Page 31 - 1961-06

Nr. %m\ DRU MU L SOC! '11.1SMl ! LU I pa?. S

W&S&n&aBPttSSiGmCHMZ* 1Nj p f ü Vl)43**!2'WW'*' íWWRSJilP yYÎ$ri,K :î lWK?3î?!W!v5P2îSn{îXCIS

FOTB AL Propaganda tehnică

Minerul VuSean-^cferia
R U B E O L AA ctivitatea cercurilor politice
SFATUL
în atenţia clubului
MEDICULUI i

pentru mineri — la un nivel Călan 8-0 (2-0) /vyv^
< Rubeola este o boală con- lui. Erupţia din rubeolă are ^
tot mai îna' Meciul disputat miercuri pe terenul L tagioasă, eruptivă ce apare o culoare roz, ca floarea de s Clubul muncitoresc din Cugir, rienţă intre diterite colective de
din Vulcan, intre formaţia locală Mi­ < in epidemii provocate de un piersică, de formă rotundă L recentă realizare a regimului muncitori. Cu acest prilej, frun­
La indicaţia biroului Comitetului o. teme îhteresante, atrăgătoare, majori-i nerul şi Victoria Câlan, a demonstrat ? virus. Pînă In secolul trecut sau ovală. Erupţia poate lua / nostru, a devenit un prieten de taşii in producţie şi inovatorii
tatea cercurilor politice pentru mineri pe deplin că primul loc deţinut de $ era confundată cu diferite diferite forme asemăntnău- s nădejde al muncitorilor din uzi­ şi-au împărtăşit metodele de
răşenesc de partid Petroşani, redacţia au avut o activitate bună. Frecvenţa fotbaliştii din Vulcan în clasamentul t forme de pojar sau alteori se uneori cu cea de pojar ( nele oraşului, in lupta pe care muncă, experienţa dobindită,
¦ziarului „Steagul roşu* împreună cu la multe din cercuri a tost de 85—95 seriei a !-a a campionatului regional < cu sciarlatina. sau scarlatină. aceştia o dau pentru produse cît modul in care au ajuns să tacă
oabinetul de partid au organizat re­ la sută. de fotbal — este pe deplin meritat. } La bolnavi virusul se gă- mai multe şi de bună calitate. uncie inovaţii importante etc.
cent o consfătuire cu propagandiştii Există şi forme ăe rubeolă j, Una din formele de activitate
cercurilor politice pentru minerii din La buna destâşurare e activităţii încă din primele minute, gazdele seşte in secreţiile nazo-farin- fără erupţie numai cu aăe- <j care şi-a vădit eficienţa şi spre Ca un iapt pozitiv trebuie a-
Valea Jiului. La consfătuire ou par­ cercurilor a contribuit şi faptul că pro­ pun stâpînire pe Joc şi atacă dez­ nopaţil (mărirea ganglioni- > care clubul îşi îndreaptă toată mintit că din iniţiativa condu­
ticipat, în afară de propagandişti, şl pagandiştii şi-au îmbunătăţit metodele lănţuit, ratînd tnsă numeroase oca­ ( giene şi se transmite direct lor de la ceafă). Erupţia pă- s atenţia este propaganda tehnică. cerii clubului, pentru populari­
3 de la omul bolnav la cel să- leşte în 24—48 de orc fără ^ Colectivul de conferenţiari al zarea inovatorilor şi inovaţiilor,
zii. Scorul este deschis tn min. 4 s nătos prin picăturile forma- clubului, spre exemplu, a expus a lost organizată o expoziţie per­
o serie de conferinţe cu caracter manentă cu inovaţiile ce se a-
cîţiva cursanţi de la exploatările mi­ de muncă. Expunerile tăcute au fost cînd Popa, primind o pasă de la r te prin strănut, tusa şi vor. sâ lase vreun semn in ordi- ^ tehnic, atît în uzină cîf şi la plică la U.M.C-, Însoţite de fo­
> bire. nea în care a apărut. club, pe teme ca „Introducerea tografiile inovatorilor.’
niere Pctrila, Lonea şi Aninoasa. la un nivel corespunzător, au trezit Bendeanu, fructifică: 1—0. Jocul \ Boala se transmite de la Complicaţiile rubeolei sini j< tehnicii noi in sectorul construc­
Scopul consfătuirii a lost discutarea interesul cursanţilor pentru a partici­ devine mai dinamic, Boca de Ia oas­ \ bolnav ia sănătos cu două ţiei de maşini de cusut“, „Apli­ O grijă deosebită a acordat
pa la învăţămînt. Unii propagandişti, peţi ratează în min. 8 de Ia cîţiva foarte rare. S-au semnalat ^ careatehnicii noi la U-M. Cu­ conducerea clubului din Cugir şi
felului în care şi.au desfăşurat activi­ ca tov. Statab Cioric de la mina Pe- m. In min. 20 Cotroază stabileşte sco­ zile înainte de apariţia pri­ gir, sarcină izvorîfa din docu­ muncii cu cartea tehnică. In a-
