Page 32 - 1961-06
P. 32
pag. ? O'ht'.MUf. s
Sri iVfceÍU*«0tfS.U.^.” aá.
juiilrrtóte silfii • juJiimele şdM •xiffiarfÉ.,,##' Consiliu! de Securitate continua
discutarea
NEW YORK 8 (Agerpres). — In şe lezi lipsiţi de apărare, una a amintit
dinţa din dupâ-amiaza zilei de 7 Iu că Portugalia continuă plnă în prc.
nie Consiliul de Securitate a discutat zent să primească ajutor din partea
in continuare problema situaţiei din aliaţilor săi din N.A, I,U.
Angola. Luîndvprimul cuvîntuâ delegatul Reprezentantul indiei a cerut Consi
Ceylonului, Goonawardena a subliniat că liului de Securitate ca acesta să oblige
încercările colonialiştilor de a opri miş Portugalia să treacă neintirziat Ia În
Părerea unor Comunicaţi®? d e l e g a ţ i e ! s o v i e t i c e Seminarul carea de eliberare a popoarelor Africii făptuirea măsurilor pentru acordarea
sint lipsite de orice speranţă. El a ară Independenţei poporului angolez.
Ia C o n fe rin ţa de ia G e n e v a international tat că acţiunile colonialiştilor portu Delegatul Portugaliei, care a cerut
yieţsi publice asupra recentei ghezi din Angola sînt în contradicţie apoi cuvîntul, folosind terminologia o-
în pro b le m a Laosului d e la H a v a n a flagrantă cu declaraţia privitoare ta bişnuită a colonialiştilor, a numit An
acordarea independenţei ţărilor şi po gola, unde în prezent curge singeie oa
întîlniri Hruşciov— Kennedy GENEVA 8 (Agerpres). - TASS Reprezentantul Uniunii Sovietice, HAVANA 8 (Agerpres). — La poarelor coloniale, adoptată de Aduna menilor lipsiţi de apărare, drept o pane
7 iunie la Havana şi-a început rea Generală în decembrie anul trecut, a „lumii libere", iar pe luptătorii pen
MOSCOVA 8 (Agerpreş). — aceasta. Sînt greu de prezis ur transmite: Delegaţia U.R.S.S. la Con (i. M. Puşkin, s.a pronunţat pentru ţi lucrările seminarul internaţio din iniţiativa Uniunii Sovietice. tru independenţa acestei ţâri — „a-
Agenţia „Nevastă“ transm ite: mările acestui eveniment, dar ferinţa internaţională pentru reglemen nerea şedinţei la 8 iunie în vederea nal cu tema „Sarcinile opiniei genţi ai comunismului mondial“. De
La 7 iunie, corespondenţii din contactele personale sint întot publice şi studenţimii în lupta Delegatul Indiei, Jha, a condamnat legatul portughez a încercat să dena
Paris, Londra, Tokio şi Delhi, deauna bune şi contribuie la tarea paşnică a problemei laoţiene a continuării discutării problemelor fun împotriva analfabetismului“, or cu asprime crimele colonialiştilor por tureze faptele pretinzînd că principalii
ai agenţiei de presă „Novosti“ rezolvarea multor probleme di ganizat ele comitetul executiv tughezi în Angola care au intensifi vinovaţi de tragedia Angolei n-ar ti
s-au adresat mai multor repre ficile. Să sperăm că această remis spre publicare presei următorul damentale care stau în ţaţa conferinţei. al Uniunii internaţionale a stu cat in ultimul timp genocidul împo colonialiştii ci înşişi angolezii, pe caro
zentanţi ai vieţii publice şi unor întîlnire va da rezultate bune. denţilor. triva poporului acestei ţâri. EI a de el i-a denumit cu dispreţ sălbatici.
oameni de stat cu rugămintea comunicat: Reprezentantul Marii britanii M. Mac clarat că în ultima vreme portughezii
de a răspunde la întrebarea : KAORU YASUI, laureat al In raportul său, prezentat in îăcind uz de bombe cu napalm şl mi Următoarea şedinţă a Consiliului de
„Ce părere aveţi despre recen Premiului internaţional Lenin l.a 8 iunie a avut loc o întîlnire a donald a comunicat că delegaţia sa şl cadrul seminarului, ministrul traliere, au exterminat 3U.009 de ango Securitate are Ioc la 8 iunie.
