Page 30 - 1961-06
P. 30
•I
^ <5^í?:^ íí:ííS^^;^í:^^^ W ^ W W W W W W ^ W ^ W W W W ífW '
La U.M. Cu Interviu cu tov. executate pînă ooooooooooo 0<X>00000000
gir a fast asi TEODOR RADU acum din meta
milată, Încă de inginer şef al U.M. Cugir le feroase şi ne Y Gauperistul (liheorghe Ancuţa o <?
anul trecut, pro feroase se vor preocupat îndeosebi de menţinerea aprilie furinaUştii n-au declasat nici
unui regim termoterinte cît mai
constant; prim.-turnaUstuj loan o tonă de tontă.
Blaj nu vrea sub nici un motiv
să tacă mai puţin de 10 evacuări Măsurile care au dus la aceste
pe z i d o z a t o r u l şeî Dumitru Je-
ducţia maşinii de frezat uni înlocui cu mase plastice. De re naru urmăreşte cu o atenţie deo .succese sînt multe. U atenţie deo
versală. Maşina de cusut „Ilea marcat este faptul că, începînd sebiră respectarea strictă a reţetei
de dozare a încărcăturii; Pa vei sebiţii şcordat turnaliştli lichi
Tafazzi, şeful unei echipe de între
na“ se află In oontinuă mo cu trimestru! III, maşina de ţinere, are mereu ţreazâ atenţia a- dării declasatelor dimensionale.
dernizare. frezat se va livra cu cap ver X supra funcţionării instalaţiilor. Pentru aceasta au ţrecut la 10—11
Şi ca ei înţreg colectivul secto
Pentru a vedea care este tical, iar încopîind ou trimes descărcări pe zi, fapt ce Ie-a dat
preocuparea colectivului de trul IV cu masă şi menghină rului Furnale de la uzina „Victoria“
Gălan. Aici, ca de altfel în ţoaţo posibilitatea să toarne pe bandă în
întreprinderile din ţară, principa
muncă al uzinei în vederea îm rotative. In felul acesta, ea va lul obiectiv al întrecerii socialiste treaga cantitate, produsă. Drept ur
îl constituie îmbunătăţirea calităţii
bunătăţirii continue a calităţii deveni absolut universală. inare, blocurile de tontă solidifi
acestor produse, un redactor al Maşina de cusut' Ileana“ se
cată au dişţp.ărut. Apoi, au urmărit
ziarului nostru a adresat to află în continuă modernizare.
realizarea tutui mers cît mai cons
varăşului inginer şef Teodor Anul acesta 1 s-au adus îmbu tant al agregatelor. Pentru aceasta
Radu, următoarele Întrebări: nătăţiri constructive la apara au încărcat în furnale numai mine
ÎNTREBARE: Ce măsuri mai tul de reglare ă pasului, s-a reu cu granulaţie măi mare de 10—
importante s-au luat la U.M. pus la punct un proces tehno 15 mm. Respectarea riguroasă a
Cugir pentru oa produsele noi logic nou pentru grefier şl 'su reţetelor de dozare, a regimului ter
asimilate să fie fabricate la un veică ş.a.m.d. In pius-,-mai tre mic, reducerea conţinutului de sulf
nivel tehnic ctt.miai tnalt ? buie să adaug oă s-a executat producţiei. Pentru turriaiiştii din sub 0,05 la sută, a celui de siliciu
Călan acest lucru înseamnă reduce sub 1,75- la sută, şînt alte măsuri
RĂSPUNS: Să le luăm pe modelul pentru transformarea
rea în cît mai mare măsură a de care au făcut tonta produsă la Că-
rînd. Maşina de frezat univer ei din acţionare cu pedală, în clasatelor, fabricarea de noi sorti lan foarte, apreciată de turnătorii I ®•, v i « l |
sală a intrat in fabricaţie Încă acţionare electrică.