tatea cercurile pentru mineri, în ce trila, Ioan Şerban de la mina Lupeni, melor semne de îmbolnăvire cazuri de mevJngo-encefall- Í mentele celui de-al Hl-lea Con­ cest scop, conducerea clubului,
măsură s-a asigurat un conţinut de gres al P.M.R.“, „Să ridicăm in colaborare cu cabinetele teh­
tă. Complicaţii mai grave dă ţ nice, a întocmit şi afişat liste
mai sus marca fabricii“, „Pro­ bibliografice şi panouri cu co­
idei corespunzător invaţâmîntului de au folosit gratice, planşe, hărţi şi alte rul la pauză : 2—0. şi pină la dispariţia erupţiei rubeola la femeia gravidă, > blema numărul unu, calitatea perte de cărţi tehnice, cuprin-
produselor noastre“ şi altele, la
partid în aceste cercuri şi despre efi­ materiale didactice pentru a face cît In repriza a Il-a Gotroazâ stabi­ de pe corp. Contagiunea — mal ales în primele luni de ) care au participat un număr de zind in special volume cu con­
aproximativ 3.ÜU0 de muncitori. ţinut adecvat specificului mun­
cacitatea acestora. Totodată, consfă­ mai atractive expunerile. De asemenea, leşte scorul final de 3—0. Si în aceas­ infectarea — indirectă, prin sarcină, cînd produce malfor­ De asemenea, pentru a răspun­ cii de la uzinele din Cugir. De
de interesului ce-l manifestă oa­ asemenea, la club s-au organi­
tuirea a constituit un bun prilej de a s-a folosit metoda ca anumite expu­ tă repriză atît gazdele cît şi înainta­ alte persoane sau obiecte, maţii congenitale. meniimuncii pentru cele mai zat standuri şi expoziţii de cărţi
rea din Călan, au ratai numeroase nu e posibilă căci virusul TRATAMENT : Bolnavul va noi cuceriri ale ştiinţei şi teh­ tehnice cu temele. „Cartea strun­
se face un schimb de experienţă între neri sâ fie tăcute de către inginerii ocazii. se distruge imediat in me­ nicii, clubul a organizat mai garului“, „Cartea frezorului“,
diul exterior. Locul de pă- sta la pat 2—5 zile. in pe- > multe consultaţii tehnice pe pro­ „Motoare electrice“ etc., majori­
propagandişti, de extindere a meto­ din sectorul respectiv, mai cu seamă De la gazde se evidenţiază Întrea­ ţ trundere al virusului tn or- rioada cînd bolnavul e fe- <ţ bleme ca „Prelucrarea metale­ tatea din cărţile expuse fiind in
ga echipă, iar de ia Victoria Călan, / gunism este mucoasa din brii, se pot administra an- ^ lor prin seîntei“, „Funcţionarea prealabil prezentate sau recen­
delor bune folosite în munca de con­ la temele legate de procesul de pro­ portarul Cozmescu, Uifalvy, Boca şi Ş nas, git şi gură. Contagio- Utermice ca piramidón, an- strungurilor program“, „Călirea zate.
Hegcdiis. <j zitatea acestei boli este mai tigermin etc. şi. vitamine. la înaltă frecvenţă“ etc., acţiuni
ducere a cercurilor politice pentru mi­ ducţie. / mică decit a pojarului. Frec. ce s-au bucurat de succes, con­ Continmnd şi pe mai departe
Arbitrajul lui Livin Pavel (Deva) > venţa cea mai mare se ob- Profilaxia (prevenirea îm­ să acorde atenţia cuvenită pro­
neri. In cadrul consfătuirii, participanţii competent. s servă la copiii din colecti- bolnăvirii). se face prin izo­ tribuind la înarmarea muncito­ pagandei tehnice, găsind forme
"? vităţi. şcoli, cămine, grădi­ larea persoanelor suspecte rilor cu noi şi utile cunoştinţe de de activitate în această direcţie
In cadrul consfă­ la ct'scitţie an ară­ N. ROVENŢA de rubeolă şi evitarea con­ ordin protesional. variate şi atrăgătoare, clubul
tactului. persoanelor sănătoa­
tuirii propagandiş­ tat elicacitatea cer- Pentru însuşirea temeinică a din Cugir îşi va aduce t'ot mai
celor mai bune metode de mun­ mult un preţios aport la ridica­
Untii Uheorghe Zele preţio s schimb curilor politice pen- că, conducerea clubului, in cola­ rea nivelului profesional al ce­
borare cu conducerea uzinelor, lor ce muncesc, le va da un a-
neac ae la mina Lu- dţe experi•enţiax Iru mineri, contri- a organizat schimburi de expe­ jutor şi mai substanţial la Înde­
peni şi Stei an ffiio- buţia lor la mobiii- plinirea şi depăşirea sarcinilor
de plan.
ric Je 1» mina Pe- zarea cursanţilor în corespondent niţe, mai rar la copiii mici. se ce v-av avut rubeolă cu

