Page 27 - 1961-06

N r. 2007
V IÂ ŢÂ D E P A R T ID
Desfăşurarea colocviilor în
în v ă ţă m în fu i ideologic al cadrelor
d id a ctice din Yalea Jiului
Tn acssi an şcolar, Comitetul oră­
şenesc de partid Petroşani a acordat
o atenţie mai mare învăţâmîntului ideo-
( *jftsric a! cadrelor didactice. Cele peste
ă 500 cadre didactice din Valea Jiului
au studiat în mod orgamzat în diferite
forme de învăţătnint. Marea majoritate
au studiat Istoria P.Aă.K., o parte E-
coftoitiia politică şi o altă parte Mate­ Aşa, de exemplu, tov. Mihai Pintea,
rialismul dialectic. Pentru cadrele di­
dactice noi s-au organizat 3 cercuri de
studiere a problemelor de bază ale
teoriei marxist-ieniiiiste.
O mare importanţă s-a dat conţinu-
lului învăţâmîntului ideologic, purităţii minerilor din Lupeni din 1929 a scos
sate şi legaţii problemelor teoretice de
sarcinile ce revin cadrelor didactice
în lupta pentru educaţia tinerei gene­
raţii, care sâ contribuie la desâvîrşirea
construcţiei socialiste in patria noastră. în legătură cu crearea oazei economice
S-a asigurat conducerea cercurilor de
către propagandişti bine pregătiţi, care
in marea lor majoritate au muncit cu
f.imţ de răspundere. S-au evidenţiat în
mod deosebit în aceasta direcţie tova­
răşii Simion Părăianu, !oan Şiclovan,
Dumitru Păunescu, Constantin Paras-
chivoiţi şi alţii, care au dat în tot
timpul anului un ajutor etectiv cursan­
ţilor din cercurile ce le-au condus, pre-
gătindu-se sîrgulncios.
De curînd s-au ţinut colocviile în
învătâmintu! ideologic al cadrelor di-
daclice din Valea Jiului, Felul în care
s-au desfăşurat acestea au dovedit că,
în comparaţie cu anii trecuţi, s-au fă­
cut progrese înseninate, lucru de altfeî
reieşit şi din număru! sporit al cali­
ficativelor mari ce s-au acordat acum.
Dacă anul trecut doar Ii7 la sută din
cadrele didactice au primit calificative
de bine şi foarte bine, in acest an, cu
aceste calificative s-au notat peste 80
ia sută.
La colocvii au participat membri ai
biroului Comitetului orăşenesc de par­
tid, fapt ce a contribuit la buna desfă­
şurare a acestora.
Răspunsurile date de marea majori­
tate a cadrelor didactice au oglindit
faptul că a exislat din partea lor o
preocupare spbritâ în cursul anului faţă
de invăţămîntul ideologic, că a cres­
cut interesul pentru cunoaşterea teoriei
marxisf-Ieninlste şi a politicii partidu­
lui nostru.
Problemele au fost dezbătute în Iu-
mina documentelor de partid, a sarci­
nilor actuale j s-au dat multe răspun­
suri competente: s-a vădit strădania
de a aprofunda materialul, de a des­
prinde şi aplica în muncă învăţămin­
tele provenite din materialul teoretic
studiat. La un nivel înalt s-au purtat
discuţiile in cercul de economie poli­
tică de la Şcoala medie din Petroşani,
la cercul de materialism dialectic de Ia
aceeaşi şcoală, la cercul de studiere
a Istoriei P.M.R. de la Şcoala de 7 ani
nr. t din Lupeni şi în alte cercuri.
Printre cadrele didactice care au dat
răspunsuri foarte bune se numără tov.
