Page 23 - 1961-06

Nr. 2008 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 8

&33SEB3SS2Z3SC

Dezvoltarea sectorului zootehnic — n o te ocxx P rim ele examene de specializare ,Tf a ti .av l fCr u n tîî a ş °i1lo r

oooc

cale sigura pentru sporirea veniturilor După gustul — prom ovate de întregul an! (Urmare din pag. l-a) careu s-a ocupat de fiecare

vsnz&t® ares Din totalitatea Ing. E M I L V. STOI CA exploatări mi­ trecută o mare sărbătoare. in parte, îndeaproape, urmă-
Mina a primit steagul de u-
gospodăriilor agricole colective Nu de mult s-a deschis studenţilor care decanul (acuităţii de electro­ niere, cei doi nitate fruntaşă pe întreaga rindu-le viaţa personală, ca
In satul Zam, raionul Hia, Vale a Jiului în întrecerea
un magazin specializat. urmează cursu­ mecanică minieră, Institutul fruntaşi ai anu­ pornită în cinstea zilei de 8 un prieten apropiat, ca a i
Firma impunătoare, vitri­ Mai. Bupă festivitate, în bi­
nele aranjate cu gust, te rile anului IV de mine „Uh. Gheorghiu-Dej" lui : studentul roul sindicatului, tovarăşul rudă. Pe Stelian Arcu „l-au f
îndeamnă să intri. In raf­ Gheorghe Giurgiu explica u-
In ziua de 30 mai a. c. la G.A.G. voltării şeptelului, şi in alte gospodă­ turi stau rinduite felurite al facultăţii de Petroşani Nguyen-Duc- nui grup de oaspeţi sosiţi la însurat" curină ortacii. In- i
„Dr. Petru Groza“ din loteşti, raio- rii colective din raion, prevederile pla­ mărfuri ca stofe, ţesături serbare :
s nul Haţeg, a avut loc o consfătuire nurilor de producţie au tost realizate din lină şi bumbac, impri­ electromecanică —— Loung din R.D. tr-adevăr Somogyi a jucat )
la cate s-au dezbătut probleme privind şi chiar depăşite. Colectiviştii din Sar- meuri de mătase, albituri, — Steagul ăsta ni l-au a-
dezvoltarea sectorului zootelinie în gos mizegetu.şa lolosind banii din credite încălţăminte etc. Dar, da­ minieră de la Institutul de mine Vietnam şi studentul bursier de ăus fruntaşii noştri Ioan Be- un mare rol in „aşezarea" l
podăriile colective din raion. La cons precum şi fondurile proprii au cum­ că ceri să ţi se arate li­ meter, Petru Praţa, Bartha
fătuire au luat parte preşedinţi a părat în ultimul timp 33 vaci de lapte, nul sau mai multe din ,,Gh. Gheorghiu-Dej“ din Petro­ întreprindere SzekeTy Ioan, au Francisc, şi zeci şi seci de la casa lui a acestui tinăr )
G.A.C., brigadieri zootehnici şi ingi 27 viţele, 33 scrotiţe, 11 porci pentru sortimentele expuse, in alţii ca ei. Avem multe bri­
neri agronomi, medici veterinari ş îngrăşat, 51 mieluţe şl 393 o i; cei din scopul de-aţi alege marfa şani, peste 50 la sută au fost re­ obţinut nota zece. Note foarte bu­ găzi bune cum e brigada lui căruia îi era tare frică de l
membri ai comitetelor executive ale sta Silvaşul Interior au cumpărat 21 vaci preferată, vlnzătoarea Ni. Somcgyi luliu, de pildă. Toţi
turilor populare care răspund de pro de lapte, 35 viţele, 4 scrotiţe şl 54 coara îţi răspunde cu un crutaţi în 1957 din producţie. ne au obţinut studentul Stepă- membrii ei sînt fruntaşi. viaţa casnică. Astăzi. Stelian )
blemele zootehnice in G.A.G). de porci. Unele gospodării colective ton repezit: „La noi nu
şi-au îndreptat mai muTt atenţia spre se alege marfa: dacâ-p Studenţii acestui an au muncii nescu Gheorghe şi studenta bur­ — Puteţi să ne daţi cite- Arcu. care nu putea sta locului )
M îtidria gospodăriei dezvoltarea unei anurniîb specii de a- convine cea pe care ţi-o dau. va nume ?
gazde nimaie care se adaptează bine în con­ cu perseverenţă pentru a-şi în­ sieră de întreprindere Preda Eli- o clipă aruncind cu banii în )
diţiile de climă ale raionului (exemplu, o iei, dacă nu...". Cu alte — Ii ştiu pe de rost. Sînt
In ce priveşte creşterea, îngrijirea rasa de vaci Pintzgau'. suşi cunoştinţele teoretice nece­ sabeta. Colega şi prietena ei, dreapta şi-n stingă, îşi în- }
şi hrănirea animalelor, colectiviştii din
sare studiului disciplinelor de studenta Le-Thi-Tuat, a obţinut seamnă în carnet, pe multe )