trila au prezentat referate despre ac­ vederea îndeplinirii sarcinilor de plan dar destul de frecvent la bolnavii. Femele gravide in

tivitatea desfăşurată de cercurile pe şi la îmbunătăţirea activităţii lor în adolescenţi şi persoane adul- primele luni (le sarcină a-

care Ie conduc. domeniul politic şi obştesc. O mare f te tinere care n.au făcut a- supra cărora slut cele mal

Din referatele prezentate şi discuţiile parte din cursanţii încadraţi la cer­ \ ceasta boală In copilărie. grave consecinţe prin mal­
purtate de mal mulţi propagandişti şl curile politice pentru mineri de la ex­
cursanţi, printre care au tost tovarăşii ploatarea minieră Petrila, sînt fruntaşi L Odată boala făcută ăă irr.u- formaţiile ce survin, li se

în producţie, contribuie din plin la în­ S uitate pentru restul vieţii. face in caz dé îmbolnăvire

Vasile Baciu de Ia Lupeni, ioan Toma, 10 IUNIE 1961 1 SEMNELE BOLTI: Din mo- sau perirol de îmbolnăvire $
de la Vulcan, Nicolac Giocan, de la 2 montul contactului persoanei gama globulina sau, la cere- L
Lonea, Gheorghe Butuza, de la Pe- deplinirea sarcinilor ce stau în faţa DEVA: Vaca şi prizonierul: rea mamelor, întreruperea
trila, a reieşit rolul important al cer­ organizaţiilor de partid. sănătoase cu bolnavul, pînă sarcine1'
curilor politice pentru ridicarea nive­ Pe lîngă rezultatele bune obţinute i HUNEDOARA: Drumul spre la apariţia primelor semne
ăe boală, trece o perioadă Dr DVRCFA ŢR1F
în activitatea cercurilor politice pentru înalta societate: PETROŞANI:

