Page 25 - 1961-06

i1 Ht. '.’OU'-
Anul XIII. Nr. 2007
SE EXTINDE IN IŢ IA T IVA :
„NICI UN VAGONET
DE CĂRBUNE REBUTAT08
Principalul obiectiv in întrecerea mi.
nerilor Văii Jiului U constituie în pe­
rioada actuală lupta pentru continua
îmbunătăţire a calităţii cărbunelui. Pl­
ită acum minerii au obţinut succese
de seamă în acţiunea pentru scăde­
rea procentului de cenTişă şi şist vi­
zibil din cărbune. Producţia extrasă
în luna aprilie a avut cu 1 la sută
mai puţină cenuşă decit admisul, iar
cea din luna mai cu 9,6—0,8 la
sută mai puţin.
Lupta minerilor a căpătat o amploa­
re şi mai mare de cînd minerii secto­
rului III Lupeni au pornit Iniţiativa
..Mici un vagonet de cărbune rebu-
tat",
îmbrăţişată mai intîl de toate bri­
găzile din frontalele sectorului 111. la
chemarea comunistului Sabin Ghioan-
că, iniţiativa găseşte tot mai multă
apreciere la minerii de Ja Lupeni şi
din alte exploatări.
La sectorul 1 A al minei Lupeni,
colectivul de muncă a acumulat o bo­
gată experienţă in privinţa îmbunătă­
ţirii calităţii producţiei. Aţinerii de
aici, mobilizaţi de comunişti şi urmînd
exemplul acestora, au dat cărbune coc-
siticabil de bună calitate in condiţii
cînd abatajele treceau prin zone de
strat cu numeroase intercalaţii fria­
bile, şistoase. ţii în prezent din aba-
tajele-camerâ ale sectorului, de la locu­ a scăzut la mai bine de jumătate la u-
rile de muncă ale brigăzilor lui Va-
tile Feher, Vasile Cîâilă, loan Jurj, Du. plet lichidat
mitra Rotaru, Alexandru Ateilă se dă
cărbune curat, tără şist vizibil în el.
Toate aceste brigăzi aplică iniţiativa
ortacilor lor de la sectorul III. Prime­
le constatări, după îmbrăţişarea iniţia­
tivei, sînt mulţumitoare: nici un va-
gutiet de cărbune rebutat pentru şist
neales, o depăşire de plan în luna mal
de 2t9 tone cărbune.
— Şi în cadrul sectorului nostru —
relata cu citeva zile in urmă tov. ing.
Glieorghe Davidescu, şetul sectorului
IV A — acţiunea minerilor sectorului
HI s-a extins. La se aplică cu real
succes de minerii din Drigâzile lui
Constantin Vârzaru, ton Uartoş, Va­
sile Rusu. Pentru colectivul nostru, ini- nit cu preţioasa lor iniţiativă a trecui
ţiativa a venit la momentul oportun,
deoarece aplicînd-o de pe acum, mi­
nerii noştri vor avea o bogată expe­
rienţă cînd vom intra cu abatajele
In stratul 5, strat unde alegerea mi­
nuţioasă a şistului se impune ca o
condiţie de cea mai mare importanţă".
„Nici un vagonet de cărbune rebu­
tat" a devenit lozinca de muncă a mi­
nerilor de la Vulcan, mai ales a ce­
lor care dau cărbune cocsiticabll.
— Am aliat din ziar despre chema­
rea trontalistului Sabin Ghioancă —
spunea deunăzi minerul loan Bâlţatu,
şelul Irontalului de pe stratul 7 din
»cotorul IV Vulcan. Noi o aplicăm
doar de citeva zile şi rezultatele ob­
Vlur-
Joi 8 iunie 1961
ţinute ne întăresc încrederea in marea
sa eficacitate.
Mobilizaţi de organizaţiile de partid
alţi mineri de la Vulcan răspund che­
mării. Răspund maj ales cu tapteie
lor. Despre cărbunele extras in ultima
perioadă de timp din abatajele bri­
găzilor lui Iraian Pâcuraru, loan Ni.
coară, Vasile Negrescu din sectorul
li. se spun numai cuvinte de laudă.
De cînd au îmbrăţişat iniţiativa, dau
cărbune din zi în zi mai curat şi mi­
nerii conduşi de Ştelan Gantz. care
înainte erau cunoscuţi drept „truntaşi"
In a nu alege şistul din cărbune.
