Page 26 - 1961-06

DRUMUL SOCIALISMULUI
Daß. 2
Pentru beneficiar toate De la coi^spo
lucrările sînt importante
Intr-o scrisoare sosită la re­ saj. N-a fost terminat planul în­
dacţie, corespondentul nostru, clinat, iar firul de alimentare cu
Traian Pleşa, ne intorma că lu­ energie electrică a locomotiver
crările pe care le execută şan­ lor este şi azi nereglat la înăl­
tierul de construcţii industriale ţimea prevăzute de N.T.S. De a-
din Crişcior (fost I.S.C-M. Criş- semenea, a rămas neexecutată
cior) pentru I. M. Barza sînt balastarea a 11l-a a căii ferate,,
rămase în urmă.
Cercetind la faţa locului cele
semnalate se constată că datori­
tă unor măsuri organizatorice
şi tehnice traduse in viaţă in pe­
rioada următoare, situaţia lucră­
rilor la halda de steril s-a
schimbat radical. Triajul C. F. Intr-adevăr, este bine că se
a iost terminat. Actualmente depun eforturi pentru executarea
se lucrează la r— “Mfgg'..¦.¦¦miu ------- as în bune condi-
triaj etapa Il-a „ urmel,e
PeŞi staţia de f u m -
“ 'In Eeneral. i„- S*5.2 0S'*te li3
crările de la hal- ======= =
da de steril se încadrează şi
chiar depăşesc graficul de exe­
cuţie. La fel de bine se prezintă
şi lucrările decantorului de ste­
ril de la Gurabarza.
Există insă alte obiective la
care situaţia nu este deloc satis­
făcătoare. Bunăoară, s-a întîr-
ziat mult alimentarea cu apă la
colonia Dealul Fetii. La colonia
Şteampurilc vechi, barăcile au
lost date în folosinţă numai par­
ţial, deoarece amenajările exte­
rioare nu sînt terminate (nu
este terminată canalizarea şi
tencuie.lile). Tot aici, drumul de
acces, şosea-colonie, ce trebuia
recepţionat încă din anul trecut,
se află şi în prezent nefinisat.
Intr-o situaţie asemănătoare
se prezintă şi triajul C.F.I. Bar­
za. Lucrările trebuiau terminate
in întregime încă din luna de­
cembrie, anul trecut. Or, de a-
tunci, ele au fost părăsite cu
desăvîrşire- Au rămas neexecu­
tate o seamă de lucrări de fini-
tm-'Xr'-*'*- ff
SA ASIGURAM O MAI BUNA
DIFUZÂ RE A CĂRŢII
Ca urmare a îmbunătăţirii
continue a nivelului de trai ma­
terial şi cultural al poporului
nostru, cartea a căpătat o lar­
gă răspîndire. Tot mai mulţi
muncitori, ţărani colectivişti, in­
telectuali, tineri şi vîrstnici, îşi concrete care să ducă la îmbu­
creează biblioteci personale, de­
venind cititori pasionaţi. Astfel,
numai în anul 1960, în regiu­
nea noastră, volumul de cărţi
difuzate în mase (prin unităţi­
le C.L.D.C. şl ale Cooperaţiei
de consum), a crescut cu 23 la
sută fată de 1959. Aceasta, da­
torită creşterii neîncetate a nu­
mărului de cărţi editate şi in­
tensificării muncii politice de
popularizare a acestora. Orga­
nizaţiile de masă şi unităţile
de difuzare a cărţii, sub îndru­
marea organizaţiilor de partid
ati organizat prezentări de cărţi,
întîlriiri între cititori şi scrii­
tori etc. Colectivele biblioteci­
lor au organizat recenzii, con­
sfătuiri cu cititorii şi alte ac­
ţiuni de popularizare a cărţii.
Aceste acţiuni au contribuit la
creşterea numărului de cititori,
la o mai bună răspîndire a căr­
ţii prin unităţile de desfacere.
In ultimul timp, organizaţii­
le de partid s-au -preocupat şi
mai mult de difuzarea cărţii
Astfel, comitetele raionale de
partid au organizat consfătuiri
cu factorii competenţi din ra­
ioane, care aii con1igenţă tu
problemele de difuzare a cărţii.
din care cauză apar denivelări.
