Page 29 - 1961-06

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE. HNIŢI-VA
Anul XIII. Nr. 2008
Atentul© cnvenilă
îngrijirii
şa f o lo s ir ii
) din Vinerea, Aurei Vlaicu, Drim-
' Ploile abundente căzute în ul­
timul timp, au iavorizat dezvol­
tarea in condiţii optime a ierbii
din păşunile naturale- Pe păşu­
nile care in primăvară s-au apli­
cat. lucrări de îngrijire şi între­
ţinere (grăpat, curăţat de buru­
ieni şi mărăcini, împrăştiat mu­
şuroaie), iarba a crescut mai
bine, mai abundent ţaţă de pă­
şunile cărora nu li s-au aplicat
asemenea lucrări.
Majoritatea gospodăriilor co­
lective s-au convins practic că
după cum primăvara culturile de
griu şi secară au nevoie de gră­
pat ca să se dezvolte mai bine,
tot' aşa şi păşunile au nevoie de
asemenea lucrări. Aplicarea lu­
crărilor de primăvară măreşte
producţia păşunilor cu 20-25 la
sută.
In acest' sens rezultate pozitive Organizarea acestei acţiuni nu
au obţinut gospodăriile agricole
colective din Drîmbar, Teiuş,
Hăpria, Ilia, Pianul de Jos etc.,
unde animalele găsesc hrană su-
licientă şi de bună calitate.
Nu acelaşi lucru se poate ve­
dea pe păşunile gospodăriilor co­
lective din Deva. Ohaba, Sînt'an-
drei, unde conducerile acestor
gospodarii nu au dat atenţia cu­
venită lucrărilor de curăţire a
păşunilor, lăsînd ca Iarba să
crească „in voia soartei“. Pe a-
ceste păşuni iarba este mică,
creşte printre buruieni şi scaieţi,
nu poate fi folosită in întregi­
me de către animale, in ultimă
instanţă conducerile gospodării­
lor colective respective solicitind
păşuni in alte localităţi, spunînd
că nu le este suficientă păşunea
pe care o au deoarece ar fi sla­
bă.
Dacă gospodăria colectivă clin
satul Ohaba ar fi aplicat lucrările
de întreţinere pe suprafaţa de
165 ha. păşune, pe care o are in
folosinţă, producţia s-ar fi mărit
cu cel puţin 1.500 kg- iarbă la
ha. ceea ce îi permitea ca în tim­
pul verii să hrănească In plus în
condiţii hune un număr de 35-40
vaci care ar ti dat in plus circa
480 hl. lapte.
Productivitatea păşunilor se
poate mări nu numai prin apli­
carea lucrărilor de primăvară,
ci şi prin continuarea lor în tim_-
pui verii. Trebuie ca imediat ce
apar buruieni pe păşuni (lapte­
le câinelui, scaieţi, spini etc.) a-
cestea să fie tăiate sau
smulse. Gospodăriile colective
' " 4* \
WmM'
La institutul de mine din Petroşani, alături de studenţii romîni învaţă şi tineri din alte
ţări. In clişeul de faţă, studenta vietnameză Le Thi-Taut din a nul IV electromecanică, colegul
ei coreean Sin Von-Cel din anul V, exploatări miniere şi stitden ţii romini Căruntu Ion, Avram
Traian şi Munteanu Iosif, în laboratorul de maşini a institutu Iui.
Vineri 9 iunie 1961
păşwtiiil© !8
bar, au şi făcut această lucrare
în a doua jumătate a lunii mai.
Nu tot aşa a procedat gospodă­
ria colectivă din Beriu, Lancrăm,
Sintandroi care in fiecare an ne­
glijează lucrările de întreţinere.
Şi conducerea gospodăriei co­
lective din Ruşi a neglijat cură­
ţirea mărăcinilor. Anul acesta a-
nimalele îşi găsesc cu greu iarba
necesară, iar dacă curăţirea lor
va ti neglijată pe mai departe,
in scurt timp gospodăria colec­
tivă din Ruşi va ii complect lip­
sită de păşune.