Despre activitatea colectivului minei
Uricani se ştie de multe luni de zile
că se caracterizează printr-o atenţie
neslăbită atît ţaţă de calitatea produc­
ţiei, cit şi faţă de creşterea cantita­
tivă a ei. Iniţiativa minerilor din sec­
torul III Lupeni a găsit un larg teren
de aplicare ia Uricani, tavorizată fiind
şi de faptul că ponderea ce-a mai mare
în producţie o au abatajele din stratul
8-9, strat cu cărbune foarte curat. Din
abatajele brigăzilor conduse de Stan-
cu Teodorescu, Spiridon Timotte, Vio-
rel Neamţu. Vasile Apostol se dă căr­
bune mult peste plan. dar şi cu şist
în foarte mică cantitate, tn luna a-
prilie aceste brigăzi nîi au avut rebu­
tat decit 2-3 la mie din totalul produc­
ţiei pentru depăşirea normei de şist
vizibil, in luna mai, după însuşirea
iniţiativei celor de Ia Ctrpeni, rebutul
nele brigăzi, iar la altele a lost com­
Din cele de mai sus rezultă o conclu­
zie de p reţ: anume că, iniţiativa mi­
nerilor sectorului UI Lupeni a ridicat
pe o treaptă superioară lupta pentru
îmbunătăţirea calităţii cărbunelui, a
pus în faţa minerilor sarcina lichidării
rebuturilor pentru şist vizibil ca o
sarcină de onoare. Rezultatele dobindite
pină acum sînt îmbucurătoare. La li-
ricani, in iuna mai, procentul de ce­
nuşă în cărbune a tost cu 2 ia sută
sub limita admisă, la Lupeni cu 0,5 —
0,6 la sută, iar Ia Vulcan cu 1,3 la
sută.
De cînd minerii de fa Lupeni au ve­
doar puţin timp. RezifTTnTete dobindite
de brigăzile care o aplică dovedesc
însă eficacitatea el. De aceea se im­
pune ca ea să cajiete o extindere mai
mare, să fie aplicată de toate brigă­
zile şi sectoarele, după posibilităţile e- . ba. cu floarea-
xlstente. Acest lucru este posibil ta
Anuioa.sa, la Petrlla şl mai alea la Lo-
nea, tinde In ultimele doua luni, deşi
s-au dai mari eamităţi de cărbune pes­
te pian, acest cărbune nu a tost de
calitate corespunzătoare.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VA
pe întinsul regiiitf/VW \A
A ngajam entele au fost respectate
La începutul lunii mai, la S.M.T. pectivă, comuniştii s-au angajat să
Dobra a avut loc o adunare a or­ revizuiască şi să repare întregul
ganizaţiei de bază, în cadrul că­ utilaj agricol necesar în campania
reia a fost analizat felul cum s-au de vară pînă la 30 mai, iar în
desfăşurat lucrările agricole din fruntea fiecărei echipe de reparaţii
campania de primăvară.
Din referatul prezentat cit şi din de partid.
discuţiile purtate, a reieşit că s-a Angajamentele mecanizatorilor de
muncit bine, deoarece lucrările din la S.M.T. Dobra au fost realizate
prima campanie agricolă a anului
1961 au fost terminate cu 20 de
zile înainte de termen, înregistrîn-
du-se o depăşire a planului de
producţie de 3 procente.
Tot în adunarea generală res­ de 30 mai a.c.
A La întreprinderea de electri­
Infilnire cu fruntaşii în p ro d u efie
Recent, Comite­ 25 de pionieri de
tul raional al fe­ la şcolile din Brad
meilor din Brad a şi Gurabarza.
organizat o Uitîl-
nire intre un grup Cu acest prilej
de pionieri şi muncitorul frun­
muncitorii frun­ taş Gheorghe Far-
taşi de la atelie­ caş a vorbit pio­
nierilor despre via.
rele centrale din ţa grea a copiilor din Brad sînt pre­
Crişcior. La întll- din trecut şi des­ văzute şi alte în­
nire au participat pre condiţiile mi- tâlniri de acest fel.
Pentru protejarea terenurilor
Colectiviştii din Teleac, ra- teja de inundaţie cele 20 ha.
ionul Alba, au terminat de teren carie au fost redate
cttrînd construcţia unui dig.
