Page 28 - 1961-06
P. 28
pag. '4 b k v m h ? o c iA m m iü i Nr. 20 7
0 discuţie utili — un început ban1 -í-üíimeXa şlu îi ¦ xü1utl@Íj8 s lir i • juiiirnueXe ş lir i *juÜuuelB ştir i
ÍÍ
Ecoul internaţional al întîlnirii de la Viena
FRANŢA „Sozial-Demokratischer Presse, lirli contactelor personale între
dienst" salută rezultatele întîl Hruşciov şi Kemnedy se poate
PARIS 7 (Agerpres). — Zia nirii de la Viena dintre N. S. afirma cu siguranţă că întâlni
rul „L’Aurore“ a publicat un Hruşciov, preşedintele Consiliu
articol do Dominique Padot, In lui de Mîmişrti al U.R.S.S., şi rea la nivel înalt de la Viena
titulat „De fiecare dată cînd va J. Kennedy, preşedintele S.U.A.,
fl necesar, vo<r avea loc intîl- apreciind această întâlnire oa s-a soldat cu un succes“, scrie Ziua naţionala de lupta Aspectele b io lo g ic e
nirl la nivel înalt sau la orice o „disouţie utilă“. Convorbirea ziarul „II Giorno" care apare
alt nivel“. dintre Kennedy şi Hruşciov,
subliniază buletinul, s-a desfă la Milano. i
Comentând întâlnirea dintre şurat „într-o atmosferă de spi
N. S. Hruşciov şi J. Kennedy, rit practic şi luciditate. Cei doi „Se creează impresia, arată ale zborurilor co sm ice
D. Padot scoate în evidenţă pa oameni de stat au eă,zut de a-
sajul din declaraţia cu privire cord să menţină un contact in a metalurgsştilor francezi„Gazetta del Popolo“, că pri
la această întâlnire, în oare se toate problemele oare prezintă mele contacte personale între
spune că preşedintele Consiliu interes pentru cele două ţări preşedintele Statelor Unite şi PARIS 7 Corespondentul A- citorii şi funcţionarii au organi Conferinţa academicianului N. Sisakian
lui de Miniştri al U.B.S.S. şi şi pentru întreaga lume".
preşedintele S.U.A., aai căzut premierul sovietic au contribuit gerpres transmite : La chemarea zat mitinguri, adunări şi demon PARIS 7 (Agerpres). — TASS prezintă o însemnătate deose
de acord să menţină un contact „Sozial-Demokratischer Pres organizaţiilor sindicale ale mun transmite : In seara zilei de 6 bită pentru ştiinţa universală.
in toate problemele care pre la slăbirea încordării“. citorilor metalurgişti, afiliate la straţii în sprijinul satisfacerii re iunie, acad. N. M. Sisakian a El a arătat că se vor găsi noi
zintă interes pentru cele două sedienst“ relevă necesitatea ca Considerînd că nici poziţia Confederaţia Generală a Muncii, vendicărilor lor economice. Mun ţinut la sediul U.N.E.S.C.O. (Or soluţii pentru probleme impor
ţări şi pentru întreaga lume. R.F. Germană să aducă o con „Confederaţia franceză a munci citorii metalurgişti din Franţa ganizaţia Naţiunilor Unite pen tante cum sînt prevederea tim
In această privinţă, se spune S.U.A., nici cea a U.R.S.S. nu torilor creştini“ şi „Force Ou- cer revizuirea tarifelor de sala tru problemele învăţământului, pului, starea lonosferei, legătu
tribuţie constructivă la viitoa s-au schimbat. „Corriere deiia vriere", peste 1.000-000 de mun rizare, reducerea săptărnînii de ştiinţei şi culturii), o interesan rile prin radio şi televiziune etc.
