care nu sînt lor ce-i reveneau. El nu a ur­
schimbul II. Să se studieze de bună calitate să fie refu­ mărit în suficientă măsură cum
de asemenea organizarea zate. sînt înfăptuite propriile mă­
schimbului II pe tot şantie­ suri.
rul. , FRANCISC POP
Recenta adunare generală a
° Pentru ridicarea califică­ diriginte de şantier organizaţiei de partid a demon­
rii constructorilor să se orga­ strat însă faptul că toţi comu­
nizeze cursuri profesionale. ® In vederea întăririi răs­ niştii sînt hotărîţi să lupte pen­
Periodic să se facă examina­ punderii personale a cons­
rea tuturor muncitorilor ca- tructorilor să se introducă sis­ tru confirma îmbunătăţire a ca­
1ificaţi. temul de preluare-predare a lităţii lucrărilor, pentru grăbi­
lucrărilor cu proces-verbal la rea ritmului de lucru, prin e-
ALEXANDRU DOBOLI ioate formaţiile de lucru. vemplul lor, să mobilizeze în­
treaga masă de constructori.
maistru PETRU GHEORGHE
maistru j ‘