ta întâlnire dintre N. S. liruş- „Pentru întărirea păcii între celor doi preşedinţi ai Conferinţei in alte delegaţii se consulta cu guverne învuţămîntului din Cuba, Ar
ciov şi J. Kennedy ?“. Iată răs popoare“. Am urmărit intîlni
punsurile primite. rea de la Viena cu speranţă şi ternaţionale pentru reglementarea paş le respective şi a propus aminarea con
totodată cu nelinişte. Speran
KONNI ZILLIACUS, membru ţele mele s-au bazat pe con nică a problemei laoţiene. Ei au avui vocării şedinţei. Cei doi preşedinţi nu
al Parlamentului britanic din vingerea că această întîlnire
partea circumscripţiei electora va deschide calea spre slăbirea un schimb de păreri cu privire la şe au putut ajunge la o părere comună
le Manchester. Un proverb cu încordării internaţionale şi re
noscut spune: „Bun este cel ce zolvarea problemelor mondiale dinţa conferinţei care urma să aibă In această problemă.
procedează bine1'. Atmosfera a de actualitate. Neliniştea mea
fost bună, primirea bună. Ră a fost trezită de pericolul ză loc la 8 iunie şi să ne prezidată dt Data următoarei şedinţe va îi anun man do Hart, a arătat că în ţă
mâne insă de văzut dacă aceas dărnicirii acestei întîlniri de
tă iniîlnire a dus la o apropie către anumite cercuri america reprezentantul Marii Uritanil. ţată ulterior. rile Americii Latine există 70
re concretă a celor două puncte ne interesate în menţinerea de milioane de analfabeţi, in
de vedere. „războiului rece“. Aveam mo S. v (r$ p Nelinişte în Republica Sud-Africană
tive să fiu neliniştit.
După părerea mea, utilitatea e relaţiile comerciale ţâri ca Republica Dominicană, JOHANNES13UKG 8 (Agerpres). — blicii Sud-Africane. Verwoerd se teme
întilnirii depinde de măsura în Ştirile din America veneau I. I®. Chineză Guatemala, Salvador, Nicara Creşterea în amploare a luptei popu de soarta propriului său stat poliţist,
care preşedintele Kennedy este să confirme că grupul adep gua, Bolivia Şt Honduras, pro laţiei africane din Angola împotriva rasiştii sud-africani sînt neliniştiţi in
decis să renunţe la rolul său ţilor „războiului rece“ a exer OTTAWA 8 (Agerpres;. — După pra utilajului necesar navelor care ur centul de analfabeţi este de 57 colonialiştilor portughezi umple de tea faţa perspectivei ca flacăra luptei de
de „cruciat anticomunist" şi să citat în permanenţă presiuni cum anunţă agenţia Associated Press, mează să transporte cereale canadiene la sută din populaţie, iar in mă nu numai cercurile guvernante din eliberare naţională din Angola să cu
se gindească la coexistenţa asupra preşedintelui Kennedy. ministrul finanţelor al S.U.A. a inter pentru R. P. Chineză. Haiti — de 89,5 la sută. Portugalia. După cum reiese din in prindă şi Afripa de sud-vest.
paşnică. zis unei societăţi din statul Illinois să formaţiile agenţiilor de presă o neli
Faptul că întâlnirea a avut to exporte în Canada utila) destinat nave Agenţia United Press International Raportorul a vorbit apoi des m anifestaţii
Utilitatea întilnirii depinde lor canadiene care urmează să tran anunţă că primul ministru al Canadei pre modul în care guvernul re nişte deosebită o resimie în legătură *
de asemenea de măsura în care tuşi loc in ciuda tuturor piedi sporte cereale în Republica Populară lohn Dieieiibaker a declarat la 7 Iu voluţionar al Cubei lichidează
preşedintele Kennedy intenţio Chineză. Situaţia creată prin această nie că „în ciuda embargoului Impus cu situaţia din Angola guvernul Repu a h popufafsei algeriene
nează să sprijine în continuare cilor, şi că după încheierea în- acţiune a Ministerului de Finanţe al de Statele Unite. Canada îşi va înde analfabetismul.