lului politic şi educarea partinică a mineri, în constătuire s-au combătut Volga, Volga: Drumul spre de 14—23 zile. Bolnavul are medic specialist de copii

membrilor de partid din sectoarele şi lipsurile constatate. Astiel, unele înalta societate: ALBA iuLlA: dureri de cap. strănut, apoi Spitalul Unificat Deva

miniere. cercuri de la minele Aninoasa şl Lo­ Katia Katiuşa: Pline şi tran­ febră moderată. Uneori apa­
Consfătuirea a reliefat faptul că în nea au o activitate slabă. Nu există dafiri : SEBEŞ: Mindrie; SI- re o discretă inroşire a con- L
suficientă preocupare pentru calitatea
marea majoritate a cercurilor organi­ tnvăţămîntului şi pentru combaterea MERIA : Alerg după o stea :
fuctivelor. Un semn tmpor- } O

zaţiile de partid s-au orientat just în formalismului din unele cercuri. ORAŞTIE : Poveste nordică : tant destul de precoce este 1ÉÉ
alegerea temelor pentru programele
cercurilor politice pentru mineri, a- Unele organizaţii ue partid nu s-au Eşalonul de aur : HAŢEG : Cad durerea şi. mărirea ganglio­

xîndu-!e pe sarcinile Izvorite din do. îngrijit pentru asigurarea materialului frunzele : BRAD : Haiducul de nilor ăindărătul urechilor şi.

cumentele celui de-al Ill-Iea Congres bibliografic necesar propagandiştilor. pe Ceremuş ; LONEA : Portre­ a gitului. După cîteva zile
a! P.M.R. Iată cîteva exemple: în pro­ La fel, datorită faptului că n-a existai tul unui necunoscut : TFJUŞ : apare înapoia urechilor si \
gramul cercului de la mina Uricani un program unic pentru toate cercu­ Marea mă cheamă: ZLATNA: pe faţă. o erupţie care. in <
rile, nu s.a putut asigura pregătirea
s-a prevăzut o temă legată de îmbu­ propagandiştilor la toate temele. La Hanul din Spsssart: ILIA:
nătăţirea calităţii cărbunelui şi sita decurs de 24 de ore, se ge- L
despre căile reducerii preţului de cost.
Cercul condus de tovarăşul Dumitru minele Aninoasa şl Lonea se exercită Mexicul clntă; APOLDUL DE neralizează pe restul corpu- ^
un slab control asupra Tnvăţămîntului SUS: Soldaţi fără uniformă.
din partea comitetelor de partid, nu
Dumbăr de.-la-.tnina Lupeni a prezen­ se urmăreşte în măsură sulicientă felul
tat printfd aTtfele tema în legătură cu in care propagandiştii se pregătesc,
întărirea disciplinei în muncă şi redu­
cerea consumului de lemn de mină, lucru ce s-a văzut şi din faptul că la m programulm
iar cercul din sectorul IV B de la a- consfătuire a participat un singur pro­
ceeaşi mină, o temă despre îmbunătă­ pagandist de ]a mina Aninoasa. I