Eleonora Hariton din Lonea, Maria
Voiculescu din Lupeni, loan Fane şi
IUMl L
§ p me
(Urmare din ziarul
,,Drumul socialis nului nr. 2006)
4. Jurâmînt de credinţă
pair ei
Orenburgul ne-a tntimpinat
prietenos. Oraşul arăta aşa cum
tl descrisese M.artianov, care
terminase aici şcoala „Suvo-
rov‘•; străzi netede şi drepte,
case mici, livezi îmbrăcate in
frunziş bogat. In pieţe — bel­
şug de produse coUioznice, cai
şi cărnâle. Intr-un cuvînt, un
oraş mai mic decit Saratovul.
dar cu un colorit sobru, spe­
cific regiunilor din Ural. Clă­
direa şcolii militare era aşeza­
tă pe malul înalt al Uralului,
se contopea cu peisajul de ne­
cuprins al stepei Din geamu­
rile clădirii se deschidea in
fata ochilor o privelişte minu­
nată de crlnguri înfrunzite,
privirea aluneca spre depărtă­
rile nesfîrşite ale cerului al­
bastru. Dintr-acolo răzbătea
zgomotul motoarelor de zbor.
Acolo, pe aerodrom, palpita in­
tens v :aţa spre care năzuisem
cu atita ardoare. In corpul
prhicipal al clădirii, încadrate
in frunze de stejar şi panglici
de culoare portocaliu-închis a-
1irh.au portretele celebrilor a-
viatori care învăţaseră la aceas-
Mihai Pintea din Petroşani, Felicia
Buzuloiu din Vulcan şi mulţi alţii.
Prin răspunsurile date, aceşti tova­
răşi au dovedit că stăpinesc mate­
rialul, cunosc temeinic documentele
partidului nostru, se orientează bine
in problemele situaţiei internaţionale.
vorbind despre sarcinile de plan pe
anul 1061 în domeniul industriei, a a-
râtat importanţa dezvoltării industriei
grele şi principalele obiective indus­
triale ce sînt prevăzute a se construi.
Tov. E. Hariton, vorbind despre greva
în evidenţă roiul P.C.R. tn organizarea
grevei.
Afulte răspunsuri bune au fost date
a socialismului în ţara noastră, dez­
voltarea bazei iehnico-materiale a so­
cialismului, sarcinile ce revin cadrelor
didactice în opera de desăvîrşire a
construcţiei socialiste etc.
Colocviile au arătat însă şi anu­
mite lipsuri în desfăşurarea invăţămîn-
tului ideologic şi îndeosebi la cercurile
de studiere a Istoriei P.M.K. de la şco­
lile din Uricani, Vulcan şi Lonea.
Unele cadre didactice din aceste
cercuri au studiat superficial, altele
numai în preajma colocviilor şi n-au
căutat să aprofundeze materialul, ci
s-au mărginii la însuşirea mecanică a
unor cifre şi date. Cadre didactice ca
Dumitru Oornea de la Uricani, Elena
Dorac de la Lonea, Aurelia Uriţunic
de la Vuican. s-au prezentat la coloc­
vii fără a se pregăti în prealabil, dînd
dovadă de o slabă înţelegere a celor
mai elementare probleme de teorie.
Au mai fost cazuri cînd unii tova­
răşi au manifestat o nesiguranţă în
tratarea problemelor şi greutate în ac­
tualizare, în legarea de sarcinile con­
crete actuale. Răspunsurile lor refe.
rindu-se mai mult la chestiuni genera­
le, de suprafaţa. De asemenea s-au în-
tîlnit cazuri de exprimări greşite, vo­
cabular sărac, lucru nepermis pentru
cadrele didactice, care se datoreşte fap­
tului că unii profesori şi învăţători
citesc încă puţin material din literatura
politică şi beletristică.
Din desfăşurarea colocviilor în în-
văţămîntul ideologic al cadrelor didac­
tice din Valea Jiului se desprinde ne­
cesitatea de a se da şi în viitor o tot
mai mare atenţie acestui învăţămînt,
de a ajuta cit mai temeinic cadrele di
dactice în însuşirea învăţăinîntulu
marxist-leninist şi a politicii partidu
Iui nostru, punînd accentul pe însu
şirea documentelor partidului, pe lega
rea teoriei de sarcinile practice. Mun
cindu-se astfel, se va reuşi ca în anul
şcolar viitor cadrele didactice din Va­
lea Jiului să obţină succese tot mai
de seatnă în ridicarea nivelului lor po_
litic şi ideologic, lucru ce se va con­
cretiza în obţinerea de rezultate tot
mai bune în educarea şi instruirea ti­
nerei generaţii,
P. UNGUR
CO
de Iuri Gagarin
pilot-cosmonaut al U. R. S. S.