specialitate. Aici, pe băncile ins­ de asemenea nota zece. luni înainte, cheltuielile pe \

titutului, s-au întîlnit cei care Răspunzind la o întrebare pri­ care trebuie să le facă pen- \

pînă mai ieri asigurau funcţio­ vind metoda de abataj cu front tru casă. î

narea utilajelor şi a instalaţiilor lung — de exemplu — studen­ Pe de-al de Bendea, ca )

electrotehnice ale minelor, cu ti­ tul Opriţa S!.raion, a arătat a- sâ-i dezveţe de băutură, So- ),

neri absolvenţi ai şcolilor me­ vantajele pe care le prezintă a- mo.gyi i-a luat... să bea cu 1

dii. Pentru fiecare din ei munca ceastă metodă, specificând tot- el. Bupă o seară de vinars, }

fraţii Bendea nu-şi mai per­

Tuleşti au acumulat o bogată expe­ C o ndiţii sînt, trebuie cuvinte, cumpărătorul este din institutul de ........................................... odată şi utilaje- oameni nu care ne mindrim: miteau să întîrzie pentru că
rienţă. Construirea unui grajd cu o mai multa preocupare nevoit să cumpere marfa
capacitate de 100 capete vite mari, a după bunul plac al vîn- învăţămînt su- ie de transport Stelian Arcu. fraţii Bendea ştiau că Somogyi cu care

perior constituia PROBLEM E ST U DE NŢ EŞ TI care asigură o ştefan şi Petru... băuseră împreună o să vină

unei maternităţi pentru scroafe, a si­ Vorbind despre dezvoltarea secto­ zătoarei. Bacă încerci să o formă noua ----------*---------- =------- - productivitate Ba, aceştia sînt vechile la timp la lucru. Şi încet,

lozurilor, saivanelor etc., a permis co­ rului zootehnic ca mijloc de întărire e- arăţi că procedeul nu e de activitate. Studiul teoretic le mărită în acest caz. Studentul noastre cunoştinţe. Bătrinii încet, cei doi Bendea au în­

