Page 36 - 1961-06

pag1. 4
Guvernul congolez este hotărît
să apere unitatea şi integritatea
teritorială a republicii
Declaraţiile lui Ântoine Gizenga
STNLEYVILLE 9 (Agerpres).
Corespondenitul TASS, ©. Fe-
deaşcin, transm ite:
Şeiul guvernului Republicii
Congo, Antoine Gizenga, a a-
cordat un interviu coresponden­
ţilor agenţiei TASS şi ziarului
„Izvestia“. In cursul convor­
birii care a avut loc, ©izenga
a făcut o analiză a evenimen­
telor petrecute în Republica
Gongo de la proclamarea inde­
pendenţei şi a descris tragedia
trăită de poporul ei în acest an.
Gizenga a arătat că „din mo­
mentul în care s-au convins că
nu pot înfrînge prin forţă îm­
potrivirea tot mai dîrză a parti­
zanilor unităţii, libertăţii şi in­
dependenţei adevărate a Con-
goului, imperialiştii şi complicii
lor din rîndurile trădătorilor po­
porului congolez şi-au schim­
bat tactica. Au avut loc confe­
rinţele de la Tananariveşi Coquil-
hatville în cadrul cărora au fosi
adoptate rezoluţii îndreptate
spre dezmembrarea republicii.
Aceste rezoluţii nu au fost în­
să aprobate de către populaţie
a cărei majoritate se pronunţă
pentru un Congo unit“.
„Duşmanii republicii, a su­
bliniat Gizenga, au încercat să
înăbuşe provincia Orientală
printr-o blocadă economică al
cărei efect s-a întors însă îm­
potriva organizatorilor ei. Chiar
şi oraşul Leopoldville a avut de
suferit de pe urma blocadei. A-
tunci, autorităţile de la Leo­
poldville au anunţat sistarea
blocadei. Pe fluviul Congo a
Guvernul Guineei sprijină ceastă politică se bucură de nialiştii au mitraliat dintr-o ma­
ai C .C . al P .C . din Belgiacauza dreaptă a patrioţilor sprijinul majorităţii poporului şină un magazin aparţinînd u-
sud-africani
CONAKRY 9 (Agerpres). •—
Guvernul Republicii Guineea
condamnă cu hotârîre "procla­
marea Republicii Sud-Africane,
calificînd-o drept o „farsă orga­
nizată de o mînă de rasişti“.
Guvernul Guineei credincios
Cartei O.N.U., Cartei de la Ca­
sablanca şi politicii sale antiim-
perialiste şi anticolonialiste, de­
clară că sprijină cauza dreaptă
a patrioţilor sud-africani caro
luptă pentru o adevărată inde­
pendenţă şi suveranitate a ţării
lor.
Guvernul Guineei face apel
la foţi conducătorii statelor din
Africa şi Asia şi din întreaga
lume, care se pronunţă pentru
pace şi echitate, să nu precu­
peţească nici un mijloc pentru a
salva popoarele Uniunii Sud-
Africane de apartheid, de asa­
sinări în masă şi de mizerie. voltării învăţămîntului. Delega-
Francezii nu-i uită...
In fiecare an, ta 10 Iunie, delegaţi
ai oamenilor muncii din Franţa, se
îndreaptă spre locul unde a fost cînd-
va orăşelul Oradour-aur-Glane, pentru
a depune coroane la monumentul ri-
dioat în memoria victimelor fascis-
p inului.
Tragedia Oradour-ulul se aseamănă
cu cea de la Lidice sau din alte o-
raşe şi sate prin care au trecut hoar­
dele fasciste.
Acum 17 ani, în noaptea de 10
spre 11 iunie 1944, un detaşament de
tîlharl fascişti din regimentul „Der
Führer“ al diviziei SS „Das Reich“ a
pătruns în orăşelul Oradour-sur-Glane
şi a întreprins o „operaţie de cură­
ţire“, ceea ce în limbaj hitlerist se
traducea prin ştergerea localităţii de
pe hartă.