Erou al Uniunii Sovietice
tă şcoală: Mihai Gromov, An­
drei lumaşev, Anatoli Serov...
Peste 130 de fotografii ale Eroi­
lor Uniunii Sovietice, care în­
văţaseră arta zborului pe vas­
tul aerodrom din Orenburg.
Priveam cu atenţie chipurile,
diferite ca trăsături, dar cu a-
oeeaşi înfăţişare de bărbăţie,
ne aminteam despre faptele
eroice ale fiecăruia. Erau aci
şi acei care au săvîrşit primele
zboruri îndelungate prin ţară,
şi acei care, urrnînd echipajul
celui mai mare aviator al tim­
pului său, Valerii. Pavlovici Ci-
kalov. au deschis peste Polul
Nord. drumul spre America. Se
aflau aci mulţi aşi sovietici
care tn bătăliile aeriene din
timpul Marelui Război de Apă­
rare a Patriei au săvîrşit vi­
tejii fără seamăn. Panourile
îmi aminteau galeria de eroi ai
anului 1812. pe care ii văzusem
cu cîţiva ani în urină în Pala­
tul de iarnă. Dar acolo erau
doar generali, pe cină aici pu­
team fi întilniţi. şi locotenenţi.
Urma să învăţăm, zborul pe
Noul mers al trenurilor asigură
o mai bună deservire
a călătorilor
La staţia C.F.R. Petroşani,
odată cu intrarea în funcţiune
a noului mers al trenurilor,
s-au luat toate măsurile orga­
nizatorice, sarcinile de serviciu
executîndu-se cu mai mult simţ
de răspundere. In scopul înde-
plinirii şi depăşirii indicilor de
calitate s-a analizat trasa fie­
cărui tren, precum şi posibili­
tăţile cele mai bune de primire
şi expediere.
Dacă privim în ansamblu
noul mers al trenurilor, ne vom
da seama de avantajele ce au
fost create publicului călător.
Trenul de persoane 2352, de
pildă, tranzitează la Lupeni în
irasa trenului 2.392 fără ca pu­
blicul călător să mai fie nevoit
a se muta dintr o garnitură în
alta, aşa cum era după vechiul
mers. Garnitura trenului acce-
lerat 205, care pleacă acum din
Petroşani spre Bucureşti, are 9
vagoane în loc de 6.
Din staţia Petroşani, în di­
recţia Craiova, după vechiul
mers, de la ora 9,35 şi pînă
la 17,55 nu mai pleca nici un
fel de tren. Astăzi, trenul de
călători 2.072, cu plecarea la
ora 13,47, asigură legături în
staţia Craiova, pentru toate di­
recţiile.
Dacă acestea au fost măsurile
Fiecare zi bună de
lucru la cîmp, să fie
folosită din plin!
(Urmare hn pag. I-a)
nate cu porumb pentrusiloz,
fuseseră prăşite numai 15 ha.
Timpul nu stă în loc. Nu în­
seamnă că, dacă în fiecare zi,
în anumite ore va ploua, tre-
biue aşteptat cu „mîinilc în sîn“
vremea bună.
Un exemplu, luat chiar din
oraşul Sebeş, confirmă că dacă
exista mai multă preocupare,
se putea realiza mai mult. Ia-
tă-1 : In dimineaţa zilei de 6
iunie ._a.c„. brigadierii de aici
au văzut că nu plouă. Cu o zi
înainte vorbiseră cu colectiviştii
să fie pregătiţi pentru a ieşi la
cîmp dis-de-dimineaţă. Unii au
ieşit la ora 4,30, alţii de la ora
5. Pînă la prînz s-a muncit
mult. Cu atelajele, tractate de
animale, cu tractorul, proprie­
tatea gospodăriei, ori manual,
s-a dat o adevărată bătălie cu
buruienile ce năpădiseră porum­
bul ori celelalte culturi. După-
amiază. a început să picure
apoi a stat. Lucrul în cîmp a
continuat pînă seara tîrziu. Re­
zultatul : peste G0 ha. cu po­
rumb prăşite.