Ridicat în locul numit „Lun­
ca“, digul se întinde pe o
distanţă de 1 km. şi va pro-
Au terminat praşila doua
Colectiviştii din ba. cu sfeclă fura­
satul Bejan, raio­ jeră. Paralel cu
nul Ilia, au termi­ întreţinerea, aces­
nat zilele trecute
praşila Il-a pe 7 tor culturi s-m
ba. cu cartofi, 3 prăşit şi 20 lia. cu
porumb.
j soarelui şi două
Fruntaşe in ac­
ţiunea de întreţi­
W W V W v '.c
MVTE
CULTURALE
Spectacole la sate
Pină la 25 iunie a.c. colecti­
vul Teatrului de stat din Petro­
şani întreprinde un turneu în
satele regiunii Hunedoara, pre-
zentind intr-un izbutit spectacol
piesa „Neamurile“, a dramatur­
gului clujan Teofi! Buşecan, in­
spirată din viaţa nouă a satului
rom în esc.
In cele 4 săptămîni ale depla­
sării, se prezintă spectacole in
7 localităţi din raioanele Haţeg,
Nia, Orăştie şi Sebeş.
La centrele de raion, reprezen­
taţiile vor fi urmate de discuţii
cu spectatorii. ¦
Biblioteca activă
Biblioteca din comuna Zam,
raionul Ilia, desfăşoară o fru­
moasă activitate Bibliotecara
Tatiana Rimner se străduieşte să
dezvolte gustul pentru citit, al
locuitorilor comunei, ajutînd pe
fiecare să-şi aleagă ceea ce es­
te mai potrivit pentru el din cele
peste 4.000 de volume care for­
mează fondul de cărţi al biblio­
tecii.
SEVER OVIDIlJ
corespondent
P reg ă tiri
La Haţeg a avut loc constitui­
rea comisiei orăşeneşti, creată
în vederea desfăşurării în cit mai
bune condiţiuni a concursului
cultural-sportiv al tineretului.
La faza pe oraş care se va ţi­
ne la data de 11 iunie a.c. vor
participa peste 300 tineri antre­
naţi în diverse formaţii artistice.
NICU SBUCHEA
corespondent
In prezent în regiune se
desfăşoară fazele expoziţii­
lor bienale de artă populară,
unde pot fi văzute costume
naţionale, încrustări în lemn,
produse artistic executate de
ceramică, pielărie etc. Intre
obiectele expuse în expozi­
ţiile organizate în raza raio­
nului Ilia se numără şi acest
frumos costum, purtat ou
mîndrie de această ţărancă
din Lăpugiul de Sus.
4 pagini 20 bani
mit».v ffavaifM
să treacă membrii ori candidaţii
în întregime deoarece reviziile şi
reparaţiile celor 26 batoze, 11 com­
bine cerealiere şi 6 secerători-Ic-
gători au fost terminate în ziua
nunote create de
statul nostru de­
mocrat-popular co­
piilor de azi. De
menţionat că în
planul de muncă
al Comitetului ra­
ional al femeilor
agriculturii.
ALEX. H A Ţ E G A N U
corespondent
nere a culturilor
sînt echipele con­
duse de comuniş­
tii Tănase Pode-
leanu şi Petru Bo.
dea.
SABIN D. IANĂŞ
corespondent
........ ....
Colectiviştii din fâîlnic, raionul Sebeş, au semănat grlu de loamnă pe
27S ha. După evaluările tăcute de specialişti, producţia din acest an va de­ fost prăşite numai 40 ha., la
păşi 2.600 Kg. grîu la hectar.
IN FOTO: Tovarăşii Krampultz loan, preşedintele G.A.Ci., Fetru Dra-
goş, secretarul organizaţiei de bază şi Iosit Ispas, tehnician agronom, fă-
cînd evaluarea unei parcele însămînţată cu grîu
In pragul sezonului balnear
Ca în fiecare an şi acum.
băile Vata din raionul Brad
îşi aşteaptă oaspeţii. Pînă la
deschiderea sezonului balnear
mai sînt doar citeva zile. Cum
e şi firesc, în vederea acestui
eveniment s-au făcut pregă­
tiri intense. O vizită prin fru­
moasa staţiune balneară Va-
ţa-băi ne edifică asupra pre­
gătirilor făcute cît şi a celor
care sînt aproape pe termi­
nate.