Toate acestea dovedesc că nu
s-a acordat atenţie suficientă tu­
turor lucrărilor. Forţele de
muncă au fost concentrate nu­
mai asupra unor lucrări cu vo­
lum mare, neglijindu-se cele
aşa-zis mărunte.
unei. s.cris.ori fiuni a lucrărilor
grele. Acest lu-
^ f ' 8 bSÎ. 'ttcu A n de-'
...— — t nment ul celor-
lalte. Termenele de execuţie tre­
buie respectate riguros atît pen­
tru unele, cit şi pentru altele.
Rămîne deci ca pe viitor, con­
ducerea şantierului de construc­
ţii industriale din Gurabarza,
îndrumată de biroul organizaţiei
de bază, să chibzuiască mai te­
meinic asupra celor relatate. Fa
trebuie să aibă în vedere că be­
neficiarul are nevoie atît de o-
hiectivele cu volum mare de
muncă cît şi de cefe cu volum
mai mic.
Vor irebui luate asemenea
măsuri îneît rămînerea în urmă
să fie lichidată cit mai grab­
nic.
C. G H E O R G H l U de Alex. Popa.
De eurînd, pe scena Casei de oultură „Ioan Budai-Belea -
nu“ din Orăştie, a avut Ioc cel de-al 15-lea spectacol cu ope­
reta „Ana Lugojana“, în interpretarea ansamblului de artişti
amatori locali. Acest spectacol a fost una din repetiţiile gene­
rale ale ansamblului în vederea participării la faza. inter­
regională, la care s-a calificat participînd la cel de-a! Vl-lea
concurs al artiştilor amatori.
In clişeu: Un tablou din timpul spectacolului.
Cu prilejul acestor consfătuiri,
a reieşit că în munca cu cartea
s-au obţinut în general rezul­
tate bune dar că mai există
încă deficienţe. In cadrul con­
sfătuirilor s-au stabilit măsuri
nătăţirea activităţii, la creşterea
indicelui de difuzare a cărţii. In
urma acestor măsuri, valoarea
cărţilor difuzate prin unităţile
dc desfacere (C.L.D.C. şi Coo­
perativei de Consum) a crescut
în trimestrul I a.c. cu 36 la
sută faţă de aceeaşi perioadă a
anului trecut. Multe unităţi de
desfacere a cărţii au obţinut re­
zultate frumoase ca, de exem­
plu, Librăria Noastră din FIu-
nedoara. Zlatna. Deva, Simeria,
Orăştie, Brad etc. Colectivele
acestor unităţi. în colaborare cu
bibliotecile şi cil organizaţiile
de masă, au iniţiat diferite ac­
ţiuni de popularizare a cărţii
ca': recenzii, prezentări do cărţi,
standuri de cărţi etc. Aceasta a
făcut ca unităţile respective să
obţină indici mai buni de difu­
zare a cărţii pe cap de locui­
tor, faţă de celelalte unităţi din
regiunea noastră deşi şi aceste
rezultate sînt încă sub posibi-
'ităţi.
In general, deşi volumul de
cărţi difuzate oamenilor muncii
din regiune în 1960 şi în pri­
mul trimestru al anului 1961
a 'crescut, şi este în continuă
creştere, există încă unităţi. în­
deosebi în sistemul C.L D.C..
noştri
M unca e cu spor
Lucrările de construcţie a că­
minului cultural din satul
Zdrapţi, raionul Brad, sînt pe
terminate. A,cum se1 lucrează
intens la ultimele lucrări de fi­
nisare.
In timip !ce tîmlplarii lucrează
la instalarea duşumelii in sala
de spectacole, electricienii Ioa-
A d ă p o s tu ri pentru a n im a le
Membrii gospodăriei agricole
colective „1 Mai" din Demşuş,
raionul Haţeg au început
construcţia unui nou grajd cu
o capacitate de 50 de capete
P ro g ra m artistic
Zilele acestea în sala de fes­
tivităţi a Şcolii tehnice de con­
tabilitate din Sebeş, formaţia
artistică a şcolii a prezentat un
frumos program artistic. Corul
a interpretat mal multe cîn-
tece populare şi patriotice, apoi
au fost recitate poeziile „Bă-
trinul steag“, „Viteazul pan­
dur“ şi „Stema ţării“.