Pe viitor este necesar ca în
atenfia organizaţiilor de bază
din gospodăriile colective, a
consiliilor de conducere, din ra­
ionul Sebeş să stea în perma­
nenţă întreţinerea culturilor, fo-
losindu-se la maximum nu nu­
mai fiecare zi bună de lucru la
cîmp, dar chiar fiecare oră.
§ Ml O §
avioanele cu reacţie, care brăz­
dau deja zilnic cerul ţârii noas­
tre. Eram minări că pionierul
aviaţiei cv reacţie — Grigori
Iacovlevici Bahcivandji, fiul
unui lăcătuş-mecanic, el însuşi
fost muncitor, care încă la în­
ceputul anului 1942 a ridicat
pentru prima dată în aer un
avion cu reacţie, învăţase şi el
la şcoala de aviaţie din Oren­
burg. Sub portretul lui era in­
scripţia despre această faptă
de eroism. Textul descria en­
tuziasmul cu care muncitorii
uzinei de aviaţie care au con­
struit avionul, l-au întîmpinat
pe pilotul-experimentator. Ei
l-au săltat de nenumărate ori
în aer, l-au îmbrăţişat, i-au
strins mîinile. Toate acestea
s-au întlmplat lingă placarăa
pe care era scris: „Salut căpi­
tanului Bahcivandji — primul
pilot care a deschis noua eră
tn aviaţie". Această eră, era
reactoarelor, o prevăzuse eu
clarviziune K. E. ŢiolTcovsTci. Şi
iată că această eră nouă sosi­
se deja. iar nouă. viitorilor
elevi, ne revenea sarcina de a
continua şi a dezvolta măreaţa
operă pe care o începuse în
anii războiului curajosul avia­
tor sovietic. Privind faţa lui atît
de tinără, fiecare dintre noi
DRUMUL SOC(ALţSMh LU}
tttsmxamaa
luate de către Direcţia genera­
lă C.F.R., tot atît de convingă­
toare sînt şi cuvintele comunis­
tului Gheorghe Huică, şef de
tu r ă : „Ne vom strădui ca în
colaborare cu întregul personal
să luptăm pentru realizarea in-
dicilor de calitate şi pentru o
cît mai bună deservire a publi­
cului călător“.
In aceste zile, biroul de in­
formaţii din staţia Petroşani cu­
noaşte o mai mare afluenţă de
călători. Aici, informatoarea
Maria Bătrian îşi face serviciul
cu conştiinciozitate. La casele
de bilete, ntemiştii Vasilica Dră-
ghici şi Abel Florea deservesc
cu promptitudine solicitanţii de
bilete.
Acestea sînt doar cîteva as­
pecte care ne îndreptăţesc con­
vingerea că în staţia C.F.R. Pe-
troşani se desfăşoară o activi-
ţ-aţe rodnică.
SIMION BASARAB
corespondent
imbold
spre noi realizări
Tuturor cetăţeni- ADRIAN COSTA
lor din raionul Ilia vicepreşedinte al Comitetului executiv au fost amenajate
le sînt dragi loca- al Sfatului popular raional llia parcuri destul de
lităţiie lor. Ei, ţin —
la comunele unde s-au născut, unde nele Zam, Gurasada, Şoimuş, Lăpuş-
trăiesc şi muncesc. Acest lucru se re­ nic şi llia. In prezent comunele din
flectă şi prin acţiunile de muncă vo­ raionul llia sînt mai curate ca oricînd,
luntară pe care în timpul liber le în­
treprind cu multă însufleţire în scopul
gospodăririi şi înfrumuseţării comu­
nelor. Astfel, de la începutul anului şi
pînă în prezent, prin munca voluntară
a cetăţenilor, prestată la diierite ac­
ţiuni obşteşti, am putut realiza econo­
mii de peste 510.000 lei. Şi, cite lu­
cruri bune nu s-au tăcut în acest timp.