lectiviştilor să se gîndeascâ de acum conomico-organizatorica a gospodării­ bun, rişti să nu fii ser­ era mai apropiat absolvenţilor Szekely Ioan, vorbind despre re­ mineri care vroiau să.i scoa­ ceput să urmeze exemplul
la sporirea numărului de animale. lor colective, trebuie spus că în raio­ vit, sau chiar să fii pof­ şcolilor medii, in timp ce pro­ zistenţele unui circuit de aeraj tă din brigăzile lor nu au lui Somogyi, să se poarte
nul Haţeg mai sînt unele lucruri care tit afară din magazin. blemele practice Ie erau mai a arătat care sînt mijloacele avut timp să se mire. Au ca el.
Folosind creditele acordate de stat îşi aşteaptă rezolvarea, Spre exemplu, bine cunoscute celor veniţi din practice pentru a îmbunătăţi ae- fost martori la procesul trep­
şi fondurile proprii, consiliul de con­ în concepţia citorva din preşedinţi şi Este regretabil că la producţie- Pentru toţi exista însă rajul in mină şi in ce măsură tat de transformare a aces­ Au trecut luni de zile şt
ducere al gospodăriei a dat toată a- a unor membri ai consiliilor de con­ acest magazin, pentru a- o singură preocupare: pregăti­ anumite utilaje pot influenţa a- tor oameni şi li se pare fi­ lumea s-a deprins astăzi
tenţia realizării sarcinilor din planul ducere, creşterea sectorului zootehnic menafarea căruia s-a de­ rea profesională, astfel ca fie­ supra aerajului. Studentul Bach-. resc să dea mina bărbăteşte să-i vadă fruntaşi ca şi cum
de producţie, cu privire la creşterea nu-şi ocupă locul cuvenit. Ca urmar.e pus interes, cumpărătorii care să devină un bun inginer. Quang-Minh, dezvoltind proble­ la consfătuirile fruntaşilor aşa ar fi fost totdeauna ş te ­
şeptelului. Ca urmare, la unele spe­ a acestui tapt, în unele gospodării, nici sînt trataţi necivilizat. To­ Aducînd 1in producţie spiritul ma evacuării apelor a arătat eu cei cu care înainte nu fan s-a însurat şi, zilele tre­
cii, prevederile planului pe 1961 au fost colectiviştii nu manitestâ destul interes varăşii din conducerea activităţii în comun şi al disci­ care sînt posibilităţile de redu­ mai ştiau, ce să facă. cute „s-a interesat" la So­
realizate în numai b luni ale anului. faţă de această însemnata ramură de cooperativei „ P lu g a r u 1“ plinei în muncă, foştii mineri, cere a consumului de energie mogyi ce părere ar avea el
Astfel, din cei 102.600 lei acordaţi producţie. Zam ar trebui să vegheze lăcătuşi sau electricieni de mină utilizată în acest scop hi mina Bar „firescul“ acesta i-a dacă intr-o zi şi-ar face ce­
drept credite pentru cumpărări de vaci mai atent asupra felului au reuşit să înjghebeze un co­ Aninoasa la care el a făcut prac­ cerut lui Somogyi trudă cit rere pentru a deveni can­
şi viţele, precum şi din fondurile pro­ Pentru a veni în ajutorul colectivişti­ cum personalul de deser lectiv puternic, care în anul tre­ tică. ar fi consumat alţii pentru didat de partid.
prii, colectiviştii din l'oteştî şi-au spo­ lor din raionul Haţeg, statul a acordai vire îşi face datoria. cut, s-a situat printre cei mai vagoane întregi de cărbune.
rit şeptelui, deţlnînd în prezent 71 vaci anul acesta credite pe termen lung. buni din institut. Exemplul lor Examenul de specialitate al Metodele ? Nu se poate vorbi ...Gheorghe Croitom, Vasi­
de lapte (cu 15 mai multe decît erau Fără dobîndă, pentru cumpărări de vaci, S. O.VIDIU a fost urmat şi de anii mai mici anului IV electromecanică a în cîteva rînăuri despre ele. le Siăorov şi Bartha Fran­
