Page 24 - 1961-06
P. 24
pag. ? DRU MU h SOCIALISMUr.U/ Nr. 2ÍK6
¦BaHBaaBBanüwww
1
VEDERE DIN LAOS
11 M • ' ‘i m ‘
e-iC («UV
Soflii tin e r e tu lu i Algeria este a poporului algerian „Prietenia“dintre guvernele
s©Yi©tfe a u §©$it AI.GF.R 6 (Agerpres). — In crimogene şi cu grenade de de fa Bonn şi Paris
timp ce la Evian se desfăşoară mină. Algerienii s-au apărat cu
la Havaasaa tratative între reprezentanţii gu pietre. Ei au construit baricade PARIS 6 (Agerpres). — Sub rea generalului Challe şi a ce Rebelii laoţienl sabotează
vernelor algerian şi francez, pe pentru a bara calea automobi titlul ..Dezantanta cordială din lorlalţi complotişti. Acest ames
HAVANA 6 (Ager preş). — străzile oraşelor din Algeria se lelor poliţiei. Împotriva algerie tre Bonn şi Paris“, cunoscutul tec al serviciilor de spionaj vest-
TASS transmite : La 5 iunie au desfăşoară în permanenţă de nilor au fost aduse maşini blin publicist francez Bernard La- german şi american l-a făcut pe
sosit la Havana pe bordul mo monstraţii ale populaţiei locale date care au deschis foc. Au fost vergne publică în săptămînalul de Gaulle să tragă concluzia
tonavei „Gruzia“ 300 de tineri în sprijinul dreptului la auto ucişi doi algerieni şi alţi apro „La Tribune des Nations“ un că „prietenul său“, cancelarul,
specialişti sovietici din agricul determinare al poporului alge ximativ 10 au fost răniţi. articol în care arată că în ciu este participant indirect la a-
tură, care vor lucra în coope rian. da propagandei oficiale, care ceastă afacere.
rative agricole şi proprietăţi de Pe teritoriul Algeriei nu con ridică în slăvi prietenia dintre
stat din Cuba, transmiţând Cu prilejul funeraliilor unui tenesc actele teroriste ale ultra- guvernele de la Bonn şi Paris, Lavergne subliniază că în a-
prietenilor cubani cunoştinţele demonstrant ucis de poliţia colonialistilor care vor să inti ultima vizită tăcută la Bonn de fară de aceasta, intre cei doi
lor şi experienţa înaintată in franceză la Bone, în acest oraş mideze astfel pe patrioţii alge de Gaulle a scos la lumină nu oameni de stat au existat pu
dezvoltarea producţiei agricole. a avut loc o procesiune de do rieni, precum şi pe francezii meroase divergenţe. Primul mo ternice neînţelegeri în problema
liu sub lozinca „Algeria este a tiv al nemulţumirii lui de Gaul integrării în N.A.T.O. a tuturor
Zeci de mii de oameni ai poporului algerian", la care au care sînt de părere că poporu le, scrie Lavergne, a fost acela torţelor militare ale celor 15
muncii din Havana au salutat participat 10.000 de oameni. lui algerian trebuie să i se acor al amestecului serviciilor secre ţări participante la acest bloc
cu entuziasm pe solii tinere de dreptul de a rezolva el în te de spionaj vest-germane şi militar. Cancelarul Adenauer,
tului sovietic. In oraşul Bone, poliţia a ata suşi problema viitorului ţării americane în pregătirea puciului adept al revanşei, n-a găsit la
cat pe manifestanţi cu gaze la sale. de Gaulle, scrie Lavergne, apro
In zilele următoare pe bordul militar din Algeria şi încuraja- barea deplină pentru planul de
„Vaporului prieteniei“ — astfel =3Et5T- __ recucerire prin orice mijloace a
este denumită la Havana moto teritoriilor smulse în trecut de
nava sovietică „Gruzia“ — 1.000 N qí ? d e n fa fe a le u î$ rae© !!9m alişfî9or Stevenson şi-a început fasciştii germani de la Polonia acordul cu privire
de tineri ţărani cubani plea,
că in Uniunea Sovietică. în A l g e r i a şi F r a n f a încetarea focului
In colhozuri şi sovhozuri,
in instituţii de învăţământ PARIS 6 (Agerpres). — In La Paris, într-un hotel locuit călătoria şi Cehoslovacia. Se pare că de NA MON 6 (Agerpres). tăţii Padong, cu ajutorul elicop
agricol din diferite repu ultimele 48 de ore în Algeria de algerieni, a explodat o bom în America Latină Gaulle a avut în vedere faptul In ultimele zile, gruparea Fu terelor americane, grupuri de di
blici unionale ei îşi vor însuşi şi pe teritoriul Franţei au avut bă care a rănit zece persoane. că „nu există nici un francez nii Nosavan-Boun Ourn din versionisţi conduşi de ofiţeri a-
cunoştinţe practice şi teoretice loc numeroase atentate cu bom De asemenea teroriştii au incen NEW YORK 6 (Agerpres).. — Re care ar accepta să sacrifice un Laos a făcut mare zarvă in ju mericani. Aceste grupuri dp di-