In partea a doua a progra­
mului a fost prezentată piesa
de teatru „Se împrăştie norii“
Printre interpreţii care s-au
evidenţiat în mod deosebit se
numără elevii Constantin Radu
din anul H, Vasile lonescu, Ele-
care bat pasul pe loc. In aceas­
tă situaţie se află unităţile din
oraşul Vulcan, Uricani, Petrila
— Lonea şi Cugir care au rea­
lizat un indice nesatisfăcător de
difuzare a cărţii pe cap de lo­
cuitor, atît în anul 1960 cît şi
în trimestru I din 1961. De e-
xemplu, în anul 1960, în ora­
şul Vulcan s-a realizat un in­
dice de difuzare de 3,65 faţă de
10,40 — indice realizat.în ora­
şul Simeria. In localitatea Cu­
gir, indicele de difuzare pe anul
1960 a fost de 4,61 pe cap de
locuitor, pe cînd la Teliuc, în
aceeaşi perioadă, s-a realizat
un indice de 9,62. Pe trimes­
trul T a.c., situaţia este cam
aceeaşi. Unităţile amintite mai
sus au rămas codaşe. înregis-
Irînd indici mici de difuzare a
cărţii.
Ce concluzii se pot desprinde
din aceste cifre comparative ?
Acolo unde colectivele de difu­
zare au organizat forme varia­
te de popularizare a cărţii, ex-
punînd standuri în aer liber,
folosind ajutorul difuzorilor vo­
luntari, a staţiei de radioficare
etc., s-a realizat o desfacere co­ U.M.C., uzina „Victoria" din
respunzătoare. numeroşi oameni
ai muncii au devenit buni citi­
tori.
La Uricani. Vulcan, Cugir,
Călan şi în alte localităţi mun­
ca de popularizare şi difuzare a
cărţii se rezumă doar la meto­
de comerciale înguste. La Cu-
crîr, în munca de difuzare a căr­
Nr. 2007
NOTA Livrarea comenzilor —
vo Oe ce sînt tărăgănate o problemă acută
lucrările ? Pe şantierul stajiei experimentale de staţiei de cocs in bricheie nu a co­
cocs în brichete din Călan, se întîmpi- respuns din punct de vedere calita­
Pentru punerea în funcţiune nă mari greutăţi din cauză că fur­ tiv. Aceasta a dus in cele din urmă
a aparatului Röntgen cu care a nizorii nu-şi respectă angajamentele la şlefuirea unui volum de 40 la sută
cMm Gavrileţ şi Ioan Oprea fost dotat dispensarul, precum luate privind livrarea la timp a co­ din cărămida de şamot, in vederea
execută lucrări de instalaţie e- şi pentru iluminatul public, sa­ menzilor. Există comenzi livrate in­ aducerii ei la profiiele prevăzute in
leetrică, iar zidarul Ioan Matei tului Intregalde, raionul Alba complet sau chiar neiivrate, terme­ proiect. Tot fabricile de mai sus nu
toarnă ultimele scări de beton. i s-a repartizat încă din vara nele stabilite la unele uzinate fiind au ţinut cont de urgenţe privind li­
Numai la aceste lucrări s-au anului trecut un grup electro­ depăşite cu 3—6 luni. Sînt cazuri vrarea' cărămizii refractare, expediidti
înregistrat pînă în prezent eco­ gen. Sarcina de a executa lu­ cînd nici măcar minutele încheiat« cărămizi din urgenţa a Il-a (pentru i
nomii de peste 3.000 lei. crările de instalaţie i-a revenit ulterior cu delegaţii uzinelor furni­ inzidirea rîndurilor de sus), cînd de
întreprinderii de gospodărie oră­ zoare n-au fost respectate. fapt trebuiau cărămizi pentru înzidi-
NICOLAE MOŢ şenească din Alba Iulia. A tre­ rea rîndurilor de jos, de la baza ba­
cut însă un an de atunci, iar întreprinderea de industrie locală teriei.