prevăzute pînă la stîrşitul anului), 58 viţele, mieluţe şi porci în valoare de şi astăzi asistăm la o adevărată scos în evidenţă faptul că toţi Au toate însă o verigă co­ cisc. vestiţi brigadieri frun­
capete tineret bovin (în loc de 53 cîte 2.217.000 lei. Gu toate acestea, numă­ Treabă întrecere în munca cu cartea. studenţii pot 'să interpreteze as­ mună : definiţia fruntaşilor. taşi de la Petrila, membri de
s-au stabilit în planul de producţie), rul animalelor în gospodăriile colective tăzi în mod ştiinţific problemele partid, au cerut comitetului
; 10 boi pentru muncă, [n plus ei mai nu a crescut pe măsura posibilităţilor. pe Jum ătate In anul IV de studii se încheie pe care producţia le va pune — Fruntaşul — spune So­ de partid să li se repartizeze
dispun de 2 porci puşi la îngrăşat Pînă la 30 mai a. c. din 430 de vaci un prim curs de specializare, mîine în faţa lor. Ei înţeleg as­ mogyi luliu — nu este doar
(alţi 10 au tost deja livraţi la I.R.I.G. cîte trebuiau cumpărate cu credite, au In colonia Şteampurile cursul de geologie şi exploatări tăzi că Ia alegerea unei soluţii la locurile lor de muncă, oa­
Haţeg), 10 scroafe tâtâtoare, 38 tineret fost achiziţionate numai 297, din 500 vechi din Brad, după da- miniere. Studenţii respectivi au tehnico-economice un factor ho- un om care produce atâta la meni care nu-şi găsesc locul
porcin, 70 oi etc. de viţele doar 250 capete, din 1.500 rea. în folosinţă a celor $ înţeles să acorde toată atenţia tărîtor il au studiile teoretice sută peste normă. El trebuie in echipe, care abăenţeaztă
mieluţe au intrat în turmele colectiviş­ cinci barăci noi, şantierul O acestui curs, pentru că el le va bazate pe cuceririle actuale ale să fie înainte de toate un şi întîrzie, care împiedică
Pe lingă asigurarea adăposturilor tilor abia 109 iar din 252 porci prevă­ de construcţii I.S.C.M. din o permite să introducă în produc­ ştiinţei- Tehnica nouă, pe care om cu, o conştiinţă nouă. cu munca celorlalţi.
şi creşterea numerică, dezvoltarea sec­ zuţi a fi cumpăraţi şi îngrăşaţi spre Gurabarzn a început lu- a ţie noi utilaje adaptate condi­ ei sînt chemaţi să o introducă o comportare dem/nă, care
torului zootehnic a ridicat şi alte ce­ a fi predaţi la l.R.l.C;., s-au cumpărat arările de canalizare In $ ţiilor de zăcămînt, care să asi­ mîine in industria minieră, ne­ ştie pentru ce munceşte şi Motivindu-şi. cererea, Gheor­
rinţe, printre care, asigurarea bazei abia 48. acest scop s-a săpat şan- o gure o mecanizare avansată a cesită o cunoaştere tot atit de care pune dragoste şi. rîvnă
furajere. Experienţa anului trecut i-a ţul pentru conducta de o în munca lui. ghe Croitorii a explicat
scurgere şi s-a trecut la. scurt.
construirea, bazinului de Inţelegînd astfel lucrurile.
Somogyi s-a pornit, pur şi — Bacă Somogyi-baci e
convins, chiar şi pe cel mai pesimişti, Ge denotă această stare de lucruri ? apă. Rău este că lucru­ proceselor de lucru, îmbunătăţi­ ..tatăl" fruntaşilor, vrem să-i
rile s-au oprit aici. Şan­ rea calităţii şi reducerea preţului urmăm exemplul... Nu-i
ţul destul de adine a fost de cost a! cărbunelui sau mine­
că nutreţul suculent este alimentul de in raionul Haţeg mai sînt gospodării lăsat in părăsire. Bin <> reului. Rezultatul obţinut la exa­ amănunţită a problemelor teo­ } simplu să-i înveţe pe ortacii fain ? \
cauza ploilor o bună par- L men a constituit un succes al retice ca şi a celor practice. ; săi meseria. Odată cu califi- Ba d a !