în anul trecut. In vederea îm ÎNTREBARE: Despre pregă mente de fontă, într-un cuvînt, res din Reşiţa, Braşov sau Sugir. i » "I ti f '
bunătăţirii procesului de fabri tirea cadrelor ce ne piţteti pectarea şi depăşirea angajamente Reducerea declasatelor însă n-a '¦ ''S 'X ' J W -VŞ
caţie au fost prevăzute, la În spune ? lor. constituit singura preocupare a fur- jfililW lll
ceputul acestui an, nu mai pu RĂSPUNS: Pentru a asigura nalişţilor. Concomitent ei au dat ItiS lil
ţin de 20 măsuri speciale. De noilor produse un nivel "calita Acum, după 5 luni de muncă, multă atenţie asimilării producţiei
atît loan Blaj, Ghcorghe Ancuţa,
exemplu, se va evita zgomotul tiv cit mal superior este nece sau Dumitru Jenant, pot spune cu unor noi sortimente. Ga rezultat al
şi vibraţiile miaşlnii prin intro sar să avem un colectiv de con mlndrie că angajamentul ce şl l-a acestei preocupări, azi, la Călan,
ducerea unei suprafinlsărl la cepţie puternic. In acest sens luat colectivul din oare tac parte se produce fontă tratată în cantităţi
executarea roţilor dinţate: la a fost deschis un curs special cşţe îndeplinit şi chiar depăşit. A- fot mai mari. Aceasta fiind nece Maistrul Gheorghe Andrăşescu de la laminorul de 800 mm. al C.S. Hunedoara ex
axele principale şi reperele din de desenatori, iar la proiectări cum, după 5 luni de întrecere, ei sară fabricării unor piese mai di plică echipei conduse de loan Miclea, cum trebuie tăcută o laminare corectă. Echipa res
oţel cu solicitări mai mari s-a au fost detaşaţi mai mulţi teh pot spune că faţă de 16 la suită, ficile în industria constructoare de pectivă a redus în luna mai rebutul sub admis.
introdus Controlul cu ajutorul nicieni din producţie.
defectoseopulul: s-a Îmbunătă cît reprezintă angajamentul de re maşini. Azi, la Gălan, se produce
ţit tehnologia de turnare a pie In vederea întăririi contro
selor metalice etc. Pentru îm lului tehnic de calitate cu ca ducere a declasatelor, nu realizat fontă specială pentru cilindri de la „Nici un vagoneî de cărbune rebutat“
bunătăţirea aspectului exterior, dre bine pregătite a fost. în 71 la sută. Şi pentru o mal bună minor, fontă cu fosfor scăzut pentru
ud număr important de repere fiinţat un curs special de con
trolori tehnici. edificare amintim că de la începutul piese care trebuie să reziste la mari
Pentru a'stimula executarea u-
nor lucrări de bună calitate,, s-au acordat premii in valoare anului fonta declasată reprezintă solicitări.
in cadrul şantierelor de con de 4.450 lei unui număr de 34 doar 1,02 la sută din producţia to Şi pentru toată această fontă,
strucţii ale T.R.CH., s-a luat tovarăşi. Printre cei care au pri
măsura ca formaţiile de lucru şi mit prime de calitate se numără graţie preocupării oamenilor, pe a- ...Pe galeria principală facem bune. Departe, pe galerie, o care, observindu-l pe maistru,
constructorii care tac lucrări de întreaga echipă de instalatori cunoştinţă cu frontalul 3 est luminiţă se mută de la un va i-a ieşit. In întlmpinare.
cea mai bună calitate să fie sti condusă de tov. loan Voi- tală. La acest lucru a .contribuit dresa uzinei n.a sosit Tn acest ari prin interme'ăîul unui lung şir gonet la altul. Abia cină ajun
mulaţi prin acordarea de prime. cu, echipa condusă de insta de vagonete, încărcate cu căr- gem in apropiere vedem că ea Facem pe rînd cunoştinţă cu
latorul loan Knal, dulgherul în mare măs'urâ faptul că în luna nici o reclamaţie de la beneficiari. este de fapt lampa maistrului unii mineri din brigadă: cu
In cadrul şantierului nr. 4 Cu loan Holtzinger, betonistul Gri- <> miner Dumitrii Brezeanu. Constantin Nichita, cu Miluit
gir, pentru lucrările de-huilă ca^ gore Alexiu, zidarul- Dumitru Dascălu, Ilie Resctaru, Nicolae
iitate executate fn luna trecută •Bîldea şi alţii. (XXXŞOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCo o o o — înainte de a mă duce in Marin, cu Glieorghe Damin Şi
abataj am vrut să văd cam ce Constantin Fluture. De la toţi
Dacă pînă în luna martie a. c. la ior Ain cărbune au încărcat ortacii am auzit aceleaşi cuvinte:
secţia noastră mai existau unele defi noştri. Uitaţi-vă aci — ne spu ..Vom da cărbune tot mai mult.