S.U.A. a fost calificată de un repre plini angajamentele contractate de a
intransigenţa lui Adenauer în tîlnirii s-a declarat că în viitor zentant al societăţii canadiene „Robert trimite cereale K. P. Chineze”. Guver :OT= PARIS 8 (Agerpres). — !n
problema Berlinului. Reford Gompany LTD". ca îiind „ab nul canadian, a arătat el. a luat deja
se va menţine un contaot în solut ruşinoasă". toate măsurile pentru ca în Canada să Lupte intre patrioţii angolezi cursul zilei de miercuri, in dife
Să sperăm că aceasta a fost fie construit utilajul pe care S.U.A. îl rite oraşe din Algeria au avut
doar prima întâlnire din seria toate problemele oare' prezintă Un reprezentant al societăţilor de refuză Canadei, astfel îneît Canada îşi
unor întîlniri similare în cadrul transporturi navale din Canada a de va putea îndeplini angajamentele con şi co lo m slişti loc noi manifestaţii ale popu
cărora va fi continuată discu- interes pentru U.R.S.S. şi S.U.A. tractuale faţă de China. laţiei algeriene- La Souk Ahras,
tarea acestor probleme. clarat că Ministerul Finanţelor al sute de algerieni s-au adunat
şi pentru întreaga lume, are o S.U.A. încearcă să împiedice comer- Acesta nu este primul caz cînd
JACQUES DEBU-BRIDEL, ţul Canadei cu R. P. Chineză. S.U.A. intervin cu brutalitate în rela LUANDA 8 (Agerpres). — cartierul general al mişcării răs din nou in piaţa centrală a ora
scriitor francez, fost senator, însemnătate deosebită. Această ţiile comerciale ale altor ţări. Agenţiile de presă relatează că culaţilor angolezi din această re şului cu steaguri ale Frontului
Problema a luat o asemenea am în regiunile de nord ale Ango giune- de eliberare Naţională scandînd
întâlnirea de la Viena, în Aus întîlnire a creat posibilitatea ploare îneît însuşi guvernul canadian După cum se ştie, In 19D8 Statele lei se desfăşoară în permanen lozinci în sprijinul luptei pen
a fost nevoit să ia atitudine. Unite au interzis filialelor din Canada ţă lupte intense între patrioţii Agenţia France Presse anun tru independenţa Algeriei, Puter
unor noi acţiuni în direcţia în ale societăţilor americane să vîndă angolezi şi armata colonialistă ţă că Roberto Holden, preşedin nice forţe ale jandarmeriei şi po
Ambasadorul Canadei în S.U.A.. R. P. Chineze automobile şi autoca portugheză. tele „Uniunii Popoarelor din liţiei au intervenit pentru a îm
tăririi păcii in întreaga lume. A.D.P. Kenney, a cerut Departamen mioane, iar în 1959, „Aluminium Com Angola“ a declarat la 7 iunie că
tului de Stat să ridice embargoul asu- pany of Canada” a tost constrînsă să Corespondentul din Luanda al „lupta poporului angolez pentru prăştia pe manifestanţi.
suspende efectuarea unei comenzi în libertatea sa a intrat într-o tază
valoare de un milion de dolari pentru agenţiei Reuter scrie despre lup Autorităţile franceze continuă
decisivă“. El a spus că Armata
tele crîncene care au avut loc însă să manifeste pasivitate fa
de eliberare angoleză numără
zilele acestea in localităţile To- ţă de elementele ultracolonialiste
peste 20.000 de oameni.
to, Negaja şi Dembos în apro care se dedau la acte teroriste.
piere de oraşul Carmona.