bază în obţinerea unor producţii spo­ colective ca cele din Bretea Romînă, .te a începui să .se - surpe.- acestui închegat colectiv de
Pe unele porţiuni şanţul muncă. Toţi studenţii anului IV Prin cursul predat de t'ov. FOTBAL
rite de lapte. De aceea au hotărît ca Pîclişa, Ruşi, Galaţi, Plopi şi altele, amintit prezintă- acum- pe­ electromecanică s-au prezentat prof. ing. Poboran Vasile, stu­
ricol de accidente. Nu la examen şi toţi l-au promovat. denţii au avut ocazia să cunoas­ In urma meciului disputat joi intre
anul acesta să. însilozeze 327 tone po­ unde consiliile de conducere nu Folo­ rare au fost semnalate că tendinţele cele mai noi de echipele Aurul Gertej şi Sebeşul .Sebeş, b m o t m rsom L O G k
cazurile cină mai mulţi Munca in colectivul anului IV dezvoltare ale ştiinţei şi tehni­ care s-a soldat cu victoria echipei
rumb (faţă de 150 tone anul trecut), sesc în mod judicios .creditele acor­ copii şi chiar virstnici a mai avut o particularitate. In cii în minerit. In răspunsurile Sebeşul (la scorul de 2—0), echipa PENTRU 24 ORE
iar din producţia de cartoli şi porumb date de stat. s-au accidentat căzlnă in cadrul anului sînt trei studenţi date ei au arătat posibilităţile Sebeşul se situează în clasamentul
şanţ. vietnamezi, care îşi aduc apor­ de mecanizare a armării şi a tu­ seriei a doua din campionatul regio­ Vreme nestabilă cu cerul mai mult
boabe au repartizat pentru fondul 'de’ '"'S ta g n area în creşterea şeptelului s Conducerea Trustului tul lor la activitatea profesiona­ turor celorlalte lucrări grele nal de fotbal pe locul 5, ou următo­ noros în cursul zilei. Vor cădea averse
lă. Ei sînt absolvenţi de şcoală ce se întrevăd în industria mi­ rul punctaj: 20 — 11 — t — 8 — izolate, local, urmate de descărcări
furaje 97.000 kg. şi respectiv 27.000 înregistrată la Bretea Romînă, Ruşi şi > aurului Brad. este obliga- $ medie şi colectivul i-a ajutat nieră, operaţiuni care necesită 43 _ 38 = 23, înaintea echipei Me­ electrice. Temperatura variabilă, va
) tă să ia cele mai grab- O atit la însuşirea limbii romîne, un volum mare de muncă. De talul Grişcior. oscila ziua între 20 Ia 26 grade, iar
kg. In afară de acestea, pentru hrana în alte cîteva gospodarii, este „expli­ > nice măsuri pentru ca lu- o cit şi in însuşirea cunoştinţelor asemenea, ei au semnalat pro­ noaptea intre 10 şi 15 grade. Vîntul
> arările odată începute să $ practice- La rîndul lor ei şi-au cese a căror automatizare este I va sufla potrivit din sectorul sud cu
animalelor se vor mai asigura 51.000 cată" prin lipsa adăposturilor. Argu­ ' fie continuate şi duse pină adus aportul în dezvoltarea cu­ justificată în viitor, atit de ni­ rotaţii spre sud-vest.
noştinţelor teoretice ale colegi­ velul producţiei cit şi de con­ ¦Spectacol a! stu d io u lu i
kg. dovleci, 123.000 kg. fin, 161.000 kg. mentul nu justiticâ însă în întregime > la capăt. lor din an- diţiile de lucru nou create. experim ental
TRAI AN PLEŞA
coceni, 63.000 kg. triloi, 54.800 kg. lucrurile, mai ales că ia G.A.G. din La examenul de geologie şi Rezultatele obţinute pînă acum Luni seara, în sala Casei de
, muncitor de către studenţii anului IV in cultură din Alba lulia a avut
borceag etc. Demsuş şi Bretea Romînă se tărăgă­ pregătirea lor profesională, con­ loc spectacolul cu piesa ,„Jocul
o<xx>o<x>o<x>ooooooooooo< stituie o chezăşie că mîine, cind
Pentru cointeresarea materială şi în­ nează de mult timp terminarea unor