rele tratative Est-Vest asupra Sera" din Milano relevă to citori metalurgişti din Franţa lucru, Îmbunătăţirea condiţiilor tă conferinţă cu tema „Aspec
tuşi, „atmosfera de sinceritate au participat la 7 iunie la sărbă tele biologice ale zborurilor Referindu-se la problemele
în care a decurs întâlnirea“. torirea Zilei naţionale de luptă de muncă. cosmice“.
cercetărilor biologice efectuate
S.U.A. Mişcarea revendicativă a mun In conferinţa sa, acad. Sisa
în cursul zborurilor cosmice şi
NEW YORK 7 (Agerpres). — a metalurgiştilor francezi. citorilor metalurgişti este spri
in articol, convorbirile foarte problemelor esenţiale. Continuînd să comenteze întâl In toate întreprinderile meta jinită de inginerii şi tehnicienii kian a subliniat că cercetările care au o mare importanţă pen
scurte de la Viena trebuie so URUGUAY nirea de La Viena dintre pre lurgice din ţară au fost declara din industria metalurgică a făcute în cursul zborurilor sa tru viitoarele călătorii interpla
cotite Intr-adevăr ca utile. Un şedintele Consiliului de Miniştri netare ale omului. N. M. Sisa
observator a spus că Viena a MONTEVIDEO 7 (Agerpres). al U.R.S.S., N. S. Hruşciov. şi te greve de scurtă durată, mun Franţei. teliţilor şi ale navelor cosmice kian a subliniat că sub raport
avut un rol de „stabilizator“. _ TASS transm ite: „Convor preşedintele S.U.A., J. Kennedy, biologic atît zborurile pe verti
Printre numeroasele comentarii birile la nivel înalt au consti ziarele din New York recunosc Situata din Angola în discuţia cală, cit şi zborurile pe o tra
aceasta este. poate, definiţia tuit un început bun", scrie zia iectorie balistică nu pot fl con
cea mai justă. rul Uruguayan „El Debate“. „O că convorbirile au fost utile,
lărgind posibilitatea contacte
D. Padot scrie în continuare întâlnire utilă", declară ziarul lor între Statele Unite şi Uniu Consiliului de Securitate siderate ca zboruri cosmice în
că în cursul întîlnirii a avut „Ei Popular", subliniind că nea Sovietică. aocepţîunea strictă a cuvântu
loc „o confruntare sinceră a Hruşciov şi Kennedy au exami NEW YORK 7 (Agerpres). — La lonului şi R.A.U. in problema ango- liţişti şi populaţie, iar in legătură cu lui. Sateliţii artificiali ai Pă
ideilor; fiecare parte şi-a pre nat probleme atlt de importan Astfel, Roscoe Drummond, 6 iunie, ora 15,25 (ora New Yorkului), leză, şi va sili guvernul portughez să aceasta se iau măsuri pentru restabili mântului, oare pot zbura In mod
cizat poziţia. Două personali te ca problemla germană, pro scrie în ziarul „New York He s-a deschis şedinţa Consiliului de îndeplinească această rezoluţie în tim rea ordinii. Astăzi insă este limpede practic un timp nelimitat, ofe
tăţi care nu se cunoşteau de loc blemele Laosului, dezarmării şi rald Tribune“ într-o corespon Securitate )a care a început discuta pul cel mai scurt. pentru oricine că nu este vorba cîtuşi ră perspective excepţional de
şi care se deosebesc atît de încetării experienţelor atomice. denţă din Washington: rea situaţiei din Angola. Reprezentan de puţin de aşa ceva, ci de o largă prielnice cercetărilor biologice.
mult una de alta şi-au împăr tul Liberiei care a luat primul cuvîn- Reprezentantul Portugaliei, care a mişcare de eliberare naţională şi d
tăşit gîndurile. ITALIA „Este bine că dl. Kennedy şi tul la şedinţă a declarat că situaţia fost autorizat să ia cuvîntui pe mar o răscoală a poporului angolez împo — OO0—
creată în Angola în legătură cu re ginea ordinei de zi, a pretins că Con triva jugului portughez.