în domeniul agriculturii, pen be, săvîrşite de elementele ultra- diat imobilul în care locuia so prezentantul Statelor Unite la O.N.U., singur tir de păr pentru o aven rul situaţiei din regiunea micu versionişti au început să terori
tru da apoi, după înapoierea în colonialiste. In ziua de 4 iunie Adlai Stevenson şi-a început călăto tură absurdă“ împotriva Uniunii lui cătun Padong, situat la norcl- zeze populaţia locală silindu-i
Cuba, să le transmită compa la Alger teroriştii au aruncat ţia şi copiii lui Ahmed Boumen- ria pe care o întreprinde în 10 ţări Sovietice şi a celorlalle ţări so vest de oraşul Xieng Kuang, a- pe bărbaţi să intre ui detaşa
trioţilor lor. o grenadă într-un restaurant, djel, consilier al guvernului pro latino-americane în calitate de repre cialiste „întrucît ea ar ti dina ¦utzind trupele guvernamentale mente de diversionişti- La cere
omorînd o femeie şi rănind alte 11 vizoriu al Republicii Algeria. zentant personal al preşedintelui Ken- inte o cauză pierdută“. Pe de rea populaţiei, trupele regale şi
----- ® _ — persoane. Tot la Alger o bombă nedy. Oficial, scopul vizitei lui Ste altă parte, de Gaulle nu este de şi torţele Palei Lao de încălca- torţele Patet Lao, care sint răs
cu explozie întîrziată a rănit Presa democrată din Franţa venson este acela de a pregăti, prin acord cu integrarea în întregime "ea armistiţiului in această re punzătoare pentru menţinerea
Zece miliarde kWh trei persoane. Pe străzile oraşu tre altele, conferinţa de Ia Montevi în N.A.T.O. a forţelor sale mili giune. păcii şi ordinii în regiunile eli
lui au fost difuzate manifeste condamnînd acţiunile teroriste deo, tinde se va lua în discuţie pla tare. Acest lucru a reieşit şi din berate, au început lichidarea di-
energie electrică ale organizaţiei teroriste ultra- ale elementelor ultracolonialis- nul de ajutor american „Alianţa pen declaraţia sa că „este de necon Ce se petrece în reali versioniştilor.
colonialiste „armata secretă“, în te îşi exprimă totodată protes tru progres" al cărui scop este să ceput ca apărarea Franţei să nu tate in această regiune, ca
STALINGRAD ti (Agerpres). care se afirmă că ea este au menţină dominaţia economică a S.U.A. re se alia departe in spatele Pentru a-şi salva agenţii de
toarea asasinării la 31 mai a tul împotriva pasivităţii pe care in ţările Americii Latine. depindă în primul rînd de ca frontului pe teritoriul Laosului, nimicire totală şi pentru a as
Hidrocentrala de la Stalingrad a pro ¦tind eliberată încă din aprilie
o manifestă autorităţile faţă de (ie trupele regale şi de forţele cunde urmele propriilor lor
dus recent cel de-al zecelea miliard ultracolonialişti. Patet Lao. provocări rebelii au recurs la ca
lomnia că trupele guvernamenta
IcWh energie electrică. O mare parle comisarului şei al poliţiei din • *»*». - _ _ 7 7 1 In aprilie, in cursul ofensivei, le şi forţele Patet Lao ar fi în
din această energie este transportată trupele aliate au curăţat com
Alger, Roger Gavory. I plet de rebeli provincia Xieng- călcat acordurile cu privire la
la Moscova. In cursul serii de luni, Kuang, inclusiv regiunea locali încetarea focului. In spatele zar
In curind Moscova va începe să pri Se depun eforturi pentru a transformager s-au auzit din nou exploziilaAl tăţii Padong. La 3 mai, cînd s-a vei făcute în jurul situaţiei din
anunţat încetarea tocului în satul Padong se ascunde sabo
mească energie electrică de la hidro care, potrivit relatărilor agen- Congo inir-o colonie a N.A.T.O. Laos, în această provincie n-a tarea directă a acordului cu pri
1iei France Presse, au cauzat rămas nici o localitate sub con vire la încetarea focului In Laos,
centrala de la Stalingrad şi prin cea voiul grupului de la Savanna- lipsa d’e dorinţă a rebelilor şi a
pagube materiale. In aceeaşi DELHl 6 (Agerpres). alricane libere şi împotriva mişcării „Această problemă mai are o latură ket. Ulterior, rebelii au început celor care îi sprijină, de a ins
dc-a don;! reţea de vest, a cărei cons seară la Oran au fost comise Săpfăminalul indian „Blitz" a pu de eliberare a popoarelor alricane. tot aţii de lugubră, pe care o scot in să introducă în regiunea locali taura pacea şi liniştea In Laos.