tria neutră, unde cele două. China, întrucît era ameninţată că va Lupte înverşunate se dau şi
blocuri au reuşit odinioară să
ajungă la un acord eu privire S-a deschis Cojafermfa Generada pierde comenzile iirmelor americane. în regiunea Damba, unde se atlă
Ia tratatul de stat, este simbo
lică. In prezent este greu de a O . i. M . Mari demonstraţii studenţeşti iJH K I
afirmat dacă omenirea va pu
tea respira mai liber, dacă vom GENEVA 8 (Agerpres). — La rul Consiliului de Stat. Din dele la Madrid MpSGOVA 8 Agerpres). - TASS rul „Post“, care apare la Denver, a
fi în curînd martorii unei con Geneva s-au deschis lucrările celei transm ite: La invitaţia Sovietului Su publicat date reterltoare ia investiţiile
ferinţe Ia nivel înalt care să de a 45-a Conferinţe Generale a Or gaţie mai fac parte Gostică Alecu, MADRID 8 (Agerpres). — sori nu a acceptat să preia func prem al U.R.S.S. în seara zilei de 7 de capital american în Republica Domi
deschidă calea spre dezarmarea ganizaţiei Internaţionale a Muncii. secretar al G.G.S., delegatul munci Reîerindu-se la grevele studen ţiile celor destituiţi şi de aceea iunie a sosit la Moscova o delegaţie a nicană. După cum precizează ziarul,
generală şi controlată şi să li Pe lingă raportul Directorului Ge torilor, Ion Marinescu, directorul U- ţilor şi profesorilor de la Uni ministrul a trebuit să însărcine parlamentului Braziliei condusă de. Cle- S.U.A. dispun în Republica Domini,
chideze coşmarul apocaliptic ai neral, care va trata probleme privind zinei de anvelope Popeşti-Leordeni, lio de Lemos, vicepreşedinte a! Came cană de investiţii de capital în valoare
războiului nuclear. delegatul directorilor de întreprinderi, versitatea din Madrid şi la re ze temporar pe rectorul Univer rei deputaţilor. de circa 150 milioane dolari.
relaţiile de muncă, se vor dezbate precum şi N. Alexe, director adjunct presaliile împotriva participan sităţii din Madrid să-i supli
D-na. RAMEŞVARI NEHR'U, şi alte probleme c a : „Rolul O.I.M. în ţilor la greve, corespondentul nească. TEHERAN 8 (Agerpres). — Agen ROMA 8 (Agerpres'. —- Luînd cu-
laureată a Premiului interna ajutorarea ţărilor slab dezvoltate“, la Comitetul de Stat pentru proble din Madrid al ziarului „Com Ministrul a declarat, de ase ţia France Presse anunţă crearea li vîntnl în parlamentul italian unde. s.a
ţional Lenin „Pentru întărirea „Informaţii şi rapoarte asupra apli me de Muncă şi Salarii, delegat gu nei noi grupări politice în Iran „Parti trecut la discutarea bugetului servicii
păcii între popoare“. Mă bucură bat" scrie : menea. că sţudenţii Facultăţii dul progresist din Iran“. Dr. Arameş, lor financiare, deputatul comunist” Gio-
că conducătorii celor două mari cării convenţiilor şi recomandărilor vernamental. „Ministrul spaniol al Educa de Ştiinţe Politice şi Economice fondatorul acestui partid, a arătat că vani Grilli a subliniat că politica impo
state, Hruşicov şi Kennedy, O.I.M.“, „Probleme privind locuinţe- unul din scopurile principale ale parti zitelor dusă de guvern contravine con
s-au întâlnit. Această întîlnire La lucrările sesiunii asistă Simioti ţiei Naţionale, Rubio, a desti vor fi exmatriculaţi". dului este obţinerea retragerii Iranu stituţiei ţârii care prevede un impozit
,e muncitoreşti“ etc. Zeigher, preşedintele Comitetului de tuit la fi iunie pe decanul Fa în urma acestui conflict toţi progresiv şi direct.
a contribuit Ia topirea gheţii lui din pactul militar (5.E.N.T.O.
Delegaţia R. P. Romîne este con Stat pentru probleme de Muncă şi cultăţii de Ştiinţe politice şi studenţii şi profesorii au decla LONDRA 8 (Agerpres). — Unul din
care îi despărţea înainte de dusă de Grigore Geamănu, secreta- Salarii. NEW YORK 8 (Agerpres). — Zia- cele mai mari trusturi de produse de
j economice, pe prodecanul şi pe rat grevă. Pe străzile Madri
Lucrările conferinţei vor dura pînă j secretaru1 acestei facultăţi. Ni- dului au avut loc demonstraţii
la 29 iunie. meni dintre asistenţi şi pro îe- studenţeşti.