La Buruene şi Brănişca au fost ter­
minale şi date în folosinţă două că­
mine culturale, iar lucrările la cămi­
nele culturale din satele Tătăreşti, Go-
dineşti şi Tămăşeşti au intrat în faza
de finisaj. De asemenea, lucrările noi­
lor şcoli de 7 ani din Buruene şi Lă-
pugiu, care în toamnă vor găzdui pri­
mii elevi, au intrat şi ele în faza de
tencuire. De menţionat că în comuna
Buruene, numai la acoperirea cu ţi­
glă a şcolii, cetăţenii au prestat muncă
voluntară în valoare de 15.000 lei. E-
conomii importante prin muncă volun­
tară s-au realizat şl la construcţiile
şcolilor de 4 ani din satele Petreşti
şi Certejul de Jos şi |a punerea în
funcţiune a băii populare din Gura-
sada etc.
Dragostea cu care cetăţenii din ra­
ion participă la acţiunile de gospodă­
rire şi înfrumuseţare a comunelor re­
iese şi din următorul exemplu. Anul
irecut, în satul Tătăreşti a început
construcţia unui complex social-cultu­
ral format dintr-nn local pentru coope­
rativă, cămin cultural cu sală de cine­
matograf, bibliotecă etc.
Gustul pentru frumos şi util s-a dez­
voltat acum Ia majoritatea cetăţenilor
din raion. Iată de ce, ei participă cu festat deja hotărîrea de a munci ne­
entuziasm nu numai la construcţiile obosiţi pentru ca iniţiativa tovarăşilor
de şcoli şi cămine culturale ci şi la de ia Orăştie să prindă viaţă şi în ra­
extinderea zonelor verzi. Niimal în a- ionul nostru.
şi-l închipuia pe acest pilot mi­
nunat, alături de noi, în regi­
ment.
— Totul a fost săvîrşit pînă
la noi, băieţi, — a spus cineva
a părere de rău — şi războiul
a fost cîştigat, şi o eră nouă
in aviaţie a fost deschisă...
N-am spus nici un cuvînt,
dar eram convins că in Tufa
sovietică există şi va exista în­
totdeauna loc pentru fapte
eroice. Iar exemplele nu trebuia
sâ le cauţi prea mult. Era su­
ficient să iei oricare număr al
„Ptavdei" şi să te convingi că
zilnic poporul nostru săvirşeşte
acte de eroism în muncă, ob­
ţine noi şi importante succese
în construcţia socialismului. In
acele zile au intrat in funcţiu­
ne primele agregate ale rafină­
riei de petrol din Omslc, oame­
nii muncii din agricultura re­
giunii stalingrad au predat sta­
tului o cantitate de grîne de
două ori mai mare decit pre­
vedea planul, hidrocentrala de
pe Narva intra în plină func­
ţiune, primul agregat al hi­
drocentralei de la Kahovslc pro­
ducea deja curent electric, ora­
şului Sevastopol î s-a decernat
ordinul Steagul Roşu, brigada
excavatoristului Mihail Eveţ să­
pase 1.800 m.c. de pămînt pe
şantierul hidrocentralei de la
Kuibîşev. a văzut lumina zilei
cartea „Problemele agricultu­
rii“, scrisă de colhoznicul-expe­
rimentator Terenti Malţev. Vla-
dimir Kuţ stabilea un nou re­
cord mondial pe distanţă dc
5.000 r \ plat. Fiecare zi adu­
ceastă primăvară
frumonsc în comu­
au mai multe tlori, mai multă ver­
deaţă, străzile şi drumurile din raion
sînt mai bine îngrijite.
Mai sînt însă multe lucruri de făcut
în raionul nostru. Dar, rezultatele bune
de pînă acum, obţinute pe linia gos­
podăririi comunelor ne vor ti un im­
bold în munca de viitor. In această
direcţie, de un real folos ne va fi şi
iniţiativa Comitetului executiv al sfa­
tului popular raional Urăşiie care pre.
vede ca : „Pînă !a slirşitlil anului fie­
care cetăţean din raion să presteze
la diferite acţiuni obşteşti cîte 15 ore
muncă voluntară“. Este o iniţiativă
valoroasă pe care ne-o însuşim şi noi
cetăţenii din raionul llia şi vom căuta
să-i dăm viaţă, convinşi fiind că ast­
fel comunele noastre vor putea ti măi
bine gospodărite.
Ce vom tace pentru acest lucru ?