Prima impresie la sosirea în
gara C.F.R. o oferă parcul,
mai îngrijit ca in alţi ani.
Aleile au fost acoperite cu
zgură. Au fost amenajate ron-
douri de flori, băncile etc. La
executarea lucrărilor in parc,
au participat salariaţii sta­
ţiunii care au efectuat zeci de
ore de muncă patriotică. Pen-
5 tru amatorii de dans s-a a-
( menajat un ring. Tot în parcul
> staţiunii s-au instalat difusoa.
( re care vor fi cuplate la o
.....
Fiecare z i bună de lucru la cîm p,
sa fie fo lo sită din p lin !
In ultimul timp, în întreaga
legiune au căzut ploi din abun­
denţă. Culturile s-au dezvoltat
iar unele, care au tost semă­
nate în toamnă, au ajuns la ma­ bine. Este adevărat că întreţine­
turitate. Odată cu ele însă, s-au rea acestei culturi a început
dezvoltat foarte mult şi buru­ mult mai tîrziu decît la cartofi,
ienile, ameninţînd unele culturi dar totuşi procentul de numai
(în special porumbul) cu înă­ 17 la sută pe întregul raion la
buşirea.
Ţăranii muncitori de pe cu­ mic.
prinsul regiunii noastre au fost Există pe cuprinsul raionului
îndrumaţi de organizaţiile de gospodării agricole colective
partid şi organele agricole, pen­
tru a trece imediat la înlătu­
rarea buruienilor prin excuta-
rea praşilei a I-a, iar în unele
raioane chiar a praşilei a Il-a.
In raionul Sebeş, de pildă,
colectiviştii şi întovărăşiţi! au
început praşila întîia la cartofi
în jurul zilei de 1 Mai. Dato­
rită acestui fapt, pînă pe data
de 4 iunie a.c., această lucrare
a fost executată în procşnt de
aproape 80 la sută, în unele sate
staţie de amplificare proprie.
Lucruri noi însă sînt şi la
băile propriu-zise. Aici s-au
captat două noi izvoare cu
apă termală pentru bazine şi
vane. in felul acesta pe lingă
îmbogăţirea In conţinutul de
sulf, iod, calciu şi radioactivi,
apa are o tem­ La V
peratură mai
ridicată ca în
anii trecuţi, ăe
la 36,7 grade
la 39,5 grade.
Sînt pregătite şi îşi aşteaptă
vizitatorii ştrandul, cabinele,
plaja, sala de sudaţie, garde­
roba.
Ca şi în anii trecuţi, în sta­
ţiune îşi vor putea petrece
concediile intr-o singură se­
rie 200 de persoane. La dis­
poziţia lor stau camere bine
îngrijite, cu mobilier şi lenje­
rie bună şi curată. De aseme­
nea, oaspeţilor staţiunii, care
îiind terminată şi praşila a
doua.
La prăşitul porumbului însă,
situaţia se prezintă mai puţin
data de 4 iunie, este mult prea
care. cu tot timpul nefavorabil
au reuşit să execute în mare
parte praşila întîia la porumb.
La Daia Romînă bunăoară, din
398 ha. însămînţate cu porumb
boabe au fost prăşite (pînă în
ziua de 4 iunie) 880 ha., iar
la Apoldul de Jos din 450 ha.
cu porumb boabe au fost pră­
şite pînă la aceeaşi dată mai
bine de ,300 ha. Din cifrele pre­
zentate mai sus reiese că atît
organizaţiile de partid cît şi
consiliile de conducere din gos­
podăriile colective respective au
acordat atenţia cuvenită între­
ţinerii culturilor
Nu în aceeaşi măsură s-au
preocupat de culturile prăşitoa-
re conducerile gospodăriilor co­ nich, preşedintele Guver­
lective din Cîlnic, unde din 174
ha. semănate cu porumb boabe au
Miercurea s-au prăşit numai 10
ha. din 295 ha., la Dobîrca nici
nn ha., iar la Presaca, din 294
ha. semănate cu porumb nu
s-a prăşit pînă în ziua de 4
iunie nici un hectar.