Este ştiut faptul că iarba de
pe păşune ca şi oricare alte plan­
te au nevoie pentru dezvoltare
de anumite îngrăşăminte- Cel
mai bun îngrăşămînt este îngră.
şămînt'ul natural, produs de ani­
male chiar pe păşune, fără a fi
nevoie de a se transporta din al­
ic părţi şi fără cheltuieli băneşti.
cere decît conştiinciozitate, din
partea păstorilor de vite care tre­
buie să împrăştie bălegarul de
pe locurile de odihnă a animale­
lor; iar acolo unde păşunează
oile să se aplice fîrlirea (muta­
rea tîrlei din trei în trei zile).
Exemplu pozitiv in acest sens
îl oferă gospodăria colectivă de
la Spini, unde tîrliliil este bine
organizat. In schimb, gospodă­
ria colectivă din Turdaş îl negli­
jează complect.
Pentru ca păşunea să produ­
că fn tot timpul verii iarbă frage­
dă şi proaspătă, trebuie să fie
folosită raţional, pe tarlale sau
parcele, în aşa fel incit atunci
cind o parcelă a fost păşunată
complect, in alta să existe iarbă
proaspătă şi tînără. Organizarea
păşunat'ului pe parcele se poa­
te face prin folosirea gardului
sau păstorului electric. Gospodă­
ria colectivă din Ilia care l-a fo­
losit anul trecut, văzîndu-i ma­
rele avantaj, nu a renunţat la
el nici în anul 196f, fiind prima
gospodărie care la şi instalat.
Nu acelaşi lucru l-au făcut gos-
podăriile colective din Lancrăm
şi Timpa care ţin gardurile elec­
trice nefolisite. Metoda garduri­
lor electrice trebuie să fie larg
răspândită la toate gospodăriile
colective, fiind un important mij­
loc de folosire raţională a pă­
şunilor.
Irig. ELIGEN CERNELEA
‘ OBS»..:
N e scriu corespondenţii
din întreprinderioooo< oooo '•OOO’.OOOOOOooo
• Gaiîtatea — obiectiv prin­ $ Bi!anful unei acfivifăfi rodnice so­ oooo
cipal al întrecerii socialiste
(pag. 2-a) ; însufleţiţi de avîntul intre- in luna mai întrecerea
o Activitatea cercurilor poli­ ^ cerii socialiste pe profesii, cialistă pe profesii a fost
tice pentru mineri — la un ni­
vel tot mai înalt (pag. 3-a) ; g muncitorii de la sortimentul cîştigată de echipa condusă <ó>
e Semnificaţia unor cifre ; o tuburi a secţiei turnătoria de tov. Nicolae Tuăor, care i>
Părerea unor reprezentanţi
o veche din Călan, obţin de şi-a depăşit, planul cu 39 la o
ai vieţii publice asupra recentei
îniîlinin firuşciov-Kennedy. g fiecare dată succese tot mai sută, iar rebutul l-a redus la g
(pag. 4-a). însemnate in muncă. 1,6 la sută. g
4 pagini 20 bani Planul de producţie pe luna Lupta pentru cîştigarea în. o
mai a fost realizat in propor­ trecerii pe luna iunie se a- o
ţie de 105,3 la sută, iar re­ nunţă a fi tot mai aprigă. 9
butul redus la 2,77 la sută IOAN CIOBANU g
faţă de 2,9 cit este admis. maistru
Inovaţii Oo
In cursul acestui an, mun­ şului Ioan Jude („Suport o
citorii de la secţia L 5 Pe­ slîlp de fluier din beton ar- ~
troşani, au prezentat pentru mat", „Indicator hectome-
studiu 6 inovaţii, din care tric din beton uşor armat“
4 au fost acceptate şi puse şi ,,indicatorul de declivita-
in practică. Inovaţia mese­ te"), fiind aplicate în pro­
riaşilor Iosif Ţinea şi Nico­ cesul de producţie, aduc o
lae Tuăor „Cricul pentru în­ economie de 12.000 lei.