trei atentate cu focuri de armă, blicat sub titlul „Se depun etorturi evidenţă aici reprezentanţii africani —
trucţie a intrat în taza tinală. „Am aflat din cele mai autorizate
Magistrala electrică Stalingrad-Mos-
soldate cu rănirea mai multor pentru a transforma Congo intr-o co surse de la sediul O.N.U., subliniază scrie corespondentul. Planurile tui
cova, care se întinde pe o distanţă de
persoane. La Sidi-Bel-Abbes şi lonie a N.A.T.O." un articol al cores corespondentul, că acum, după ce Da- Kasavubu în Congo sint îndreptate nu Pentru prom ovarea,
1.000 km., este una dintre cele mai la Blida ultracolonialiştii au o- pondentului său special din New York, yaî a fost înlăturat, marioneta N.A.T.O., numai împotriva congolezilor, ci îm EMiei p o l it i c i ele aaeastri&Si t 4Bife
morît trei algerieni. Agenţia în care este demascat complotul colo Kasavubu, va primi semnalul de atac potriva întregii Atrici. Acum Occiden
mari construcţii energetice şi constituie France Presse percizează că ac nialiştilor împotriva libertăţii şi inde împotriva guvernului Gizenga de la tul îşi propune două ţeluri: de mult
o verigă importantă în sistemul ener ţiuni teroriste au avut loc şi în pendenţei poporului congolez. Stanleyville, pentru a înăbuşi mişca timp Ghana şi Guineea sînt pentru Oc
getic unic ai părţii europene a U.R.S.S. rea de eliberare şi a lichida guvernul cident un ghimpe în ochi. Politica lor
In articol se subliniază că reprezen
Se prevede ca piuă la 13 august —
Ziua constructorului — toate construc
ţiile din cadrul acestui nod hidraulic
să fie predate comisiei guvernamentale
de recepţie. alte localităţi din Algeria. tantul Indiei Dayaf nu a demisionat legal creat de CumumOa în pofida o- independentă şi retuzul de a participa CAIRO 6 (Agerpres). — La 5 adoptat apoi următoarea or
poziţiei imperialiştilor. la blocurj au devenit molipsitoare şi iunie s-a deschis la Cairo con dine de zi : dezbaterea genera
nicidecum de bună voie din funcţia de această „boală" poate molipsi fostele ferinţa pregătitoare a conferin lă : discuţii în subcomitete:
Hammarskjoeld a tăcut mereu un colonii franceze cărora li se rezervă ţei şefilor de state şi de gu
reprezentant special al secretarului joc perfid şl trădător. rolul de marionete ale Occidentului. verne ai ţărilor oare promovea
Occidentul speră că înlluenţa sa în ză o politică de neutralitate.