grupul electrogen continuă să ,,llie Pintilie“ din Hunedoara, de pil­
stea şi pe mai departe în curtea dă, nu a livrat nici pînă azi cei 250 Referitor la nerespectarea termene­
sfatului popular din Intregalde. m.p. tîmplărie de beton armat nece­ lor contractuale, se poate vorbi şi des­
pre uzinele „Independenţa“ Sibiu,
vite mari, o remiză pentru Ar fi cazul să se ia cele mai sară staţiei de brichefare, cu toate că
adăpostirea atelajelor şi un si­ urgente măsuri pentru ca popu­ care. nu au livrat o serie de co­
loz ou o capacitate de 15.000 kg. termenul stabilit a fost luna ianua­ menzi, ca electromotoare de 14 şi 23
rie 1961. Aceeaşi întreprindere nu a
AUREL ADAMONI kW„ longeroane, traverse, montanţi,
expediat comenzile nr. 40.038 — a, sufla «iţele S.R.D. etc., aceste piese fiind
40.031 etc. absolut necesare pentru respectarea
Bateria de cocsifcare este rămasă
termenului de punere în funcţiune a
in urmă faţă de plan cu două luni
siaţiei de cocs în bricheie. in ace­
de zile deoarece fabricile „Vulturul"- eaşi situaţie se află întreprinderile
Comarnic şi ,,Muncitorul"-Crisfian au şi uzinele U-M.U.M.-Baia Mare,
„W. Pieck“-Brăila, UNU) Satu Mare.
livrat cu mare întîrziere cărămida re­
U.R.U.M. Petroşani. G.M. Reşiţa, Boc­
laţia din comuna Intregalde să fractară necesară înzidirii. Din cele
se poată bucura cît mai eurînd 2.000 tone material refractar mai sînt şa Roinînă, „Magheru“ Topleţ.
na Barbu din anul I şl Angela de grupul electrogen repartizat.
Dumitreasă din anul IV. încă 300 tone neaprovizionafe, ceea ce GALTON IE STAN
I. g a l d e a n u pune în mare încurcătură pe construc­
NICOLAE IOV1ŢA tehnician — şantieru’ nr 3
corespondent tori. Mai dureros este faptul că nici I.C.S.H. - Călan
materialul refractar expediat pe adresa
¦-M
Cînd măsurile sînt uate
în pripă
Uniunea interraională a venit o secţie nerentabilă. ......... .... ....... 5SJ5
cooperativelor de consum din După ce s-au făcut nenumă­ Ce putem prepara
Ilia, pe baza deciziei Cen- rate intervenţii pe la secţia
trocoopului nr. 180 din 12 de­ comercială a raionului, că­
cembrie 1909. care prevede reia i s-a. explicat cum stau din fructele timpurii
deschiderea de secţii cu pres­ lucrurile, cei de la conduce­
tări de serviciu şi în mediul rea secţiei s-au „gîndit“ să
rural, a hotărit să deschidă repartizeze cooperativei din Fructele cu coacere timpurie, cum apoi se leagă strîns cu sîoarâ. Borca­
sînt cireşele, vişinile şi căpşunile, a- nele astfel pregătite se aşează într un
o brutărie in comuna Zam.. Zam încă un beneficiar şi a- vînd o perioadă mică de păstrare în cazan, pe fundul şl pereţii căruia se
stare proaspătă, trebuie valorificate pun cîrpe, paie sau tîn. Unul din a-
sub formă de diferite produse cum sînt ceste materiale se pune şi printre bor­
compoturile, dulceţurile etc. canele cu compot, Se pune apoi apă
Mare le-a fost bucuria ce­ nume cooperativa „Vulceza- în cazan pînă ajunge 13 nivelul siro­
Modul de preparare a pului din borcane. Se ia cazanul cu
tăţenilor de ...------- --------= na“ din Veţel.