tărirea răspunderii personale a colec­ grajduri, cu toate ci materialul nece
tiviştilor care lucrează la sectorul zoo­ sar există.

tehnic, animalele au tost predate no­ Cu mai multă preocupare şi interes

minal îngrijitorilor, retribuirea aces­ din partea tuturor consiliilor de con­

tora făcîndu-se in raport de produc­ ducere ale gospodăriilor colective, aşa-
ţia obţinută şi de creşterea sporului zisele „greutăţi" oare trînează dezvol­

în greutate. tarea avutului obştesc pot ti înlăturate.

Ga urmare a atenţiei acordate dez­ PETRE FARCAŞID

vor părăsi băncile institutului, dragostei si-al întâmplării“ de
Marivaux, în interpretarea ti­
11) ÎL ţia militară. îmi plăcea discipli­ îşi vor aduce contribuţia lor la
na din armată şi uniforma mili­ îndeplinirea cu succes a sarci­ nerilor artişti din cadrul stu­
tară. Doream din tot sufletul să dioului experimental al Teatru­

§PR E stau de strajă patriei. Articolul nilor pe care cel de-al 111-lea lui de Stat „Valea .1iului. :-.ox--xri > CASANELS
132 din Constituţia statului nos­ Congres al P.M.R. le-a trasai Spectacolul s-a bucurat de • t TUR! ST! GS
tru, in care se spune că serviciu! industriei noastre miniere. ui V *
succes. iCîN UASîVîi

(Urmare din ziarul €O § NI O § militar constituie o datorie de imiP;BîOsSUiAiMnUrL ~BE retezat
„Drumul socialismului" nr. 2004). onoare a fiecărui cetăţean al U-
de fan Gagarin Dar, şi de data aceasta le-am niunii Sovietice, mă chema în EARING
Odată, in pauza dintre două lu a t: pentru cunoaşterea avio­ rîndurile Forţelor noastre Ar­ STRATA
zboruri, printre cursanţii gru- pilot-cosmonaut at U. R. S. S. nului J.A.K.-18" am primit „ex­ mate. .. ŞH B EŞ
oei noastre s-a încins o discuţie Erou al Uniunii Sovietice celent", pentru cunoaşterea mo­
despre însemnările pilotului a- torului — „excelent", pentru pi­ Am fost repartizat la Şcoala i-Kfifitaulc, ai pn'pw, <e/Um; ::,-
merican Jimmy Collins. Cartea companiile aeriene capitaliste lotaj — „excelent", la aerodina­ de aviaţie din Orenburg. Am ple­ e;."iwVUKUti t.miuiu ¦ O
trecea din mină în mină, se is­ nu ţin cont de viaţa unui avia­ mică — „excelent", aşa că me­ cat împreună cu cîţiua colegi.. 8 lUINIIB 1961
cau păreri contradictorii ¦ unii tor- dia generală a fost — „exce­ Toţi erau flăcăi descurcăreţi, cu­ TrivrvRVRc
erau uimiţi de împrejurările ne­ lent". rajoşi şi hotărîţi să nu dea îna­ PROGRAMUL I . 3,10 Emisiunea Constantin Prisnea ; 21,30 Muzică de ;<i-kU::2:>-x.«>iv:;x;•U:<.‘f?A.-:A- •>'ÎXvAax;WA
verosimile în care nimerise au­ S-ar putea intimpla aşa ceva poi în faţa greutăţilor. Cu toţii pentru sate : îndrumări pentru crescă­ dans ; 22,50 Muzică de estradă.
torul cărţii; alţii susţineau că el in ţara noastră, unde preocupa­ Aceste calificative înalte le-am iubeam aviaţia, doream să ne torii de oi ; 0,30 Melodii populare ro- ANUNŢ
exagerează, se autoînjumurează. rea supremă este grija ţaţă de obţinut mulţumită muncii stă­ oerţecţionăm în arta zborului. mîneşti; 8,00 Din presa de. astăzi; PROGRAMUL 11 : 12,10 Muzică u- Locuitori im raioa-
om? — se întreba fiecare din­ ruitoare depuse cu noi de Dmi- 9.30 Vreau să ştiu ; 11,45 Muzică de şoară sovietică ; 13,30 Din lirica ţă­ nele Petroşani şi Ha­
— Sâ-i cerem părerea instruc­ tre noi. Ne dădeam seama că trii Pavlovici Martianov şi de Ne-a condus la gară Martia­ balet; 12,30 Reportaj; 13,10 !Muzică rilor socialiste, 14,03 Suita simfonica ţeg! f o lo s iţi ser­
ceilalţi instructori ai aeroclubu­ nov. Pînă la plecarea trenului populara romincascâ; 16,15 Vorbeşte „In lunca Şiretului" de Ion Hartulary
lui. ne-am plimbat împreună cu el Dardée ; 15,00 Opera „Cei patru bă­
pe peronul gării• Discutam des­ Moscova ! ; 16,4o Muzică uşoară ; dărani“ de Wolt Perrari ; 16,15 Gîn-
tece ; 17,35 Muzică uşoara; 18,45 Să
15.30 Cronica economical 19,46 Fes­ învăţăm limba rusă cmtind: „Despre