panificaţie din Anglia — „Associated
British Foods” a anunţat că de la 19
Semnificaţia unor cifre de „parteneră“, aceasta s-a şi mişcai priveşte volumul producţiei industriale. prinzătoare: în decursul a 156 de ani iunie vor fi majorate preţurile la toa
înainte. Cam acelaşi gen de ,,dovezi” Intîietaiea mondială menţinută de Sta de existenţă a S.U.A,, populaţia ame te produsele de panificaţie. Exemplul
O cărticică cu coperţile albastre, de AL. CIMPEANU ţit de pe urma războiului, potenţialul folosesc economiştii burghezi cînd tele Unite timp de 80 de ani va f1 ricană a plătit drept impozit suma acestui trust va ti urmat şi de alte
mărimea unui carnet de buzunar a ei economic, a crescut vorbesc de perspectivele întrecerii e- înlăturată, liderul economic al lumii de 244 miliarde de dolari, îri timp .întreprinderi de panificaţie din ţară.
apărut în librăriile Moşcovei. Titlu] corespondentul „Agerpres" la Moscova conomice. devenind Uniunea Sovietică, socialis- ce numai în ultimii patru ani cifra
„U.R.S.S.—S.U.A.” îţi atrage atenţia. lată în carte două coloane de cifre ' mul. impozitelor s-a ridicat la 373 de mi HAGA 8 (Agerpres). — Guvernul
capitaliste dezvoltate din Europa, iar expresive. Ele ne înfăţişează dinamica Dacă clasica întrecere a avut Ioc liarde I olandez a trimis celei de-a doua oa-
Paginile ei sînt pline cu coloane de de ajuns ori de întrecu! S.U.A. nici anuală a producţiei celor două ţări vreodată, fără îndoială că Anchile a Expresive sînt datele privitoare la mere a parlamentului olandez o scri
cifre şi diagrame, însoţite pe alocuri nu putea fi vorba. pe ultimii 35 de ani. In faţa fiecă ajuns broasca ţestoasă într-un ritm nivelul de trai. Ele ne dau o oglin Dimpotrivă, în Uniunea Sovietică soare în care anunţă ca Intenţionează
de scurte explicaţii. Cartea este în rei cifre e semnul plus sau minus, mai scurt decît i-a trebuit lui Zenon dire obiectivă a realităţii. Cînd sta salariile cresc cu cinci la sută în să supună examinării parlamentului un
tocmită de oameni care în asemenea Lenin, oamenii sovietici aveau în care arată creşterea sau descreşterea să-şi elaboreze ciudata sa argumen tisticienii burghezi analizează această fiecare an, nemaivorbind de înmulţi proiect de lege cu privire la majora-J
cazuri nu cunosc alt limbaj decît cel crederea ’ nestrămutată că Uniunea problemă procedează după cum ur rea rapidă a fondurilor sociale de care rea chiriilor cu 30 la sută.
al sobrietăţii ştiinţifice. Sovietică va întrece ţările capitaliste producţiei in anul respectiv. In coloa tare. mează : iau veniturile şi consumul beneficiază întreaga populaţie. Impo
şi încă cu o asemenea viteză oum na ce înfăţişează înaintarea economiei Cifrele glăsuiesc că în timp ce unii capitaliştilor, apoi pe cele ale sala zitele pe venit se reduc sistematic, LISABONA 8 (Agerpres). — După
Răsfoind pagină după pagină, co acestea nici n-au visat. In faţa celei sovietice nu ee află nici un minus, riaţilor, le varsă pe toate într-o sin iar peste patru ani ele vor fi lichi cum anunţă corespondentul din Lisa-
loanele sobre de cifre parcă învie. mai minunate forţe din lume — forţa ea ne arată că în perioadele con filozofează despre neputinţa ajungerii gură oală, le amestecă, scot apoi me date complet. Cifrele, c.u logica lor bona al agenţiei France Presse, la 7
Ele oglindesc impresionantul urcuş ai muncitorilor şi ţăranilor — s-a des strucţiei paşnice n-a existat nici un din urmă a S.U.A., într-o serie de dia şi declară: iată nivelul de, trăi de fier ne conving că nu este depar iunie a sosit la Lisabona într-o vizită
economiei Uniunii Sovietice, care se chis un larg cîtnp de acţiune. Şi an in care industria U.R.S.S. să-şi ramuri productive Uniunea Sovietica al americanului. Şi pn şcolar ştie însă te timpul cînd oamenii sovietici vor oficială, Stikker, secretarul general al
află acum faţă în faţă cu cea mai această forţă a făcut minuni. In mai reducă producţia ori să stea pe Ioc. a şi înlăturat întâietatea americană şi că în dosul acestor indici medii se dobîndi cel mai înalt nivel de trai N.A.T.U.