aici şi mai ales Pentru 0111 La ce distan­
a muncitorilor şj cerinţele lui ţă se găseşte
de la flotaţie --------------------=--=--=- -==,==== V e ţe Iu l de
şi cariera de piatră, cină au Zam? La 30 de km. Oare compotului de cireşe borcane se pune pe toc şl se sterili­
auzit că şi în satul lor va pentru Veţel nu s-ar putea s•i viş*ine zează timp de 25—30 minute.
funcţiona o brutărie şi că repartiza pline din Ilia. care
nu vor mai fi nevoiţi să-şi este la un pas de loc ? De Compotul de cireşe şi vişine se pre­ P re p a ra re a dulcefii
procure plinea de pe la Hiat ce muncitorii de la flotaţia pară din tructe trumos colorate, cu d e c i r e ş«e sî i v i ş¦i n e
sau din Deva Initt-adevâir, din Zam şi de la celelalte gust plăcut şi suficient de tari, pentru
unităti din această, localita­ a nu se stârîma în timpul sterilizării. Pentru prepararea dulceţei de cireşe
brutăria a fost descliisă la te să se aprovizioneze cu şi de vişine, truetele se recoltează, se.
25 februarie a.c. Pentru în­ pline fabricată la ilia ? Recoltatul fructelor se tace întot­ aleg, se spală şi li se înlătură codi­
ceput. ea a funcţionat nor­ deauna cu mîna, pentru a preveni zdro. tele şi sîmburii, în acelaşi mod ca la
mal, fabricînd pline din a- Măsura luată în pripă de prepararea compotului de cireşe şi vi­
bundenţă, satisfăcînă cerin­ câtte secţia comercială din birea lor. După recoltare se aleg pen­
ţele în întregime. Dar. după Ilia a dus şi ta fabricarea tru compot fructele Sfaturi pentru şine. Se pun apoi
citeva zile. spre regretul popu­ unei plini de calitate mai . ..••m i > V».y- fructele într-un vas
laţiei clin Zam, secţia comer­ slabă la brutăfia din Zam. uniforme şi perfect gospodina emailat peste care
cială a Statului popular ra­ deoarece cuptorul functio- sănătoase.
După ce s-ău
ional din Ilia. a dat dispo­ nlnă cu întrerupere, primele pregătit, se pun în se toarnă siropul.
ziţie de a nu se mai fabrica două tranşe de pline nu sînt borcane de sticlă de o jumătate litru Siropul pentru dulceaţa se prepară
pline decit numai pentru coapte suficient din cauza sau Uri litru, care în prealabil au fost la fel că siropul pentru compot cu deo.
Imuncitorii forestieri, ceilalţi răcirii prea dese a cuptoru­ bine spălate. Borcanele se lasă goale sebirea că se tierbe timp de 30 mi­
3 cm. Peste fructele din borcane se nute.
urmînd să-şi procure plinea lui. Aceeaşi situaţie conduce
de unde vor. sau să li se re­ şi spre cheltuieli destul de
pune sirop. încălzit la temperatura de La I kg. de tructe este necesar 1
partizeze făină integrală. mari tn asigurarea combus­ 80—90 grade (3, pînă ce fructele sînt kg. de sirop, hructele cu siropuri se
In raport cu puterea de fa­ tibilului necesar încălzirii acoperite, iar borcanul rămîne gol I fierb pînă ce dulceaţa se leagă bine.
bricare a cuptorului de pli­ Cuptorului. cm. Cînd Iructele n-au suticiehtă aciditate,
ne, numărul muncitorilor fo­ către sfirşitul fierberii se adaugă în
restieri s-a dovedit a fi mult Se impune ca Sfatul popu­ Siropul pentru compot se prepară dulceaţă zeamă sau sare de lâmîie (la
prea mic. Acest lucru a făcut lai raional din Ilia să. ana­ astfel : Se pune într-un vas emailat 1 kg. de fructe se poate pdne zeama
ca secţia brutărie să nu lu­ lizeze nu toată răspunderea 1 litru de apă, se încălzeşte, apoi se de la o jumătate de lâmîie sau o ju­
creze cu întreaga sa capaci­ activitatea secţiei comerciale. adaugă I kg. de zahăr şi se fierbe mătate de linguriţa de sare de lămîiej.