Siiuafia din Zanzibar rămîne încor dată general al O.N.U. în Congo, după Se poate că după ce vor trece câte Congo va face să slăbească definitiv La conferinţa pregătitoare par aprobarea proiectului or dinei
va săptămîni de la dispariţia lui Da- influenţa Ghanei şi Guineei. ticipă reprezentanţii Indoneziei,
cum a încercat să demonstreze propa yal de pe arenă, va începe campania Indiei. Guineei, Ghanei, Etio de zi a conferinţei la nivel
împotriva lut Gizenga. frintr-o ironie Celălalt ţel urmărit de Occident este piei. Cubei, Ceylonului, Cam-
ZANZIBAR 6 (Agerpres). — la aeroporturi. Toate şcolile sînt ganda occidentală, ci a tost silit la a soartei trupele indiene, care au fost înăbuşirea mişcării de eliberare din co bodgiei, Birmamiei, Afganista în a lt: fixarea locului şi a da
trimise crezîndu-se că acolo va ti Da- lonia portugheză Angola şi din Re nului, R.A.U., Iugoslaviei, Yeme
tuaţia din Zanzibar continuă închise. aceasta, yal, ar putea fi folosite „in mod legal" publica Sud-Africană. Occidentul speră nului. Sudanului, Somaliei, Ara tei conferinţei şefilor de stat
de Hammarskjoeld pentru sugrumarea că schimbînd cursul evenimentelor din bici Saudite, Nepalului, Maro şi de guverne ai ţărilor care
fie încordată. Autorităţile co- Potrivit agenţiei France Pres- înlăturarea fără scrupule a Iul Da- libertăţii Congoului. Congo va putea înăbuşi mişcarea de
îiale au extins starea excep-
nală asupra întregii insule, se, bilanţul oficial al incidente yal, se spune în articol, trebuie con promovează o politică de neu
intinuă să fie aduse noi trupe lor provocate de colonialişti cu siderată ca o primă măsură în noul
gleze -din Kenya. Au fost pla prilejul recentelor alegeri gene complot care urmăreşte transformarea tralitate.
te gărzi militare la instalaţiile rale din Zanzibar era luni de Gongolului într-o bază a N.A.T.O., ca
57 morţi, 360 răniţi şi 598 de ------ —ooo—
trolitere, uzinele electrice şi
persoane arestate. | un mijloc de luptă împotriva statelor O . S. Â . va araefoeia
eliberare în aceste ţâri. cului, Republicii Mali, Iraku sslyafia dini
In acest mod, înlăturarea lui Dayal, lui şi Braziliei. RepubUsea
constituie, de fapt, un aspect din vas In calitate de preşedinte al
tul complot împotriva libertăţii Africii, conferinţei pregătitoare a fost Dominicană
care se urzeşte la Washington şi Lon ales Mahmuri Fawzi, ministrul
Cu citeva zile in urmă s-a a- Uniunea Sud-Africană se mărgineşte la nord cu Angola, Federaţia Recent, Republica Arabă Unită, dra cu ajutorul Iul Hammarskjoeld. Afacerilor Externe al R.A.U. NEW YORK 6 (Agerpres).
înţat că Uniunea Sud-Africană Rhodezla şi Nyasasland, la est cu Mozambic şi cu Oceanul Indian, iar a rupt relaţiile diplomatice cu care are rolul de unealtă docilă". Participanţii la conferinţă au Organizaţia statelor america
fost proclamată „republică“, o [a sud-vest cu Oceanul Atlantic. Suprafaţa ţării este de 1.224.000 km. p. Uniunea Sud-Airicană. In comu ne a anunţat că va trimite, in
epublică“ în care puterea va Populaţia numără 15.000.000 de locuitori şi este formată din europeni şi nicatul publicat cu acest prilej PARIS fi (Agerpres). — Pentru re PHENIAN fi (Agerpres). — TASS Republica Dominicană o comi
mine tot in miinile minorităţii se spune că măsura luată a tost marcabila sa realizare în domeniul transm ite: La fi iunie a părăsit Phe sie de anchetă. Comisia este
be, a rasiştilor, iar milioanele africani. determinată de faptul că „politi cuceririi Cosmosului, maiorului I. A. nianul îndreptîndu-se spre patrie, de prezidată de Gerald Drew, şeful