dezvoltată ţară a lumii capitaliste. puţin de două decenii ea a transfor In coloana S.U.A. semnele se schimbă ocupă acum primul loc în lume. Ast ascunde bogăţia colosală a unui mă din lume.
mat Rusia „opincarilor" intr-o mare unul după altul. Cifrele arată că Ia fel, producţia U.R.S.S. pe cap de lo nunchi de exploatatori şi sărăcia unei —o m —
Statele Unite ale Americii. Cartea nu putere industrial-coîhoznică. Şi dacă fiecare 3—4 ani economia americană cuitor la minereu de fier, niangan, largi pături a populaţiei. A fost o vreme cînd Hearsf-senior
este un comentariu, ci un îndreptar, n-ar fi fost războiul, Uniunea Sovie este cutremurată de crize. Chiar acum, crotn. turbă, nichel, combine cerealie vorbea cu ironie despre ştiinţa şi teh S i i s r s d e a s e ' ISSJ
o sursă de informaţii în legătură cu tică ar fi ajuns şi întrecut de pe de exemplu, industria siderurgică a re, ţesături, lînă, zahăr, unt, este mai Dar iată indicii reali : 162,5 milioa nica sovietică. „Ei — scria Ile^rst A
întrecerea economică dintre cei doi acum Statele • Unite. Căci invazia fas S.U.A. lucrează cu aproape numai ju mare decît producţia S.U.A. ne de oameni, sau 90 la sută din — nu pot face nici măcar un camion era s o o í s v i i a
poli ai lumii contemporane. cistă a lăsat urmele unor distrugeri mătate din capacitatea sa. populaţia S.U.A., se folosesc de inai de o tonă“... Regele presei galbene
colosale. Naziştii au nimicit pe teri A fost o vreme cînd S.U.A. uimeau puţin de jumătate din venitul naţio nu şi-a putut închipui că fiul său va LA PAZ 8 (Agerpres). — A-
Cifrele au graiul lor. Ele .dovedesc toriu! sovietic 1.710 oraşe, peste La numai cîţiva ani după ce şi-a lumea prin ritmul dezvoltării econo nal. în timp ce clasele exploatatoare, genţia United Press Internatio
că economia sovietică se dezvoltă în- 70.000 de sate, 31.850 întreprinderi refăcut economia distrusă de război. miei lor. Atunci pe glob nu era însă care reprezintă 10 Ia sută din popu fi nevoit să-l desmintă, scriind: „De nal anunţă eă guvernul bolivian
tr-un ritm fără asemănare în istorie. industriale... Pagubele pricinuite eco Uniunea Sovietică a trecut nemijlocit nici o ţară socialistă şi S.U.A. erau laţie, înghit mai mult de jumătate din la seceră la sputnik, în 40 de ani — a decretat starea de asediu pe tot
Ideea generală care se desprinde din nomiei sovietice au ajuns la astrono ta rezolvarea sarcinii sale economice privite ca o stea care arată înăl acest venit. aceasta este o dovadă că succesele cuprinsul Boliviei. In comunica
lectura cifrelor este aceea că victoria mica cifră de 1,890 miliarde de ru fundamentate... Dacă la începutul în ţimile la care se poate ridica capi comuniştilor se bazează pe fapte, nu tul guvernului se spune că au
Uniumi Sovietice în întrecerea cu ble. trecerii Uniunea Sovietică producea talismul. Alte coloane de cifre ne înfăţişează pe vorbe”. fost arestate 25 de persoane.