torului ! orice nouă experienţă in dome­ După examene, toţi cei ce zbu- pre viitor. Dmitrii Pavlovici, în­ tival muzical „Primăvara la Praga“— dragoste“ de Fliarkovsiu ; 19,30 Din v i c i u l telefonic
rasem pe „şesarul galben", ne­ drăgostit pe veci de aviaţie, pre­ 1961. Concert dat de orchestra Filar­ activitatea staturilor po'pulare ; 20,00
Ne-am înghesuit cu toţii in ju­ niul tehnicii rachetelor, aviaţiei, am apropiat de pasărea înaripa­ zicea că avioanele se vor perfec­
rul lui. Martianou. Un vîntuleţ pe apă sau sub pămint — pre­ tă. Doream ca, la despărţire, ţiona de la an la an, vor zbura
călduţ ne flutura şuviţele de păr supune riscuri. Dar cum ar ţi să-i mai mlngtiem odată aripile, şi mai departe, şi mai repede, monicii celle şi corul ceh în sala Sme­ Din muzica popoarelor sovietice ; 20,30 interurban. M u -
ieşite de sub cască şi ne răcorea putut fi vorba despre simţămin- să mai şeclem puţin in cabină, si. mai sus. tana ; 21,15 Să citim împreună Pa­ Muzică de estradă; 21,45 Părinţi şi m l din preţul tarifar
jeţele bronzate. Citisem şi eu în­ tul singurătăţii la un aviator să ne mai plimbăm privirile a- gini din volumul „ |ara vinurilor“ de copii , 22,00 Poemul simlonic „Marea“ Intre orele 17-7.
supra aparatelor. Cine ştie, pe — Viitorul aparţine genera­ de Debussy ; 22,30 Aîuzică de dans ;
semnările lui Collins; cîteva experimentator sovietic, in spa­ ce avioane vom mai zbura! tar ţiei voastre — ne-a spus el la 23,15 Concert de noapte.
capitole m-au pasionat şi pe tele căruia stau asemenea forţe pe acest „I.A.R.-18", trecut prin despărţire, stringîndu-ne cu pu­
mine. Dar, in acelaşi timp, mie. cum sînt partidul şi munca cre­ atâtea încercări, îl îndrăgisem cu tere manile. Veţi apuca să zbu­ BULETINE DE ŞTIRI; 5,00, 6,00, Comutoic&fie rapidă'
care auzisem despre piloţi ex­ atoare a întregului nostru po­ toţii. raţi pe asemenea aparate, pe ca­ ' CIREMITBGRIFICE 7.00, 11,00, 13,00, 15,OU, 17,00, 19,00, ieftin® cu orice lo c a ­
re noi nici n-am îndrăznit să le 22,30, 23,52 (programul 1) ; 12,00,
perimentatori doar din cărţi, car­ por ? Acest lucru l-am simţit visăm.
8 IUNIE 1961 14.00, 16,00, 18,00, 21,00, 23,00 (pro­ lita te din f ară.
tea Iu'l îmi trezea unele simţă­ din plin peste cîţiua ani, cind Era trist să mă despart de
Saratov. de Volga, de visul pre­ D E V A : Vaca si prizonierul; gramul 11).
minte stranii. cedent de a deveni inginer-tur-
am început să mă pregătesc Cîţiua dintre colegii de la ae­ uător. îmi era greu să mă des­ Război şi pace ; HUNEDOARA :