!n primul rînd atenţia noastră va fi
îndreptată spre repararea şi întreţine­
rea drumurilor. E adevărat că şi pînă
în prezent am făcut lucrări de întreţi­
nere pe 20 km: de drum. Dar, multe
drumuri ca cele de pe raza comunelor
Certe;, Dobra, Zam etc. sînt încă greu
accesibile. Avem 'le asemenea începute
o seamă de construcţii de şcoli şi că­
mine culturale,
Ca primă măsură fn vederea reali­
zării obiectivelor propuse, membrii co­
mitetului executiv al Sfatului popular
raional ne-arti deplasat la comune şi
am dat indicaţii de teiul cum trebuie
organizată munca în cadrul întrecerii.
Fapt îmbucurător este că în majorita­
tea localităţilor oamenii şi-au mani­
cea veşti noi, importante, emo­
ţionante. In acele zile am citit
în „Pravda“ interviul academi­
cianului L. I. Seăov „Despre
zborurile cosmice“ şi l-am de­
cupat pentru orice eventuali­
tate.
La şcoală au început exame­
nele de admitere. Eu nu tre­
buia să mă prezint la ele. de­
oarece aveam diplom.ă de ab­
solvent al Institutului industrial
cu calificativul „excelent“ iar
cei de la aeroclub încă îmi dă­
duseră un certificat bun. Eram
tot timpul printre băieţi, li aju­
tam la fizică şi matematică.
Pretenţiile erau deosebit de as­
pre. aşa că mai mult de jumă­
tate din candidaţi au fost res­
pinşi, fie de comisia medicală,
fie la probele teoretice. Deşi
plecau din Orenburg cu o pia­
tră pe inimă, aceştia ne do­
reau din tot sufletul, nouă. ce­
lor rămaşi, succes In învăţă­
tură şi la zboruri.
— La anul vom veni din nou
la admitere. — spuneau cîţi­
va — vă vom ajunge din ur­
mă...
Şi, intr-adevăr, peste un an,
cînd noi zburam deja pc
„MlG“-uri, cîţiva dintre ei, de.
punină eforturi, susţinute, au
reuşit şi au fost admişi in rîn-
dul cursanţilor. Perseverenţa
pentru atingerea ţelului pro­
pus este una din trăsăturile ca­
racteristice ale tineretului nos­
tru.. Cei ce doresc cu ardoare
să devină aviatori, ret în mod
sigur să-şi realizeze visul.
(Va urma)
pag, 3
' -¦*p
m
Institutul de cercetări electrotehnice din Bucureşti.
In foto: Aspect din laboratorul de joasă tensiune (staţia
de încercare ia puterea de rupere a aparatelor electrice).
L IB R A R
[ LITERATURA POLITICA )
f OM. p. Apostol: U.R.S.S. în perioada construcţiei desfăşuratei
J- a comunismului. („Probleme de bază ale teoriei mar-]
^CL xist-Ieniniste"). ]
>48 pag. — 2,45 lei. Ed. politică, j
i Gli. Badrtis : învăţătura leninistă despre imperialism şi despre)
criza generală a capitalismului. („Probleme de bază alei
teoriei marxist-Ieniniste"). ]
152 pag. — 2,85 lei. Ed. politică.]
I. Şerbănescu : Marxism-Ieninismul despre problema războiului)
şi păcii. Lupta pentru pace — sarcină primordială a )
partidelor comuniste şi muncitoreşti. („Probleme de bază )
ale teoriei marxist-Ieniniste").
136 pag. — 2,40 lei. Ed. politică.]
[ E. Phoebus : Blitz — eşecul agtysiunii împotriva Cubei.
60 pag. — 0,90 lei. Ed. politică, ţ
t, J-»-—-/-- \*~j -u--v-—-/----- -__--i -u--j-<-~j-* i v..................................u..J.v._./.*.—.1.v.—.1.\—..i..__.y.,.J. l—! 1
ss®m PROGRAMUL
Ţ? 9 IUNIE 1961
Programul I : 6,10 Emisiunea pen- tra M antovanI; 22,30 Moment poe-
tru sate: Organizarea taberelor de tic: Din poezia cubanâ ; 23,15 Con-
vară. pentru animale j...-6,30..— - J o c u r i .cert- de muzică uşoară,
populare din Muntenia: 7, 0 Sfatul Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,0b;
medicului: VaCciiiiîT T;A.B. inTptSf'- l i,00 ; 13,00; 15,00; 17,00; 19,00
tanţa sa profilactică; 8,00 Din pfesa 20,00; 22,00; 23,52 (programul I)
de astăzi; 9,30 Prietena noastră car­ 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,30
tea : „Visătorii“ de Ioana Tudor; 23,00 (programul II).