ţirea calităţii cărbunelui şl reducerea Participanţii la discuţii, în cadrul

preţului de cost. consfătuirii, au tăcut numeroase pro­ 10 IUNIE 1961
puneri "în vederea îmbunătăţirii acti­
Program cu teme bine alese ă avut
şi cercul politic de la mina Vulcan — vităţii cercurilor politice pentru mineri Programul 1: 6,10 Aâuzică populară larâ romînească : 14,03 Muzică uşoa­
propagandist tov. Ioan Toma — care în viitorul an şcolar, printre care şi romînească : 7,30 Sfatul medicului: ră indoneziană : 15,00 Muzică popu­
a cuprins şi o temă despre introdu­ propunerea de a se întocmi un pro­ Prevenirea îmbolnăvirilor de tetanos: lară sovietică : 16,15 Din cînteceie ţă­
gram cu aceleaşi teme pentru toate 8,00 Din presa de astăzi: 11,03 Opera
cerea tehnicii noi. cercurile. De asemenea, s-a subliniat „Werther" de M assenet: 12,00 Mu­ rănimii noastre muncitoare: 17,30 Car­

La întocmirea' programelor s-a avut necesitatea extinderii cercurilor politi­ zică de estradă : 13,05 Concert de mu­ net de reporter; 18,05 Din creaţia

în vedere dă temele aâ tie cît mai va­ ce pentru mineri şl selecţionarea de zică uşoară : 14.00 Muzică populară compozitorului H Mălineanu; 19,30

riate. Pe lîngă temele legate de sar­ propagandişti cît mal bine pregătiţi romînească şi a minorităţilor naţio­ Pe teme internaţionale: 20,10 Noapte

cinile de producţie, in programe au pentru a conduce aceste cercuri. nale : 15,45 Din literatura stid-ame- bună, copii: „O poveste mică" de

fost cuprinse teme cu privire la mo­ Acordînd toată atenţia îmbunătăţirii ricană ; 16,15 Vorbeşte Moscova i : Călin Gr ui a; 20,30 Muzică de d a n s; l Printre numeroasele coruri pre- IN L IB R A R I!
rala socialistă, îtialtul titlu de mem­ continue a activităţii cercurilor politice 17,50 Ştiinţa în slujba păcii; 19,05 21,45 Album artistic: 22,00 Muzică zenlate la faza regională a celui -,
bru de partid, conducerea de către pentru mineri, se va ajunge ca în a- Scrisori din ţa ră ; 19,40 Muzică de de dans. de-al Vl-lea concurs al formaţiilor -i

partid a economiei naţionale şi altele. nul şcolar 1961—1952, aceste cercuri d an s: 20,30 Ge e nou în librării; Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 : 7,00 ; artistice de amatori, s-a numărat) LITERA I Ui<A ŞTUNŢiFlCA

Au fost unele cercuri care au avut în să-şi sporească eficacitatea, să con­ 21,30 Activitatea cultura (-artistică şi *11,00! 13,00; 15,00; 17,00; 19,00; şi corul casei raionale de cultură * * * Probleme de tuberculoză, voi. U. Sub redacţia acad. M.

programe şi teme axate pe probleme tribuie şi mai mult la realizarea sar­ producţia ; 22,30 Muzică de dans : 22,00; 23,52 (programul I) ; 12,00; din Brad, care a prezentat un re- J Nasta.

de cultură generală. cinilor de plan. 23,15 Muzică simfonică. 14,00; 16,00; 18,00; 20,00; 23,00 pertoriu variat, bine pregătit. 304 pag. 20,70 lei. Ed. Acad. R.P.R.

Avînd programe hi ne întocmite, cu 1. PAUL Programul 11 : 12,30 Muzică popu- (programul II). LITERATURA TEHNICA