dreptat limbile la scliimbă-
d torii de cale normală şi du- Inovatorilor fruntaşi ai ssc-
blă-j•'o—ncţ"i¦u--n--e'1Xde la tipul 2053,6K ţiei L 5 Petroşani, pentru g
pină la tipul 49", de pildă, munca lor, neobosită desfă-.%
fiind pus în aplicare aduce şurată zi de zi, li s-au a-
o economie anuală de 5.000 cordat recompense băneşti
lei. De asemenea şi celelal­ şi certificate de inovatori.
te trei inovaţii ale tovaru-
IOAN CRI ŞAN
impiegat R.G.M.
Cu planul lunar depăşii
Desfăşurfnd larg întrecerea fontă de bună calitate peste g
socialistă, furnaliştii de la
uzina „Victoria“ Călan, au plan. g
reuşit ca în luna mai să mă­
rească productivitatea pe Realizări de seamă au în- o
m..c. volum, util de furnal,
realizlnd astfel planul pro­ registrat şi muncitorii de la g
ducţiei globale în proporţie
semicocserie, care şi-au rea- g
de 102,23 la sută.
Uzat planul ăe producţie pe g
In fruntea întrecerii s-a
luna mai in proporţie de 116 <5
situat colectivul de muncitori
la sută. Printre muncitorii g
de la furnalul 2, care a dat
fruntaşi în întrecerea socia- g
cu 2,39 la sută mai multă
listă se numără Ioan Dăvi.- g
doi, Ioan Suciu, Dumitru o
In secţia soulărie a U.M. Cu- Inioru şi alţii. g
gir intră ziilnic peste 500 de zia­
Legumicultoarele«/—i /-n /—.y—i/* 'P n p r re. Muncitorii aşteaptă cu interes C. IOSIF g
sosirea presei centrale şl locale.
lăcătuş, şef de echipă O
...Au sosit ziarele. Difuzorul
Răsăritul soare­ pildă, G.A.C. din pe cele două ha. voluntar Vasile Uhibu, a fost ?OOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOo
lui le găseşte la surprins în momentul cînd îm_
lucru, acolo în1 Haţeg a avut le­ de asemenea, iar părţea ziarele unui grup de SECTOR FRUNTAŞ ÎN ÎNTRECERE
luncă. Legumicul­ muncitori.
toarele gospodă­ gume şi zarzava­ morcovilor şi pă­
riei agricole co­ Deşi lucrările de restaurare a Caste­
lective „Ţara Ha­ turi pe o suprafa­ trunjelului ăe pe lului Huniazilor din Hunedoara nu sînt In secţia Valea Morii a E.M. ţie. depăşindu-şi plănui du 77
ţegului“ din Haţeg terminate, castelul cunoaşte o vie a- Barza, întrecerea minerilor pen­ la sută.