S-au înţeles reciproc? Să spe ROMA 7 (Agerpres). — „Pu di. Hruşciov s-au întîlnit pentru presiunea cruntă a colonialiştilor por siliul de Securitate „nu este îndrituit“ DecSarafea
răm. In orice caz, la sîîrşit tem privi viitorul cu optimism. tughezi împotriva populaţiei paşnice din să discute problema Arigolei. deoarece In încheiere, V. A. Zorin a expr'ma
şi-au spus „la revedere“. Din punctul de vedere al stabi- a se cunoaşte mai bine unul această ţară ameninţă pacea nu nu . aceasta ar constitui un amestec tn tre în numele delegaţiei sovietice, sperau S ecre^ariaîyfuS
mai pe continentul atrican, ci şi în în- burile interne ale Portugaliei. El s-a ţa că Consiliul de Securitate va con
CUBA pe altul. De acum înainte, evi străduit în fel şi chip să-i degajeze pe damna cu hotârire ruşinosul războ F.M.T.D.
HAVANA 7 (Agerpres). — dent, le va fi mai uşor să rea
lizeze contacte, dacă va fi ne
voie de ele“.
întâlnirea dintre N. S. Hruşciov Ernesto Guevara despre treaga lume. Delegatul Liberiei a citat colonialiştii portughezi de răspunderea colonial al Portugaliei împotriva po BUDAPESTA 7 (Agerpres).
şi J. Kennedy trebuie conside dezvoltarea industriei Cubei numeroase lapte incontestabile care de ce le revine pentru fărădelegile slnge- porului angolez care luptă pentru liber Secretariatul Federaţiei Mondia
rată oa un prim pas pozitiv monstrează iărădelegile sâvîrşite de co roase sâvîrşite în Angola. tate, independenţă şi drepturile omului le a Tineretului Democrat a dat
nu numai spre rezolvarea pro HAVANA 7 (Agerpres). — „In greutăţi. In afară de aceasta, lonialiştii portughezi tn Angola. va cere încetarea imediată a ateslu publicităţii o declaraţie în care
blemelor zilei de astăzi, ci şi Cuba, Industrializarea a deve ţările socialiste ne trimit spe Reprezentantul Uniunii Sovietice. război şi a oricăror represiuni din par îşi exprimă solidaritatea cu po
spre rezolvarea oricăror con nit posibilă datorită făptuiţii că cialişti şi tehnicieni; în acelaşi In încheiere. în numele delegaţiei V. A. Zorin, care a luat apoi cuvîn tea colonialiştilor portugtiezi, va cer porul şi tineretul din Uniunea
flicte care s-ar putea ivi in vii Ia putere se află clasa munci timp, şi la noi in ţară se pre sale, precum şi al delegaţiilor Republi tui, a declarat că în decursul unui In traducerea neîntîrziată în viaţă a De Sud-Atricană care luptă împo
tor, scrie intr-un articol redac toare şi ţărănimea“, a declarat gătesc cadre de specialişti“, a cii Arabe Unite şi Ceylonului, reprezen terval de timp toarte scurt atenfia claraţiei cu privire la acordarea Înde triva politicii de discriminare ra
ţional ziarul „Revolución“, Lu Ernesto Guevara, ministrul In subliniat el. tantul Liberiei a supus spre examinare Consiliului de Securitate este afrasă pendenţei ţărilor şi popoarelor colonia sială promovată de guvernul
mea socialistă, sicrie ziarul în dustriei a-i Cubei, în cadrul adu Consiliului de Securitate un proiect de pentru a doua oară de problema situa le, precum şi a rezoluţiei speciale a A Verwoerd.