Statele Unite este inevitabilă. structura cheltuielilor oamenilor mun
Pc teritoriul american n-a călcâi doar a suia parte (1 la sută) din Priveşti cifrele şi te minunezi în cii din cele două ţări. Cum îşi chel 134 de pagini de cifre, date, dia Potrivit relatărilor agenţiei
Împrejurările în care a pornit aceas nici o cizmă duşmană, în oraşele şl producţia golbală americană, în 1951 faţa forţelor creatoare ale socialis tuiesc veniturile muncitorii americanii grame. După ce le parcurgi rătnîi americane, în regiunile miniere
tă întrecere n-au fost nici pe depar- satele americane n-a fost distrusă nici producţia sovietică reprezenta o trei mului. Din I9i8 pînă în 1960 ritmul 63 la sută din ele sînt înghiţite de cu impresia că nici un talent seîn- din Bolivia se desfăşoară o vas
le egafe. La start stăteau doi par- o clădire. In timp ce în U.R.S.S. me din volumul realizat de S.U.A. creşterii producţiei industriale sovie chirie, impozite, deservire medicală şi teietor n-ar putea înfăţişa mai expre tă mişcare revendicativă. Mun
leneri ; Republica sovietică ruinată, tice a fost de trei ori mai înalt decît de alte cheltuieli care nu sînt cunos siv, mai captivant tabloul general al citorii au hotărât organizarea ii,
ilăinîndă, sfişiată, şi o puternică ţară bombele scoteau din funcţiune o uzi Distanţa se micşorează cu repezi ce! al S.U.A. Dacă comparăm cifrele cute de oamenii sovietici. Pentru ali hunii contemporane. nui „marş al foametei“ în semn
capitalistă — S.U.A Aceasta din urmă nă după alta, în Statele Unite econo ciune. Nu tuturor te convine însă din perioadele paşnice vedem că în mentare şi procurare de articole de de protest împotriva modului ne
producea în 192) de 60 de ori mai acest adevăr, de aceea, apologeţii bur larg consuni, muncitorilor americani Ceasul capitalismului, care a do regulat cum li se plătesc sala
multe articole industriale, de U0 ori mia se dezvolta rapid. De pildă, în gheziei, în zelul ce-l depun pentru aceste perioade Uniunea Sovietică a le rămîne nuniai 37 la sută din ve minat lumea timp de patru veacuri, a riile şi a aprovizionării proaste
mai multă energie electrică, de 69 de fardarea capitalismului, adesea coboa păşit de cinci ori mai repede pe scara nituri. sunat. Socialismului care este de abia a centrelor miniere.
ori mai mult cărbune, de 2U) ori ma> 1943 producţia industrială a S.U.A. creşterii economice decît America de la începutul său, i-au trebuit doar
m:i3t oţel decît Uniunea Sovietică. ră pînă ia sofismul lui Zenon. Acest nord. Acum diferenţa s-a micşorat în- Şi mai semnificative sînt cifrele cu ceva mai mult de patru decenii Aceasta este a doua oară în
Economiştii burghezi prooroceau ca era cu 83 la sută, iar cea agricolă filozof grec spunea că Anchile nu vă tr-atit îneît s-au stabilit şi termenele privind dinamica nivelului de trai în pentru a atinge înălţimile pentru care decurs de patru luni cînd guver
vor trece veacuri pînă cînd Rusia se ajunge niciodată o broască ţestoasă, cînd Uniunea Sovietică va întrece cea cele două ţări. Veniturile oamenilor burgheziei i-au trebuit patru sute de nul Estensoro a decretat starea
va putea apropia de nivelul ţărilor cu 15 ia sută mai mare ca la înce pentru că de fiecare dală, pînă ce mai bogată ţară capitalistă în sfera muncii din S.U.A. cresc atît de în ani. Gîmpul său de acţiune, perspec de asediu in ţară. In luna fe
el va parcurge distanţa ce-l desparte producţiei bunurilor materiale. Pînă cet îneît sînt foarte greu de observat, tiva vieţii fericite pe care socialismul bruarie starea de asediu a fost
putul războiului. S.U.A. s-a îmbogă la momentul acela istoric au rămas lucru care nu se poate spune despre le proiectează în faţa omenirii sînt instituită după un val de greve
doar 7 ani. Atunci Uniunea Sovietică impozite. Acestea urcă cu viteze sur- nemărginite. ale minerilor şi învăţătorilor.
va ocupa primul loc în lume în ce
Redadla si administraţia ziarului: sir. fi MaHi» n- o ico. m„.,- » u n f a în n u m e r a r eon form aorobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 263.320 dm 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poli gralicâ „1 Mai" — Deva.
i
W