— Marioara Jur- ţă de numai 6 ha. un ha. li s-au a- fluenţă de vizitatori din toate colţu­ tru a trimite la ziuă minereu
joni, Maria Slobo- rile ţării şi de peste hotare. mai mult şi cie calitate, a con­ De remarcat faptul că în sec­
daş, Viorica Prej- care a adus veni­ plicat lucrări de tinuat cu avint şi în luna mai. torul n — Valea Morii, s-a ex­
ban, Tina MoisoM întreţinere cores­ In acest an, de pildă, au vizitat cas­ Tn această luină în fruntea în­ tins în luna mai puşearea selec­
şi altele — sînt turi. în valoare de punzătoare. Ceapa telul grupuri de muncitori din trecerii s-au situat minerii sec­
Valea Jiului, Cugir, Piteşti, Paşcani, torului II, condus de Aurel tivă şi s-a intensificat trierea
colectiviste harni­ ăe pe un ha. şi ju- Craiova etc. Studenţi din Bucureşti. Bucureştean. Echipa minerului
ce şi dornice de Cluj, Iaşi, Petroşani, artişti ai teatre­ Serafim Glava, a înregistrat minereului. Toate acestea, au
a contribui prin Din ca rnetu l ¦mălaie, guliile şi lor din Oradea, Brăila, Bucureşti, elevi
munca lor la mă­ toate celelalte le­ ş! pionieri din regiunile Cluj, Braşov, cel mai înalt indice de produc­ dus la situarea sectorului pe
rirea belşugului c o r e s p o n d e n ­ gume şi. zarzava­ Oltenia, Banat, sportivi din Bucureşti,
din gospodăria co­ Galaţi, Craiova şi, mai ales oameni ai primul loc în întrecerea pe
lectivă. Acest bel­ tului turi au simţit mi­ muncii, elevi şj pionieri din regiunea secţii.
şug înseamnă ve­ na harnică a co­ Hunedoara, cît şi vizitatori din R. P.
nituri mari pen­ Ungară, R. P. Polonă, din Blveţin, Bel­
tru fiecare dintre 68.000 lei. Anul lectivistelor. gia şi din alte ţări, şi-au consemnat naşe
ele. pentru fiecare acesta însă, grădi­ Roadele muncii impresiile în condica de vizite a caste­
colectivist. na colectiviştilor lului Huniazilor. 'm- m; .< >Jpi m» mV p mAV A' ,'"'
haţegami se întin­ n-au întîrziat să
Anul trecut ele de pe o suprafaţă se arate, deoarece !-S<
de 15 ha. ăe pe ceapa, ridi­
chile şi gulioarele
recoltate în pri­
Cele două hecta­ măvara aceasta,
re cu cartofi tim­ gospodăria colec­
purii au fost pră­ tivă a şi încasat
şite de două ori, suma ele 8.000 lei. ¦a sr i“i i
varza timpurie de S I D Q N I A BAR BU
I \—J -1 «— > ¦ i J i - t i - f . / ¦— I i_U i__7 i ! \ [ v.
ŞTIRILE ZILEI
Şarje rapide Uterniştii Moise Aţinea
şi Constanţa Oanei de la
Colectivul oţelăriei Martin nr. In fruntea întrecerii s-au si­ întreprinderea regională
1 din C- S. Hunedoara a elabo­ tuat echipele de oţelari. conduse de electricitate Hunedoa-
rat de la ’începutul anului şi pină de prim-topitorii Constantin Mo- ra-Deva, secţia P.R.A-M.,
ieri peste 540 şarje rapide. Ca gonea, Alexandrii Nojonan, Tra­
urmare a acestui fapt ofelarii de ian Birlea, Dumitru Şerban şi îşi depăşesc lunar norma
aici au produs peste plan mai aliii. cu 18-20 la. sută dînd în
mult de 4.300 tone otel. acelaşi timp lucrări de
precizie.
In fotografia de faţă :
O nouă cantină Moise Mînea şi Constan­
la Călan ţa Oanei, reparînd un mo­
tor electric de L>0 kW.
Miercuri, s-a dat in folosinţă
noua cantină a uzinei „Victoria“ :5tss-ap-L
din Călan¦ Cantina, cu o capa­
citate de 300 locuri, este înzes­ /V.
trată în întregime cu aparatură
modernă pentru pregătirea mîti- OMUL ÎN Ă LŢ IM ILO R
cârii, încălzire centrală, mobilier Primul coş înalt de bolta cerului. De a- noii termocentrale. a intrat în fundaţie,
şi veselă nouă. 45 m. l-a construit colo de sus, din înăl­ L-am întrerupt cîte- trece peste alte cî-
la Botoşani.. Apoi, ţimi a m e ţ i t o a r e , va minute din acti­ teva sute de tone.