?&J5 cp b i e sârmă uneori uzi leoarcă. Ochii na şi in toate aşa cum a fost Dan. Dragoş Niculescu : Executarea clădirilor de locuit din
vi se închideau de somn, do­ viaăimir llici Acum. noi juram. panouri mari.
(Urmare din ziarul c ream sâ ne culcăm cit mai re­ credinfă poporului. Partidului 224 pag. + o schemă în afara textului — 7,60 lei.
„Drumul socialismului“ nr. 2007) pede, dar trebuia să curăţim şi Comunist, Patriei, iar Lenin Ed. tehnică.
de !uri Gagarin să ungem automatele, să punem parcă asculta făgăduielile noas­
Aşadar, mi-am început viaţa în ordine muniţia. Pină cînd tre de a fi cinstiţi, viteji, dis­ * * * indicator de norme de deviz pentru lucrări de instalaţii
de m ilitar! Toţi recruţii am pilot cosmonaut al U.R S S. faci toate astea şi pină primeşti ciplinaţi. vigilenţi, de a păstra sanitare la construcţii S — 1961.
fost tunşi la zero, am primit de la plutonier acel „bine"... ca lumina ochilor secretul mi­ 122 pag, — 2,65 lei.
echipament militar — bluze de Erou al Uniunii Sovietice parco trece o veşnicie. La în­ litar şi ăe stat. de a îndeplini
protecţie, pantaloni albaştri, mata Ostaşul sovietic — eli­ ceput, pur şi simplu nu ne a- fără rezerve toate îndatoririle CURSURI UNIVERSITARE
mantăi, cisme. Pe epoleţii de încurajare, pentru bravură — berator, devenise eroul iubit cl jungea vremea să mai citim- militare şi ordinele comandan­ ED. DE STAT DIDACT. ŞI PEDAGOGICĂ
elev străluceau deja aripioare­ distincţie. popoarelor Europei şi Asiei. îmi vreo carte sau să scriem celor ţilor şi superiorilor. Fiecare
le. Eu, ca şi ceilalţi de altfel, amintesc şi acum versuri des­ de-acasă. Treptat, insă, viaţa dintre noi juram să apărăm E. Cernea: Curs de istoria statului şi dreptului Republicii
ne uitam pieziş la ele. radiind Am început să ne familiari­ pre ostaşul nostru: ordonată de militar ne-a oLnş- Patria cu bărbăţie şi pricepere, Populare Romîne, voi. ! (pînă în 1848).
dc fericire că facem deja par­ zăm cu aviaţia militară, insu- Da, nu întâmplător, alături de nv.it. să nu irosim în zadar nici cu ăem-nitate şl cinste, fără a 412 pag. — 14 Ici (cartonat).
te din marea familie a Armatei şindu-ne in primul rină regu­ un minut, am devenit cu toţii ne cruţa sîngele şi chiar viaţa
Sovietice. In şcoală era o at­ lamentul de ordine interioară. mitralieră mai stăpîni pe sine. mai vioi. pentru victoria deplină asupra * * * Istoria economiei naţionale a Romîniei, voi. II Ca-
mosferă veselă, sănătoasă, de­ Comandantul plutonului nostru ne întărisem fiziceşte, şi su­ duşmanului. pilalismul în Romînia.
oarece eram oameni tineri care era pe vremea aceea căpitanul Două nopţi la rind el ochiul fleteşte. 698 pag. — 21 iei (cartonat).
năzuiam spre un ţel precis. Boris Fedorov — un om pre­ n-a închis. Jnrămînl! Ctt de puternic
tenţios şi aspru. Pe loc a în­ Ziua de 8 ianuarie 1956 mi-a şi vibrant este cuvîntul aces­ “wv"
Am fost repartizaţi la dife­ Nu întîmplător, tîrindu se prin rămas întipărită în minte, pen­ ta ' In el este exprimată dra­ ANUNŢ
rite escadrile, formaţii şi echi­ ceput. după cum se exprima mlaştini tru toată viaţa. Afară trozneau gostea omului sovietic faţă de
paje. Eu am nimerit in esca­ el, să scuture „colbul de civil" lemnele de ger, zăpada, lumi­ EXPLOATAREA _MINIERA