O situaţie asemănătoare exis­
tă în comuna Ludoş, unde din C „ O m u l c a r e a v ă z u l '
714 ha. însămîntate cu porumb
de către întovărăşiţii de aici-
n-a fost prăşit nici un hectar,
iar întovărăşiţii din oraşul
Sebeş, din 404 hectare prăşise­
ră la data de mai sus numai
102 ha.
Cadrele de specialitate cu­
nosc, la fel ca şi toţi colecti­
viştii, că porumbului pentru si­
loz trebuie să i se administreze
aceleaşi lucrări de întreţinere
ca si porumbului boabe. Pînă
la data ’de 4 iunie, în raionul
Sebeş, din cele 1.267 ha. semă-
A. D A V I D
I (Continuare In pag. 3-a)
îşi vor petrece concediile aici,
le va fi asigurată o masă con­
sistentă. De remarcat este
faptul că conducerea staţiu­
nii a amenajat pe 1.000 m.p.
o grădină de legume şl zar­
zavaturi care va îmbunătăţi
hrana la cantină.
Oameni lor
muncii veniţi în
kTA - B staţiune le stă
la d i s p o z i ţ i e
_ o bibliotecă cu
'^z****** peste 5.500 de
volume, cinematograful, pista
de popice, terenul de volei şi
altele. Aici va funcţiona un
chioşc alimentar, unul de di­
fuzare a presei şi o secţie de
artizanat.
Deşi în prag de sezon, sta­
ţiunea Vaţa-băi mai are tncă
de lucru pentru a asigura
cele mai optime condiţii de
tratament, oamenilor muncii
veniţi aici. Datorită lipsei de
citate Deva, sectorul reţele, se
montează un nou ştand de veri­
ficat izolatori pentru liniile de
înaltă tensiune.
Irt foto: Ing. loan Precup,
dînd indicaţiile necesare înainte
de începerea lucrului echipei
condusă de comunistul Victor
Grădinara.
peste hotare
Teatrul de operetă
din Bucureştii
Sa B u d a p e s t a
BUDAPESTA 7 (Ager.
pres). — Corespondentul
Agerpreş transmite:
Oprinduse la Budapes­
ta, în drum spre Varşo­
via, colectivul Teatrului
de operetă din Bucureşti
a dat la 6 iunie două
spectacole cu opereta
„Lysistrata" la Teatrul de
operetă din capitala R.P-
Ungare.
La spectacolul din sea­
ra zilei de 6 iunie au par­
ticipat : Istvan Dobî, pre­
şedintele Consiliului Pre­
zidenţial, ăr. Ferenc Mun-
nului Revoluţionar Mun­
citoresc Ţărănesc, Adzel
Gyorgy, prim locţiitor al
ministrului Culturii, func­
ţionari superiori din Mi­
J ( nisterul Afacerilor Exter­
ne al R.P. Ungare.
lc
Spectacolele s-au bucu­
c rat de un succes deosebit.
KÍ
t(. m o c rfe a " d e V i c f o r
Cl E f î i m i u p e s c e n a
C te a tru lu i din
L Szekesfehervar
BUDAPESTA 7 (Ager-
preş). — In cadrul unui
turneu prin R.P. Ungară,
colectivul Teatrului Dery-
ne din Budapesta a pre­
zentat in seara zilei de
5 iunie în premieră, pe
scena teatrului din Szelces.
febervar, piesa „Omul ca­
re a văzut moartea“ de
Victor Eftimiu.
'— 1 »—/ <—/-— t <—r -—/'^.v . t . fs t> // 1
sprijin din partea secţiei să­
nătate a Sfatului popular ra­
ional Brad, o serie de insta­
laţii medicale nu au fost puse
la punct. Deşi s-a cerut în­
fiinţarea unui punct de prim-
ajutor, nici pînă acum nu a
fost soluţionat. Aparatului
„Ronţgen" îi lipseşte o lam­
pă de care insă spitalul din
Brad are stoc supranormativ.
Intr-o situaţie asemănătoare
este şi colposcopul.
Dar toate acestea sînt lu­
cruri ce pot fi remediate. Este
nevoie numai de mai mult in­
teres din partea secţiei sănă­
tate a Sfatului popular raio­
nal Brad.
In fiecare an băile Vaţa
s-au bucurat de o mare popu­
laritate. Buna lor organizare
va face ca şi in acest an. băi­
le să culeagă aceleaşi apre­
cieri.
I. ANGHEL
corespondent