tate, ci numai de două sau 10—15 minute. In timpul fierberii se După ce dulceaţa «-a legat, se ia de pe
trei ori pe săptămlnă. In a- Ivind în acelaşi timp cele înlătură spuma care se tormeazâ la toc şi se toarnâ într un castron ciirat
ceste condiţii brutăria a de­ mai eficiente măsuri de li­ suprafaţa siropului. şi bine şters de apâ. Se acoperă cas-
chidarea deficienţelor sem­ tronul cu un şervet care a tost ume­
După ce s-a pus siropul peste fruc­ zit apoi stors. Cînd dulceaţa s-a răcit
nalate. te, se acoperă borcanele cu celofan, se toarnă din castron fn borcane de
S. O V1 DIU
sticlă curate, după care borcanele se
leagă la gură cu celotan şi se aşează
ţii în mase nu este atras un tivelor de consum nu au făcut de specificul localităţii respecti­ la păstrat.
larg activ obştesc — dituzori o analiză temeinică asupra mo­ ve- De exemplu, in satul Boz, Prepararea dulcefii
raionul Sebeş, s-au trimis cărţi
voluntari — ; la Combinatul dului cum se desfăşoară mun­
siderurgic Hunedoara deşi, cu ca cu cartea, n-au urmărit apli­ ce nu-şi au explicaţie în mediul de căpşuni
rural ca „Tehnica apărării între­
sprijinul Comitetului de partid, carea instrucţiunilor Ministeru­ prinderilor industriale contra in­ Se aleg Iructele bine pigmentate,
cendiilor“, „Plinea industriei", aromate , şi gustoase, perlect sănătoa­
unităţile de difuzare a cărţii au lui Agriculturii şi ale Ministeru­ şi altele La Apoldul de Sus, nu se. Dacă sînt murdare de nisip sau
s-au trimis cărţi în limba ger­ pâmînt se spală uşor cu apâ rece, apoi
recrutat un număr destul de lui Economiei Forestiere privind mană iar la Poiana se trimit se ţin o oră în apă de var pentru a
cărţi despre cultura porumbului se. întări. Apa de var se obţine dintr un
mare de difuzori voluntari, a- difuzarea cărţii în sectorul so­ hibrid deşi se şt ie că aici aceas­ kg. de var stins cu 4—5 litri apă, se
ceştia n-au fost însă anlrenati cialist din agricultură' şi la ex- tă plantă se cultivă în mică mă­ amestecă bine, iar soluţia obţinută
în suficientă măsură la difu­ .plnatările forestiere. Este nece­ sură. este lăsata liniştită 10—12 ore, după
zarea cărţii în combinat, avînd sar ca pe viitor să se pună Un care se scurge apa limpede în care
mai mult o activitate formală. accent mai mare pe difuzarea
Metoda difuzării cărţii la lo­ cărţii in rîndul oamenilor mun­
cul de muncă este folosită in cii din aceste unităţi.
mică măsură. Ba mai mult, u- La sate, deşi în trimestrul I La sale, acum cînd marea se pun la întărit trudele.
nii conducători de întreprinderi a. c. volumul de cărţi difuzate
şi instituţii consideră că difu­ a crescut cu 14 la sută faţă de majoritate a ţărănimii a păşit Din apa de var căpşunile se scot şi
zarea cărţii la locul de muncă trimestrul iV al anului 1960, pe drumul agriculturii socialiste, se pun într-o silă. Se spalâ apoi bine
ar împiedica, clipurile, desfă­ indicele de difuzare a cărţii pe
şurarea procesului de producţie cap de locuitor este încă mic unităţile ce aparţin cooperaţiei cu apâ rece, scUtundîUd sita într un
de consum, sub îndrumarea or­ vas mai mare cu apâ care tre­
şi ca atare nu o spri jină. De e- faţă de nivelul mediu realizat pe ganizaţiilor de partid, au sar­ buie schimbată de 2—3 ori. Du­
xemplu, conducerea administra­ ţară. Aceasta se datoreşte pe de cina să ridice la nivelul cuvenit pă spălare căpşunile se lasă in sita
tivă a C.S.H. nu a sprijinit su­ o parte slabei preocupări a con­ munca de difuzare a cărţii în citeva minute pentru a se scurge apa.