continuare, a reafirmat prin nării festive consacrate închi Răspunzând la o întrebare rezoluţie care atrage atenţia asupra ţiei din Angola. dunării Generale în problema angoleză
glasul primului ministru sovie derii taberei Internaţionale de cu privire la planurile de dez asasinatelor in masă sâvîrşite în ulti — ©o©—
tic Nikita Hruşciov fermitatea muncă a Uniunii Internaţionale voltare a industriei cubane, ma vreme în Angola şl cere ca guver Evenimentele din ultimele săptămîni Membrii subcomitetului pentru Ango
poziţiei sale în ceea ce priveşte a Studenţilor. Guevara a declarat că în 1965 nul portughez să tle obligat să treacă arată că guvernul Salazar, după ce a la, numit în virtutea rezoluţiei Adu Mişcarea grevistă
apărarea păcii, lichidarea colo Cuba va dispune de o puternică Ia etectuarea de retorme şl prefaceri respins toate hoiărîrile Adunării Ge nării Generale din 20 aprilie a.c.. tre
nialismului şi dezarmarea. După cum transmite agenţia industrie metalurgică şi va pu democratice în Angola, totodată pro nerale. a început să reprime cu şi mal buie să plece tară alte amînări tn An din Liban
Prensa Latina, Érnesto Gueva tea nu numai să exploateze ci iectul de rezoluţie cere autorităţilor multă ferocitate poporul african din An gola pentru a lua la ţaţa locului mă-
Ziarul subliniază că Întâlnirea ra a vorbit pe larg despre dez şi să prelucreze zăcămintele portugheze să admită imediat pe teri gola, aplică pe scară şi mai largă mă suri în vederea încetării represiunilor ia amploare
de la Viena trebuie să consti voltarea industriei Cubei, des sale de nichel şi cobalt. Se vor toriul Angolei o comisie alcătuită din surile represive şl a trecut la adevărate barbare ale autorităţilor portugheze
tuie începutul unor noi trata pre dificultăţile ivite din cau produce mijloace de transport cinci persoane, care să studieze situa operaţiuni militare, ia un război de ex împotriva poporului angolez. Delegaţia BEIRUT 7 (Agerpres). — TASS
tive la diferite niveJuri, la, care de toate tipurile. Se va crea ţia la fata locului şi să prezinte Con terminare împotriva poporului angolez. sovietică va sprijini toate hotărîrile transmite: In Liban mişcarea grevistă
să fie luate măsuri concrete za blocadei imperialiste, precum şi o industrie chimică dezvol siliului de Securitate un raport eu Consiliului îndreptate în această direc ia o amploare tot mai mare. Oamenii
pentru întărirea păcii şi înţe şi despre ajutorul ţărilor so tată, în specii al în domeniul privire la rezultatele anchetei. La şedinţele trecute ale Consiliului ţie, ca un prim pas minim al O.N.U. muncii protestează împotriva creşterii
cialiste. producţiei de îngrăşăminte. In de Securitate, a spus V. A. Zorin, re pentru aplanarea crizei angoleze. costului viepi în ţară. Nemulţumirea
legerii dintre popoare. oraşul Santiago de Cuba (pro Reprezentantul Republicii Arabe U- oamenilor muncii a tost provocată în
„Ajutorul ţărilor socialiste ne vincia Oriente) se va construi nlte, Lutli, a subliniat că. refuzînd să prezentantul Portugaliei declara că în Cu aceasta şedinţa Consiliului do deosebi de faptul că patronii întreprin
R. F. G E R M A N A permite să lichidăm mu'lte furnizeze Organizaţiei Naţiunilor Unite Securitate a luat slirşit. Următoarea derilor nu respectă legea cu privire la
informaţii asupra condiţiilor de trai ale Angola este vorba de dezordini inspi şedinţă are loc la 7 iunie. sporul de salariu care trebuia acordat
BONN 7 (Agerpres ). — Bu- poporului angolez, guvernul portughez tuturor muncitorilor şi funcţionarilor
Letinui de presă al P.S.D.G. rate dinafară, că anumite mănunchiuri
de huligani şi criminali atacă pe po
In Franfa au loc o uzină metalurgică cu o pro încalcă în mod flagrant articolul 11 iranul trebuie să păşească începînd cu data de I ianuarie a.c. da
ducţie anuală de 250.000 tone clin Carta O.N.U. torită creşterii preţurilor.