cienţe în ce priveşte stlvulrea şi sor denţa clară a rezultatelor întrecerii so ne el cu mtndria omului oare că avem de unde. dar vom ve
tarea materialelor pe calităţi şi dimen cialiste, consfătuirile de producţie nu a contribuit la ceva bun — nu ghea şi veghem ca,„nici o bu
siuni, cît şi în ce priveşte calitatea sînt suficient de bine organizate etc. mai şi numai cărbune. Bici o cată de şist să nu- scape pe
blumurilor, In prezent situaţia s-a piatră n-am văzut pînă acum. rol. Toţi minerii sînt atenţi la
schimbat radical. Aceasta schimbare se Organizaţia de partid a îndrumat în munca noastră şi nu vrem să-
datoreşte în primul rînd traducerii în deaproape conducerea administrativă împreună cu maistrul de aba
fapte a măsurilor cuprinse în planul a secţiei în scopul luării unor măsuri taj, ajungem curînă la locul ne uităm la el cu capetele ple
întocmit cu ocazia şedinţei de analiză menite să ducă la îmbunătăţirea cali de muncă ce şi-a creat o ade cate".
din primul trimestru. tăţii laminatelor. Astfel au fost luate
măsuri de îmbunătăţirea procesului vărată faimă printre toţi mine O zi., o fişie de un metru
Printre măsurile respective se nu tehnologic fie încălzire a lingourilor, rii Lupeniului şi ai Văii Jiului. este scoasă; altă ei. altă fişie
mără : repartizarea comuniştilor la punerea în funcţie a staţiei de semna de cărbune scoasă. Aşa se des
cele mai grele locuri de muncă, trasa lizare instalată pe pfatîorma cuptoa In frontalul acesta, munceşte făşoară munca in frontalul 3
rea unor sarcini concrete maiştrilor şi relor şi marcarea automată a lingouri brigada comunistului Sabin • est.
inginerilor de schimb, combaterea cu lor, Aceasta din urmă duce la respec Ghioancă, cel care a răspuns
fermitate a neglijenţei şi alteia. tarea cu stricteţe a marcării lingouri primul chemării minerilor de la ...Ziua de 2 iunie dimineaţa.
lor cu dimensiunile şi numărul de Teliuc şi a chemat, la rtndu-t, In biroul sectorului III se so
Pentru a cunoaşte felul cum s-au şarje respectiv. pe toţi minerii din Valea Jiu cotesc realizările brigăzilor pe
dus la îndeplinire sarcinile trasate. bi_ lui la întrecere sub lozinca:
roul organizaţiei de partid se întru Drept urmare, în luna mai a. c. re ,.Nici un vagonet de cărbune luna mai. Inginerul C o n s ta n t in
neşte decadal pentru a asculta infor butul a fost redus de Ia 0,31 la sută ad
mările făcute în scris de tovarăşii cu mis, la 0,29 la sută. Unul dintre cele rebutat“. Teoăorescu ne spume cu sa
munci de răspundere în producţie. mai semnificative rezultate obţinute în
lunile aprilie şi mai de colectivul nos Şi brigada lui Ion Ghioancă de la mina Lupeni, sectorul III., a îmbrăţişat iniţiativa „Nici un vagonet de Craţeristul Petre Cucu este tisfacţie :
Organizaţia de partid a analizat, de tru este reducerea complectă a între cărbune rebutat“. In fotografie, cîţiva mineri, din brigadă discutînd despre rezultatele unei zile de muncă.