Iar cină Dmitri Pavlovici, du­ pentru zborul in Cosmos, zbor roclub s-au angajat in aviaţia part de un asemenea dascăl bun
pă ce m-a căutat cu privirea, pe care l-am efectuat apoi pe na­ civilă. Ii atrăgeau itinerariile cum era Martianov. Dar ce era Drumul spre malta societate:
m-a rugat să-mi spun părerea, va cosmică „Vostok". Dar despre lungi, prin ţară şi prin străină­ să fac ? Trenul mă apropia de
n-am ezitat de. a o împărtăşi to­ toate acestea, despre impresiile tate. Căci traseele Flotei aeriene noul vis — acela de a deveni PETROŞANI: Volga, Volga ;
varăşilor mei. culese in timpul zborului pe or­ sovietice străbat multe ţări ale pilot de vînătoare. Doar şi Po-
krîşkin, şi Kojedub, şi Maresiev Drumul spre înalta societate :
au fost piloţi de vînătoare! îmi
cântăream, de unul singur carac­ ALBA IU LI A: Raţia, Katiuşa ;
terul, însuşirile, cunoştinţele:
— Părerea mea este că pe bită in jurul Răimîntuliii, voi lumii. Alţii au plecat să zboare voi putea realiza, oare. tot ceea Pline şi trandafiri; SEBEŞ : © SE EXTRAG IO NUMERE IN L Q Q É I
C o a 'uis II urmărea tot timpul sen­ vorbi mai ttrziu. Pe vremea cind pe avioane care lucrează pentru ce mi-am. propus ? Şi singur Mîndrie ; SI MERI A : Alerg după
zaţia de singurătate... Principa­ eram la aeroclub desigur că nici agricultură, medicină, geologie o stea ; ORAŞTIE : Poveste nor­ ©8CfiîfGOIilIDfPREMÜtriLOCOE1 0 Wz
nu îndrăzneam să mă gindesc răspundeam : voi putea! dică; Eşalonul de aur ; HAŢEG:
lul lucru ce-i frăminta mintea la un astfel de zbor. Deocamda­ etc. Dar eu vroiam cu orice preţ © 3 'prem ispscialefA .B .C .)a trm k
erau dolarii. Cu orice preţ, voia tă mă preocupa cunoaşterea cit să devin, pilot de vînătoare- De (Va urma)
să-i ciştige... ce ? Probabil că amintirile des­ Cad frunzele; BRAD: Haidu­ p rin tragere din urnă.
cul de ne Cereniuş ; LONEA:

— furi. are dreptate — m-a mai temeinică a „I.A.K.-ulut. pre aviatorii pe care-i. văzusem Portretul unui necunoscut; TE-

susţinut Dmitri Pavlovici. So­ Toamna a sosit pe nesimţite. in sat în timpul războiului, nu IU Ş: Marea mă cheamă;

cietatea capitalistă i-a creat au­ Noaptea, in corturi era răcoare. ZLATNA : Hanul din Spessart;
torului cărţii asemenea condiţii •i venit timpul să dăm examene­
de a se juca cu moarte >, deoa­ le de absolvire. Din nou exa­ mă lăsau in pace. De bună sea­ ÎLIA: Mexicul ctnlă; APOLDUL wş "
mă că ei mi-au sădit, in suflet DE SUS : Soldaţi !ard unifor­ LT
mă.
rece in goana după prăjituri mene — pentru a cita oară! seminţele dragostei pentru aoia-