de metal. O altă uzină asemă
üocniri în tre p© !iţie şl ?algerieni In încheiere el şl-a exprimat spe pe drumul neutralităţii Către sfârşitul lunii mai au declarat
nătoare se va construi la Ha ranţa că Consiliul de Securitate va a- grevă aproximativ 10.00U de muncitori
vana. proba rezoluţia comună a Liberiei, Cey
şi funcţionari din întreprinderile texti
PARIS 7 (Agerpres). — In
noaptea de 5 iunie, poliţia din eveniment deosebit. Este vorba TEHERAN 7 (Agerpres).- - A sistente ale opiniei publice din le ale ţării. Patronii au tost nevoiţi să
Paris a operat arestări în rîn- de faptul că pentru prima dată
dul algerienilor suspectaţi de de partea patrioţilor algerieni trecut mai bine de o lună de ţară privind promovarea unei facă concesii parţiale.
apartenenţă la Frontul de Eli au luptat şi algerieni lăcînd
berare Naţională din Algeria. In parte din două regimente fran M arionefele colonialiste din C o n g o cînd în Iran a venit la putere politici de neutralitate — că ij) -
arondismentele 2 şi 10 din ca ceze încartiruite în apropiere de guvernul Aii Amini dar situa dacă ţara va deveni neutră ea
pitala Franţei, intre poliţie şi Paris.
algerieni au avut loc schimburi pun la caile un nou fir g ţia economică a ţării continuă nu va mai primi ajutorul pe Greva studenfilor
de focuri. In arondismentul nr. Toţi sînt uimiţi de această să rămînă tot atît de grea şi care îl aşteaptă din partea
13, un grup de algerieni a ata situaţie, scrie ziarul „Le Mon
cat cu grenade o maşină a po de". Ziarul subliniază că par LEOPOLDVILLE 7 (Ager ţia France Presse comandan nemulţumirea populară se in S.U.A. Presa iraniană a răs din Columbia
liţiei. In urma acestor ciocniri ticiparea soldaţilor algerieni la pres). — Din telegramele tran tul Forţelor armate ale O.N.U.
au fost ucişi 10 algerieni, iar ciocnirile cu poliţia constituie smise de agenţiile de presă oc in Congo, generalul Mac Keown tensifică. puns deosebit de elocvent aces BOGOTA 7 (Agerpres). — După cum
trei au fost răniţi. Au fost ră cidentale reiese că se pune la a declarat că „comandamentul După cum reiese din relată tei declaraţii referindu-se la relatează corespondentul din Bogota al
niţi de asemenea opt poliţişti. „un moment complet nou". cale un nou tirg intre marione O.N.U. n-a vrut niciodată să ţările asiatice şi africane neu agenţiei Prensa Latina, în Columbia
Evenimentele din noaptea tre tele colonialiste din Congo- A- stabilească controlul asupra ae rile agenţiilor de presă, Amini tre care îşi dezvoltă economia continuă de trei săptămîni greva stu
Cu toate că ciocniri asemă ceste telegrame se reieră in spe roporturilor din Katanga pe o a solicitat un nou credit din cu succes primind ajutor de denţilor. In ciuda hotârîrii conducerii
nătoare au loc destul de des cută şi urmările lor, scrie zia cial la relaţiile dintre clica lui bază unilaterală. Am impresia partea Statelor Unite. Agenţia zinteresat din partea a nume
în Paris şi în alte oraşe ale ţă rul „niumnnite", demonstrează Kasavubu şi regimul marionetă — a spus el — că mergem spre France Presse, afirmă că a şi