Pentru construirea cantinei şi prin 1948, a ridicat vitate, curios să a-
înzestrarea ei cu cele necesare, turnul de răcire al prins in centura ăe flu cantitatea beto­ Calculele nu le-am
s-au cheltuit circa 1.300.000 lei. rafinăriei nr. 1 din siguranţă, omul aces­ nului turnat in înde­ mai făcut. Mi-am dat
Ploieşti. Au urmat ta domol în glas şi lungata sa meserie seama că rezultatul
Cantităţi sporite iscoditor în priviri, de constructor. M-a final al tuturor lu­
de legume alte 4 coşuri înalte cînd coşul era pe privit zîmbind şi crărilor, trece de or­
la Carbochim. din mi-a răspuns: dinul zecilor ăe mii.
şi zarzavaturi Cluj, dintre care u- sfîrşite, se adresa ăe
nul are 70 m. Coşul fiecare dată mănun-. — Iată o întreba­ Omul înălţimilor
Grădina de legume şi zarzavaturi de de 75 m. la furna­ chiulul de ortaci din re la care nu prea — aşa ne.am obiş­
lul 6 din Hunedoara., jurul lu i: „Bună m-am ginăit pînâ nuit să-i spunem noi
la secţia Deva a U.A.S. Mintia, ocupă altui de 74 m. la fur­ treabă. încă unul la acum. Sînt multe co­ muncitorii din Călan
nalul 1 din Călan, număr. Mîine înce­ şurile înalte şi cele­ acestui constructor
o suprafaţă de J0 7 ha. hacînd la timp şi încă unul mai mic pem altul“. împreu­ lalte lucrări turnate în harnic şi priceput,
la aglomeratorul din nă cu fierarii beto- omului care şi-a dus
lucrările dc plantare şi întreţinerea nişti Nagy Paul, beton ăe către orta­ o bună parte din ¦
C.S. Hunedoara, vreo Gheorghe Miclăuş, cii mei. E greu viaţă căţărat P°
culturilor, colectivul acestei secţii a reu­ două la semieocse- Constantin Mureşan să dai un răspuns schele ameţitor de
ria din Călan, şi al-, şi Gheorghe Colţea, exact. E suficient, înalte, comunistului
şit să livreze unităţilor comerciale pînâ tele prin diferite cobora apoi schelele cred, să vă amintesc
părţi ale ţării, îi a- interioare şi înce­ că numai la turna­ fruntaş în producţie
la data de 7 iunie Inclusiv cantitatea parţin tot lui şi oa­ peau construirea ţi­ rea coşului de la fur­
nui alt coş înalt. nalul, nr. 1 din Călan Ioan Oprea, decorat
de 14.640 kg. legume şi zarzavaturi. menilor din brigada a fost necesară can­
In silele acestea titatea de 300 m.c. de două cri cu Me­
Dintre acestea au tost livrate: 5.451 kg. sa de fierari-beto- beton şi 23.000 7cg.
l-am regăsit în in­ fier beton. Această dalia Muncii.
ridichi, 1.161 kg. mazăre, 3.977 kg. cea­ nişti. cinta uzinei Victo­ cantitate 's-a folosit
ria“ Călan. Conduce numai ăe la cota GH. LUPAN
pă verde, 2.330 kg. salată, 4159 kg. cas­ Coloşii de beton zero fn sus, ceea ce
armat se înalţă a- lucrările pregătitoa­ (După o corespondenţă
traveţi, 22 kg. ardei iuţi, 888 kg. gu­ cum semeţi cu vîr- re la fundaţia tur­ trimisă de tov.
furile proptite în nului de răcire a
iţi, 108 kg. conopidă şi altele. I. GRAŞGA
In săptămîna ce urmează va începe Gălan)
, recoltarea verzej timpurii şi a cartoli- !
j lor. I
/"‘vvV"