( negri, care deşi constituie pa- Capitala ţării — Pretoria — are 343.400 de locuitori dintre care 53 la ca rasială promovată de Uniu Gagarin, primul pilot cosmonaut din legaţia guvernamentală sovietică con serviciului de inspecţie al corpu
u cincimi din populaţia ţării, nea Sud-Africană contravine ce lume, i s-a acordat la 6 iunie meda dusă de A. N. Kosîghin, membru al lui diplomatic al S.U.A., şi se
>r fi ţinuţi ca şi pină acum in sută albi. Oraşe mai importante sînt .iohannesburg, Gapetown, Durban. lor mai elementare drepturi ale lia de aur a Federaţiei internaţionale Prezidiului G.6. al P.C.U.S., prim-vl- 'Ornpune din reprezentanţi ai
a mai cruntă mizerie, lipsiţi Locuitorii ţării se ocupă cu agricultura, cultivînd cereale (porumb, omului şi constituie o sfidare la de aviaţie. cepreşedinte al Consiliului de Miniştri statelor Argentina, Mexic, Pana
? cele mai elementare drep- adresa omenirii“. al U.R.S.S. ma şi Uruguay. Comisia va a-
grîu, sorg, secară, orz), precum şi trestie de zahăr, tutun, bumbac, ceai, MOSCOVA 6 (Agerpres). - TASS vea ca scop, relatează agenţia
ri. Cauza dreaptă a populaţiei transmite : La 6 iunie au sosit la NEW YORK 6 (Agerpres). — TASS lTrance Presse „să verifice dacă
Farsa proclamării „republicii“ citrice. din Uniunea Sud-Africană este Moscova în drum spre Geneva, unde transm ite: După cum anunţă cores regimul dominican a evoluat, in
Uniunea Sud-Africană a tost Uniunea Sud-Africană are un subsol bogat în zăcăminte de aur, dia sprijinită de popoarele întregii vor participa la Conferinţa internaţio pondentul din Washington al ziarului urma asasinării lui Pafael Tru*
¦ogătită mai demult de liderii lumi. Sub presiunea opiniei pu nală pentru Laos, prinţul Suverana „New York Times" guvernul S.U.A. jillo, pentru a permite ridicarea
¦irtidului rasiştilor albi — par- mante, cărbune, mangan, platină, argint, cositor. In ceea ce priveşte ex blice mondiale, Comitetul Poli Fumma, primul ministru al guvernu examinează unele propuneri privitoare sancţiunilor impuse anul trecut
d naţionalist aflat la putere, tracţia de aur, ocupă primul loc în lumea capitalistă. Principalele ramuri tic special al O.N.U. a discutat, lui Laosului, şi prinţul Sufanuvong, la reorganizarea N.A.T.O. care pre la reuniunea OS.A. de la San
i urmăreau prin aceasta să ca ale industriei se atlă sub controlul capitalului englez. în şedinţele ţinute la sfîrşitul preşedintele partidului Neo Lao Hale- văd includerea în cadrul acestui bloc Jose, Costarica“. Contorm rezo
iiileze caracterul fascist anti- lunii martie, problema conflictu sal, a unui organ politic în frunte cu un luţiei adoptate la San Jose toate
pular al regimului, iar sub mării „republicii“ Uniunii Sud- lando, Kwazakele şi altele, con lui rasial din Uniunea Sud-A- american. ţările americane au rupt rela
iravanul noii „republici" să-şi Africane. Autorităţile s-au stră tinua să se desfăşoare şi să ia fricană. Majoritatea delegaţilor MOSCOVA 6 (Agerpres). — In ţiile diplomatice cu Republica
Dată continua in linişte politica duit să dea un fast deosebit a- amploare greva populaţiei de cu au condamnat acţiunile guvernu cadrul Lunii Cărţii, care s-a încheiat LONDRA 6 (Agerpres). — Coman Dominicană şi i-au aplicat sanc
i crunte discriminări rasiale, cest'ui eveniment. Charles Ro- loare începută la 29 mai împo lui Verwoerd care a transformai recent în capitala Uniunii Sovietice, damentul N.A.T.O. a comunicat că Ia ţiuni economice.