drila locotenentului-colonel Go- de pe noi şi să ne deprindă A-nfruntat el focul inam ic; nată de razele soarelui, stră­ Patria lui socialistă. Cu acest
vorun, formaţia maiorului Ov- cu disciplina. Elevilor le era Tsprăvindu-şi lupta-ndelunfrată lucea orbitor. Toţi elevii eram cuvlnt pe buze s-au avintat in A n g a je a z ă im ediat
seannikov, echipajul locotenen­ greu la început, îndeosebi ce­ aliniaţi in front în sala mare luptă părinţii şi fraţii noştri.
tului KolesniUov. Ei erau pri­ lor care veniseră de la şcolile Tn oraş ei a pătruns în zori, a şcolii. Fiecare, pe rînd, se El le dădea putere în lufrfa Z ID A R I j
mii mei comandanţi. Trebuia de 10 ani. Mie mi se părea mai Ds-ale bucuriei limpezi lacrimi desprindea din front cu arma înverşunată cu duşmanii şi în­
să ne adresăm lor după gra­ uşor, deoarece toată tinereţea Ochii tuturor erau strălucitori. ,,pentru onor", se întorcea cu. totdeauna i-a condus la victo­ Asigurăm cazarea colectivă, csiiîlne si salar )
dul militar, iar cînd vorbeam am trăit-o în internate, unde. faţa spre tovarăşi, şi spie co­ rie.
despre ei se cerea să amintim deşi nu era în vigoare regula­ Peste rîuri a trecut pe bîrne. conform normelor republicane
neapărat numele şi pronumele mentul militar, domnea totuşi S-a tîrît sub focul de şrapnel, mandant, apoi rostea cu glas Toată viaţa mi 's-a perindat
lor. La început ni se părea o atmosferă de ordine. tare cuvintele jurâmîntului mi­ prin faţa ochilor. Mă vedeam C e r e r i le scrise se v o r f r im if e pe adresa:
straniu, dar in cur/nd ne-am Iar noroiul, luminat de glorii şcolar — cînd mi-au prins de
obişnuit cu această regulă ca­ Eram obişnuti deja cu obie­ litar. Printre primii după alfa­ gît cravata roşie, ucenic — i:xpioafarea m in ie ră Barza —Serviciul c ad re
zonă. Totul se desfăşura după le şi cisme. cv. mantauă şi ves­ Strălucea ca aurul pe el. bet am ieşit şi eu in faţă şi, cină mi-a fost luminat carne­
prevederile regulamentului, mi­ ton. In cazarmă era mirat, lu­ Eu de asemenea devenisem cuprins de emoţie, am ro stit: tul de comsomolist, student — —C o m u n a C r iş c io r , raionul Brad, re g iu n e a
litar : pentru abatere primeam minos. cală şi plăcut, totul stră­ cu un volum al operelor lui
sancţiuni, pentru sirguinţă — lucea — de 1a. bidoanele cu apă ostaş şi îmi cădeau la inimă — Eu, cetăţean al Uniunii Hunedoara
şi pină la taburete. am.biar..ţa din pluton, formaţia Republicilor Sovietice Socialis­ Lenin în mină, iar acum — os­
de zbor, spiritul de ordine, ra­ te... taş, 'strîngînd cu. putere arma...
De mic copil îmi plăcea ar- poartele in faţa frontului, cln- Ţara mi-a încredinţat arma şi
tecele ostăşeşti, strigătul stri­ FJăicînd capul am observat trebuie să merit această în­
dent şi prelung al plantonului: că de pe peretele din faţă mă credere. Din acel moment de­
priveşte cu ochi scrutători, Le~ veneam. apărător de nădejde
— Deşteptna-rea! al Patriei.
nin. Familia, şcoala, organiza­
îmi plăceau exerciţiile ăe în­ ţia de pionieri, comsomolul, (Va urma)
viorare. spălarea cu apa rece. m-au învăţat să fiu intotăeau-
aranjatul paturilor şi ieşirea
din cazarmă, spre sala de me­
se. unde luam dejunul

O bună parte din timp o pe­
treceam ia lecţiile de zbor. la
trageri, şi ne întorceam la ca-