asemenea, îrî luna aprilie, felul cum ruperilor de funcţionare a cuptoarelor. numai ochi. Nu4 sca.pă nici un — lată ce au făcut fronta-
comitetul sindicatului se ocupă de pro Aceasta a făcut posibilă îmbunătăţirea
blema calităţii produselor. Cu această calităţii blumurilor şi creşterea pro bulgăre de piatră neales. De liştii lui Ghioancă: au dat
ocazie, comîietu! sindicatului n fost ductivităţii muncii pe lunile aprilie şi
criticat pentru faptul că nu se ocupă mai cu circa 1,5 tone/om. fapt, prea multă muncă n-are, peste plan mai bine de 1.350
în suficientă măsură de popularizarea
fruntaşilor în producţie, nu ţine o evi OCTAVIAN PALCAU deoarece de pe fişie nu-i vine tone de cărbune, au obţinut un
secretarul organizaţiei de partid
In anul acesta, colectivul în „Ca o primă măsură luată noase. Urmărirea îndeaproape, declt cărbune curat. randament m.eăiu care trece de
laminorul bluming ¦— (3. S. treprinderii forestiere din Orăş- încă de la începutul anului a pe bază de grafice, de către 3,800 tone pe post şi. mai ales,
Hunedoara tie a depăşit indicii de utilizare fost reducerea pierderilor prin maiştri a întrecerii socialiste — Cină se opreşte craţerul nu au nici un vagonet de căr
a masei lemnoase la faza scos- manipularea lemnului, prin re pentru titlul de parchet de ca şi avem cărbune, ştim că unul bune rebutat. 'Minerii lui
apropiat cu peste 10 la sută, ducerea distanţelor lungi de litate, este o altă măsură luată din noi a uitat de angajament, Ghioancă au avut un mare me
rlînd importante cantităţi de corhănire şi folosirea în mai de noi pentru a se obţine în a lăsat o piatră pe craţer. Dar rit tn succesul general al sec
lemn peste plan. Aşa, de pildă, mare măsură a transportului cu asta se întimplă tot mai rar torului.
numai în primele patru luni cablu. In scopul menţinerii rit producţie rezultate mai bune. — ne-a spus minerul loan So-
şi-a depăşit planul la buşteni micităţii în producţie, la faza de rescu, şef de schimb la tăiere, GH. DUM ITRESCU
gater-fag cu 4.237 m.c., la ce producţie şi fluxul tehnologic
luloză de fag cu 500 m.c. normal, au fost create, lună de a«©
Pentru a cunoaşte căile prin lună, stocurile tehnice necesare.
¦! şi noapte, şiruri lungi de va Putea oare să tacă Dolgescu ? Ar — a început să mărturisească Petru
care s-au obţinut aceste suc Un factor pozitiv care a con gonete, tractate de locomotive fi scăpat de un adversar pentru prl_ Pîrja. Eu am lucrat te încărcare...
cese. am adresat tov. director dus la valorificarea înaltă a ma mul Ioc I Dar nu, nu aşa se cîştigă. N.am fost atent... Ml-a scăpat steri
Constantin Manole, rugămintea sei lemnoase este şi faptul că ce gitîie din greu, aleargă neobosite Dolgescu şi Enăşcău se întrec în mod lul în minereu... Vă promit însă că
de a ne vorbi despre măsurile în cele două sensuri ale liniilor ferate. cinstit, ca doi comunişti. nu se va mai întimplă. Şi ca pedeap
ce au fost luate ¦în scopul va în acest an nici un sector nu a Linele vin încărcate cu minereu din să vă rog să mă lăsaţi să aleg ste
lorificării superioare a masei avut abateri de la regulamen abataje şi se îndreaptă grăbite spre / n noaptea de 20 spre 21 mai rilul din amîndouâ vagonetele. Eu
lemnoase. staţia de sortare sau spre Călan. Al schimbul condus de Nicolae singur...
tul de exploatare a masei lem tele, la fel de grăbite, aleargă spre a- Băhnăreanu (brigada lui Nicolae Ru
bataje pentru a culege rodul muncii sii) a rebutat 2 vagonete cu minereu. Aproape tiecare din cel prezenţi
L minerilor. Cîte o marcă însoţeşte fie Ca deobicei, Nicolae Rusu, cînd a ve au recunoscut insă, în ţaţa micului
care vagonet. Acesta este semnul că nit dimineaţa la lucru s-a interesai, colectiv, că şl ei au greşit. In fond
C vagonetul respectiv vine de la o anu înainte de toate, cum este calitatea minereul trebuie triat în abataj, nu
Í mită echipă. Se mai întimplă însă minereului extras de ortacii săi. Şi la rostogol.
s ip * * tr ip şi altfel. nu i-a plăcut deloi ceea ce ă aflat.