ficient acţiunea de difuzare a ducerii Uniunilor raionale ale mase. Organizaţiile IJ.T.M. tre­ Urmează înlăturarea codiţelor şi cali­
cărţii in combinat şi nu a asi­ cooperaţiei de consilm iar pe de buie îndrumate să dea un spri- ciului de la tructe.
gurat spaţiu corespunzător pen­ altă parte lipsei dc sprijin şi co­ iin mai substanţial şi să se pre­
ocupe mai mult de a dezvolta Căpşunile astlel pregătite se pun
tru înfiinţarea unui punct de a- laborare între organizaţiile de gustul cititului in rindurile ti­ într-un vas emailat, alternînd un strat
provizionare cu cărţi a difuzori­ masă din comun«' şi sale. La nerelului. Secţiile de învăţămînt de căpşuni şi unul de zaliâr. La I kg.
lor voluntari. La fel şi conduce­ sate există încă multe unităţii de ?i cultură ale sfaturilor populare de căpşuni se pune 1 kg. dc zahăr.
rile altor întreprinderi ca desfacere a cărţii care nu-şi rea­ Deasupra unui strat de căpşuni, după
lizează planul pentru că nu des­
Călan etc., n-au sprijinit sufi­ făşoară nici o activitate de popu­ raionale trebuie să mobilizeze ce s-a presărat zahăr se toarnâ zeama
cient munca de difuzare a cărţii- larizare a cărţii. Din această cadrele didactice pentru ca a- de la o jumătate de lâmîie. Sc lasă
cesfea să sprijine in mai mare vasul astlel 10—12 ore, dupâ care se
In mediul rural, indicele de cauză in raioanele Brad şi Se­ măsură acţiunile de difuzare a pune la tiert, !ar cînd amestecul a dat
difuzare a cărţi« ar ti cu mult beş, valoarea cărţilor difuzate în în clocot, se mal adaugă zeama de la
trimestrul T din acest an a scă­ cărţii, îndeosebi in mediul ru­ încă o jumătate de lămhe. Se continuă
mai mare dacă s-ar folosi, pe zut mult faţă de trimestrul IV- ral.
lingă celelalte acţiuni în munca 1960.
Pentru ridicarea muncii de di­ apoi fiertul pînă ce siropul din dul­
cu cartea, şi difuzorii voluntari, In multe cazuri, aproviziona­ fuzare a cărţii la nivelul sarci­ ceaţa esle bine legat. După ce s-a a-
fn raioanele Brad, Ilia şi Ha­ tins punctul tjnal al fierberii se ia
ţeg, nu există nici un difuzor vo­ nilor actuale, trebuie să se ini­ dulceaţa de pe loc, se toarnă înlr.un
ţieze, sub îndrumarea organiza­ castron bine şters şi curat, se acoperă
luntar şi nu s-au organizat stan­ rea unităţilor cu cărţi în mediul ţiilor de partid, noi torme şi me­ cu un şervet umed. Dupâ ce s-a răcit
duri de cărţi la sate, îndeosebi rural se face defectuos. Nu exis­ tode de răspîndire a cărţii, şi in se pune în borcane curate şi uscafe,
în cadrul unităţilor agricole so­ tă o aprovizionare ritmică cu primul rînd să fie aplicată me­ legîndu-se cu birlic pergament sau ce­
cialiste. Ce denotă acest lucru ? cărţi, ci la intervale mari şi toda difuzării cărţii la locul de | lofan şi se aşează la păstrare în ca-
Faptul că unele conduceri ale spontan, iar in unele unităţi se muncă. uere curate, uscate şi aerisite.
uniunilor raionale ale coopera­ trimit cărţi fără să se ţină eoni ! NELEGA Ing. ANETA LEFlER