ylitica de „apartheid“. Iată ce bert Swart, preşedintele noii triva politicii de segregaţie ra ţara „intr-un bastion al colonia s-au vîndut peste tO milioane de vo fi iunie vor începe noi mari manevre Potrivit relatărilor agenţiilor
mie într-un articol ziarul „E- „republici“, a jurat „să facă sială a guvernului Verwoerd. In lismului, într-un focar de con lume. Luna Cărţii s-a încheiat cu săr- maritime-militare ale N.A.T.O. Luni de presă situaţia din Republica
ivopian Herald“, referindu-se dreptate tuturor şi să se dedice ciuda represiunilor poliţiei, afri flicte şi încordare in Africa şi în băloarea Cărţii organizată anul acesta Ia Londra s-a anunţat că la aceste Dominicană nu evoluează spre
bunăstării poporului'“. Dar po canii refuzau să se prezinte la întreaga lume“. Aşa după cum in parcul „Gorki“, unul din cele mai manevre care vor purta numele „Fi- o schimbare în sensul democra
i situaţia negrilor din Uniunea porul n-a participat la festivităţi. a declarat defegatul ţării noas populare parcuri de cultură şi odihnă rewind Sico“ vor participa mari forţe tizării regimului. Juan Romero
ud-Africană: „Uniunea Sud- Proclamarea „republicii“ nu a lucru- tre într-o şedinţă a Comitetului ale capitalei. maritime militare ale Angliei, Dane Ulloa, secretar general al Miş
tricană este un regat al spat tost sărbătoarea milioanelor de Politic al O.N.U. mai devre marcei şi Norvegiei. Manevrele vor cării revoluţionare dominicane,
iei. Africanii sint trataţi mai negri expuşi fărădelegilor unui In mişcarea împotriva politi me sau mai tîrziu, cu sau fără BUDAPESTA 6 (Agerpres). — După avea loc în partea de nord a Atlan organizaţie a refugiaţilor politici
iu dccit robii“. Proclamarea regim fascist. cii rasiste a guvernului, popoare ajutorul O.N.U., poporul opri cum anunţă agenţia MTI, secretaria ticului. dominicani din Mexic, a decla
republicii“ nu schimbă cu ni- le din Uniunea Sud-Africană mat al Uniunii Sud-Africane îşi tul Federaţiei Mondiale a Tineretului rat că în cursul ultimelor zile
îic situaţia, nu aduce nici o a- In timp ce la Pretoria se des dau lovituri după lovituri torţe va recăpăta libertatea şi drep Democrat a dat publicităţii o declara SEUL 6 (Agerpres). — După ourn peste 1.200 de persoane au fost
îeliorare in viaţa mizeră a făşura farsa «proclamării „repu lor asupritoare din ţară. Răs turile sale, fundamentale“. ţie în care salută tratativele franco- anunţă France Presse, la 5 iunie po arestate in Republica Domini
blicii“, in diferite oraşe din ţară coalele antirasiste ale populaţiei algeriene de la Evian. liţia sud-coreeană a început să trimi cană, dintre care multe au mu
opulaţiei africane asuprite- poliţia ataca cu sălbăticie pe de culoare din rezervaţia Pon- Azi, in zilele cînd ruşinosul tă la munci grele pe cei 10.000 de rit ca urmare a torturilor la ca
De obicei, naşterea unei noi miile de demonstranţi africani doland, demonstraţiile din dife sistem colonial se destramă, ni WASHINGTON 6 (Agerpres). - oameni arestaţi de autorităţile mili re au fost supuse. Deciziile gu
spublici este o sărbătoare a în- care protestau împotriva politi rite oraşe, numeroasele greve mic nu mai poate stăvili lupta Preşedintele S.U.A., ,1. Kennedy, s-a tare în ultimele trei săptămîni. vernamentale, a spus Ulloa, sint
regului popor. Dar, in Uniunea cii rasiste a guvernului Verwo- ale muncitorilor mineri, dove de eliberare a popoarelor afri înapoiat la 6 iunie la Washington după luate în Republica Dominicană
ud-Africană, s-au petrecut alţ erd. Starea excepţională se ex desc că poporul nu mai poate su cane şi ea va fi victorioasă. călătoriile făcute la Paris, Viena ş< de un comitet compus din rudele
tinsese asupra întregii ţări. Tru porta viaţa înjositoare pe care Londra. defunctului Trujillo.
ii lucrurile. pe-!0 au tost puse in stare de a- i-o oferă guvernul ţării. DOINA CĂRĂBAŞ
La 31 mai, la Pretoria, s-au
estăşurat festivităţile procla- larmă. Şi in lupta sa dreaptă, po
In numeroase localităţi din porul Uniunii Sud-Africane e
sprijinit de popoarele republici
Uniunea Sud-Africană, la Jo- lor africane independente, de o-
pinia publică de pretutindeni.
hannesburg, Port Elizabeth, Or-
— !ti— 6 Martie nr V Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită in numerar contorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.TR. nr. 203.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poli gralicâ „I Mai" — Deva.
Redacţia şi administraţia ?!arului