10,45 Valsuri executate la acordeon;
11.40 Melodii populare romîneşti: 13,05 ANUNŢ
Muzică de estradă; 15,10 Concert
popular; 16,15 Vorbeşte Moscova!; CASA DE ECONOMII ŞI
18,30 Tineri scriitori la microfon : CONSEMN AŢI UNI
18.40 Gintă Iolanda Mărcuiescu şi Ion
Dacian: 19,05 Tribuna Radio; 20,20 face cunoscut că
Noapte bună, copii: „In livada gră­ la tragerea la sorţi din 30 iunie
diniţei“ de Ai. Stoian; 21,15 Jurha- 1961, a obligaţiunilor C E.C , in
iul satelor; 21,45 Muzică uşoară:
23,00 Concert simfonic. afară de cîştigurl îiî bani
se vor acorda
Programul Ii : 13,10 Tineretul lu­
mii cîntă pacea şi prietenia; 14,03 in plus numeroase cîşliguri su­
Muzică uşoară sovietică de Andrei plimentare în obiecte ca ;
Babaev şi Michaet Tariverdiev; 15,00
Muzică populară romîriească; 15,35 MOIOCICLEIE, FRIGIDERE,
Actualitatea în ţările socialiste; !6,30 TELEVIZOARE. AKJÎOREJE,
Melodii, melodii ; 16,50 Curs de lim­ CEASURI DE MINA, APARATE
DE RADIO, EXCURSII IN
ba rusă; 17,35 Cîntă orchestra de STKAINAIAIE, precltui şl alte
muzică populară „Doina Olteniei“ din obiecte.
Craiova ; 19,30 teatru la microfon : Obligaţiile C E.C. ce se Vor pro­
„Un milion pentru un siirîs“ — adap­ cura în luna Uinle a. c. de la
unităţile C.E.C., vor participa
tare 'radiofonică după comedia lui la tragerea la sorţi din 30 iunie
1961, cu cîştigunle în bani, ir»
Anatoli Sofronov ; 21,03 Cîntă orches- obiecte ţn excursii in străinătate.
&f2r®ctCLCole+
/ (ssa&gp&mM
9 IUNIE 1961
D E V A : Vaca şi prizonierul:
Război şi pace; HUNEDOARA:
Drumul spre înalta societate;
PETRO ŞANI: Volga, Volga ;
Drumul spre înalta societate:
ALBA IU LIA: Katia, Katiuşa ;
Pline şi trandafiri; SEBEŞ : >5 CASAN ELE
Mîndrie ; St MERI A : Alerg după
o stea; ORAŞTIE: Poveste nor­ ? ¦ iVioTiUNBRt!ÎtAoSTSVIiitCvinSs
dică; Eşalonul de aur ; HAŢEG:
Cad frunzele; BRAD: Haidu­ . . . j RETEZAT
cul de pe Ceremuş ; LONEA : i T A(îlNC
^¦ STRA JA
Portretul unui necunoscut; TE- !!SEBEŞ
HJŞ: Marea mă cheamă/
. A/ .VĂ\iu,—I .li!XA V'
ZLATNA: Hanul din Spessart ¦ iii.
[LIA: Mexicul cîntă: APOLDUL
DE S U S : Soldaţi fără unifor­ ssrss«f.-s:J!.v*.Ss.t.sW.<.Wţs:s...... . .........
mă. I
® SE EXTRAG 1« NUMERE ÎN LCK
® 8CBTFCOR!) Bi PREMIIiNLOCBE7
® 3 prem ispB cisfe (A.B.C )s frim ie
p rin tragere din urne.
«Viir* *T-Vi.Vt1..» ,T.,