rii, toate ziarele franceze con încă o dată necesitatea de a se din Katanga. Declaraţia tăcută o colaborare strînsă cu guver
pune capăt războiului din Al de Mobutu că Chombe nu va fi nul katanghez“. Această decla fost realizată în secret o înţe roase ţări. ,.Pînă în prezent, studenţeşti care a căzut la înţelegere
sideră ultimele ciocniri ca pe un geria pe calea discutării sincere deţinut „la infinit“ este apre raţie este în contradicţie cu şti legere privind acordarea unui scrie ziarul „Donia“, ajutorul cu guvernul majoritatea covârşitoare
a dreptului poporului algerian ciată ca o dovadă a intenţiei de rile oficiale anterioare potrivit
la autodeterminare. a-1 elibera pe Chombe după ce cărora trupele O.N.U- ar ti ur ajutor în valoare de 40 milioa american n-a contribuit de fel a studenţilor din ţară au hotărît să
va fi realizat scopul propagan mat să preia controlul asupra
distic al arestării acestuia şi a- ne dolari. Insă experienţa „aju la îmbunătăţirea situaţiei din continue gre^a plnâ cînd vo/ ti satis
nume salvarea şi ridicarea pres aeroporturilor din Katanga pen
tigiului clicii lui Kasavubu pe toarelor“ acordate pînă acum Iran, iar participarea la făcute cererile lor reteritoare Ia retor.)
plan intern şi internaţional. Co tru a-i împiedica pe jandarmii
respondentul agenţiei France Iranului de către Statele Unite C.E.N.T.O. a dus la înrăutăţi ma învăţâmîntulul universitar şi la spo.
Presse relatează că între autori lui Chombe să desfăşoare ope demonstrează că ele sînt des rea relaţiilor cu aproape toţi
tăţile de la Leopoldville şi „gu tinate în cea mai mare parte vecinii noştri. Singura politică rirea alocaţiilor guvernamentale pen
raţiuni sistematice împotriva înarmării ţării şi subjugării ei naţională este neutralitatea". tru nevoile învâtânîlntuluf.
tribului Baluba. La rindul lor, din punct de vedere politic şi
autorităţile din Katanga sa economic şi nu contribuie de fel
la îmbunătăţirea situaţiei eco M ari desiaoiîsira^ii p o p u la re
nomice şi a nivelului de trai al an J a p o n ia .
poporului. După cum transmite
corespondentul din Iran al a- TOKIO 7 (Agerpres). — La 6 iu şl în alte localităţi ale Japoniei. In
penţiei BTA, primul ministru
vernul“ din Katanga se duc tra lută acţiunile comandamentu Amini a declarat recent — în nie au avut loc in Japonia uriaşe de vechea capitală japoneză Kyoto zeci de
tative asupra condiţiilor eliberă monstraţii ale maselor populare împo mii de demonstranţi au manifestat im.
Nu demult a ex- rii lui Chombe. Se pare — men lui O.N.U. legătură cu cererile tot mai in triva legii reacţionare „cu privire la potriva legii reacţionare. In urma ata
pioaat o bombă la ţionează corespondentul — că preîntimpinarea violenţelor politice" a- curilor poliţiei aproape 500 de demon
sediul redacţiei zia- Chombe va fi eliberat „intr-un H©s d at e d e s p r e t recutul mazâst doplată recent de deputaţii reacţionari stranţi au lost răniţi.