l * 0 T *V" Aşa se tace că schimbul a hotărît
r!itr-o noapte, din subteran au ie „N ici un v a g o n e f să nu plece acasă pînă cînd sterilii'
t şit două vagonete fără marcă. de minereu rebufai" din cele două vagonete nu va fi ales..
t iÉsí
m "f Încărcătura din ele conţinea foarte De aceea i-a aşteptat pe cei din am prezentat doar două fapte
L mult steril şi deci trebuiau date la schimbul III — autorii rebutului — din pasionanta întrecere care
l rebut. Dar în contul cărei echipe? la ieşire, l-a luat pe toţi la o parte se desfăşoară la mina Teliuc pentru
Cine le-a încărcat ? şi i-a informat de cele întîmplate. îmbunătăţirea calităţii minereului. ,
L Trebuia găsit vinovatul, căci nu tot Luptă pentru titlul de cea mai bună J
C Şi tocmai cînd cei de la staţie se schimbul greşise, ci un om. Dar ci- brigadă toate brigăzile şi toate par- ’
allau în această încurcătură, loan ne-i acel om ? ticipă cu şanse egale, dat fiind con >
C Enăşcău, şeful unei brigăzi fruntaşe, diţiile asemănătoare de lucru, hăr- \
a anunţat că a uitat să pună marcă Şeful de schimb a recapitulat or nicia şi priceperea oamenilor. Aşa se
t pe două vagonete cu minereu. Aces ganizarea lucrului în noaptea respec explică de ce pentru cîţiva bulgări
t tea sînt — şi-au zis cei de la staţie tivă. Apoi, după ce s-a gîndit puţin de steril se face atîta caz.
t şi au operat în consecinţă. Aşadar, le-a spus celorlalţi:
L brigada lui Enăşcău avea două va Faptele acestea — Tn aparenţă mă
e m gonete rebútate, ceea ce însemna că — Vinovatul e printre noi. Se ve runte — au dus la lucruri mari. in
pierdea întrecerea eu celelalte bri de însă treaba că sau nu ştie că el luna mai conţinutul de- metal plani
L găzi. a greşit, sau nu vrea să-şi recunoas ficat la siderită bulgări a fost depâ
că greşeala. Eu mă gîndesc totuşi la şit cu 7 ia sută, iar Ia limonita de
t Ei, dar iată că lucrurile se com cineva... Mina centrală cu 8 la sută. A crescut,
plică. Apare încă un autor al faptu
t mmm ¦ş:>M!pt lui. E comunistul Constantin Dolges- mult valoarea metalurgică a mine
cu, tot şet de brigadă, care îşi recu reului.
l Ilf noaşte vagonetele. Aşadar Enăşcău
nu mai pierde puncte în întrecere.
l
wvv 'V'-v o -x W\V v"-x VV-V v'.'v
l
t
r
C IOAN GRIGOREANU ZBOROVSKY LUDOVIC IOAN LIMBEANU
L CONSTANTIN BAZAVERDE
maistru miner la sectorul Iii strungar la sectorul maşini
t maistru montor la şantierul ,iminator la laminorul blu- al E.M. Lupeni. Imbrăţişină unelte al U.M. Cugir. Lucrind
l iniţiativa „Nici un vagonet cu pricepere şi hărnicie, în
III Călan al I.C.S. Hunedoara ;ning al C.S. Hunedoara. Se cursul, acestui an şi-a depă
L Indrumînd competent brigăzi numără printre fruntaşii şit în fiecare lună planul în
medie cu 50 la sută, fără a
t le de montori a dat numai luptei pentru calitate. In luna de cărbune rebutat“. colecti — Eu am greşit... eu sînt de vină N. ANDRONACHE
t lucrări de bună calitate, scur mai bunăoară, a redus cu 10 vul sectorului din care face înregistra nici un rebut.
tind totodată termenele de la sută rebutul sub cifra parte a extras luna aceasta
Í. admisă. m J y ~ J u - J »— 11— ! 1— / 1__G ~ J I— t \— ! 1—7 7 V—/ v—7 w .7 i— ! \
numai cărbune curat.
t
execuţie. OX YV'V’ /Vv-'W '... TWYW
j <~t uj i»/ kvkJi«/ tJ ww i*/ v-Jwiu vi. .iwAfaiit/fcf ' - .1 u w—t i~~J i— / u—/ I t w J »—I '— f i— I w V >— J i—/ w t