rultîi „france Ob viitor apropiat“. Corespondentul ai Camerei Interioare a Parlamentu
servateur" din Pa ziarului „Ghanian Times“ scrie al lui Gio bke lui şi care este îndreptată împotriva Potrivit relatărilor agenţiei France
ris. Numeroşi tre că probabil lui Chombe i se vor celor mal elementare drepturi demo Presse, „Japonia a cunoscut marţi
cători au Tost ră crea condiţii pentru a putea „fu BUNN 7 (Agerpres). — Revista punerile prevedeau de asemenea extin cratice. La lokio au luat parte la de
niţi. gi“ in Izrael sau in altă ţară. vest-germanâ „Spiegel" a publicat noi derea în Franţa a legilor rasiste, al monstraţie 70.000 de studenţi şi oa noaptea atmosfera de revoltă care a
In schimbul acestui aranjament, date despre trecutul nazist al actualu căror expert, după cit se ştie, a fost meni ai muncii. El au demonstrat în marcat anul trecut lupta împotriva a-
IN FOTO: Pom lui secretar de stat de la Bonn. Glob. Giobke. Potrivit acestor propuneri ur (aţa clădirii parlamentului şi pe stră liaiFci cu Statele Unite".
pierii la lucru du Katanga va trebui să accepte u- ke. Gitînd documente de arhivă, revista mau să fie deportaţi din Franţa toţi e- zile învecinate timp de zece ore. Co
pă cîteva minute de nele concesii. Intre timp au tost relatează că Ciîobke împreună cu se vreii, ţiganii şi oameni de culoare şi loanele demonstranţilor au umplut pia Sub presiunea uriaşei mişcări de
ta producerea ex cretarul de stat al Ministerului hitierist se interzicea căsătoria Râncezilor cu ţa din faţa Parlamentului intinzîndu-se protest, guvernul a tost nevoit să amî-
reluate relaţiile comerciale între al Afacerilor Interne, Stuckart au par persoane de culoare. pe străzile învecinate pe o lungime de ne discutarea legii în Camera Supe
ploziei, „operă" a Leopoldville şi Efîsabethville. ticipat la pregătirea aşa zisului „tra peste trei kilometri. rioară a Parlamentului. Aceasta mar-
lat de pace“ cu i-'ranţa după cotropirea In ciuda acestor noi dovezi incontes cheazâ, potrivit agenţiei Associated
uitracoionialiştilor. In acelaşi timp reţin atenţia ei de către Hitler şi este autorul pro tabile ale trecutului criminal al lui 7.000 de poliţişti au înconjurat clă Press, „o întringere politică pentru
ştirile in legătură cu încuraja punerilor cu privire la Introducerea în Giobke, ei continuă să pretindă că nu direa Parlamentului, tii au atacat cu primul ministru Ikeria tocmai cînd el
rea de către comandamentul i-'ranţa a iaimoasei „ordini noi“. Aces este vinovat cu nimic. După cum rela brutalitate pe demonstranţi rănind peste
O.N.U. a acţiunilor marionete tează „Spiegel“, cînd aceste documen 500 de persoane. se pregăteşte pentru vizita sa de la
lor katangheze. La 3 iunie au mijlocul IiTnii iunie la Washington“.
avut loc la Elisabethville trata
Amînarea discutării legii în Camera
tive între reprezentanţii coman te propuneri prevedeau ruperea de te i-au fost arătate lui Giobke, el a Demonstraţia de Ia lokio s-a pre Superioară este o primă victorie a ma
damentului O-N.U. şi reprezen Franţa nu numai a Alsaciei şi l.orenei, declarat că nu le-ar ti văzut niciodată lungit toată noaptea şi a luat sîîrşit selor populare. Lupta pentru anularea
legii şi apărarea IiberTâţilor democra
tanţii „guvernului“ din Katan dar şi a unei serii de alte teritorii şi că nu-şi poate aminti dacă a parti abia in zori.
Demonstraţii similare au avut Ioc tice continuă.
ga. După cum transmite agen- franceze limitrofe cu Germania. Pro cipat la această acţiune.
Re ho ţin Martie nr 9. felelon : lob; 189; 75. laxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T. I R. nr. 2G3.320 dhi 0 noiembrie 1919. — 'lioaiul: lntrepi 11¦lerea Poli !rialii-a _i Mai“ — Deva