Istoria a înscris însă pentru tot­
deauna numele acestui orăşel francez
ca mărturie a uneia dintre cele mai
bestiale crime săvîrşite de hitlerişti.
întreaga populaţie a orăşelului — 642
de locuitori — a fost exterminată de
către călăii hitlerişti. Bărbaţii au foit
aduşi cu forţa în piaţă, iar apoi au
fost împuşcaţi pînă la unul. Femeile
au fost închise în biserică împreună
cu cei 267 de copii ai orăşelului. Bi­
sericii i s-a dat apoi foc şi toate
strigătele celor care ardeau de vii n-au
impresionat ¦pe barbarii secolului al
XX-lea.
Pentru a-şi desăvîrşi crima, bestiile
fasciste au, distrus şi orăşelul, tran-
sîormindu-1 în mormane de moloz.
Au trecut 17 ani de cînd a fost
distrus orăşelul Oradour-sur-Glane şi
se pare că învăţămintele acestei tra-
Redacţia şi a l-m, i-
juMírrvsíle s iirá • ju liim s le ş iirx jd lir r te le ş t ir i- lu c r ă r ile C o n siliului d e Securitate
{ost autorizată deplasarea na-
velor. Insă, în timp ce noi am
trimis nave cu încărcături, spre
noi, la Stanleyville, soseau n a ­
ve goale.
Astăzi cauza acestui lucru a
devenit cunoscută : A ieşit la i-
veală faptul că navele care ve­
neau spre noi transportau gru
puri de soldaţi mobutişti in di­
ferite regiuni de pe malurile
fluviului Congo in scopul pregă­
tirii unei agresiuni împotriva o-
raşului Stanleyville. Această ma­
nevră a fost insă descoperită şi
este sortită eşecului“.
Apoi Gizenga a vorbit despre
hotărirea guvernului central cu
privire la convocarea parlamen­
tului. Amintind de propunerile
concrete privind procedura şi
locul organizării sesiunii parla­
mentului, el a precizat: „Declar
încă o dată că guvernul legal
^ în Algeria
pcb.ă.u"a ; crizei ţe?st“e convocarea ne-
înfriziată a parlamentului con­ ALGER 9 (Agerpres). — Du­ ofiţerii care au contribuit la li­
gelez“.
Gizenga a subliniat că guver­ agenţiei France Presse, în Al­
nul este gata să accepte convo­ geria continuă atentatele ultra-
carea parlamentului intr-un alt
ioc decît ICamina cu condiţia ca
O.N.IJ. să garanteze securitatea
deplină a parlamentarilor şi ac­
tivitatea normală a organului
suprem al ţării.
In încheiere şeful guvernului magazine aparţinînd unor al­
legal a declarat: „Guvernul nos­ gerieni.
tru este convins de justeţea cau­ In seara aceleiaşi zile mani­
zei sale şi ferm hotărît să apere festaţiile ultracolonialiste au
mai departe unitatea şi integri- I atacat pe poliţişti provocînd in­
fafea teritorială a republicii. A- cidente. Tot la Oran ultrncolo-
congolez. Acolo unde este po­
porul, este şi puterea — acest
adevăr este bine cunoscut tutu­
ror. De ^ceea sîntem convinşi că
va triumfa cauza noastră dreap­
tă. Iată de ce privim cu încre­
dere viitorul şi sîntem gata să
aparam pînă la capăt politica
noastră“.
U . N . E . S . C . O . trebuie să ajute
fările africane în dezvoltarea
in v ă f ă m în tu lu i şi culturii
. ® (-A-ger.pres). Cea
de-a 59-a sesiune a Consiliu-
ui Executiv al U.N.E.S.C.O. ca-
re îşi ^desfăşoară lucrările la
Paris îşi concentrează atenţia
asupra problemei ajutorării de
către această organizaţie a ţă-
rilor africane în domeniul dez­
gedii sînt date uitării. Pe şoselele
Franţei gonesc din nou ofiţerii şi ge­
neralii germani, aceeaşi ofiţeri care
au mai fost pe teritoriul francez în
anul 1944. Unii dintre ei, oa de pildă,
Speîdel, comandă în cadrul N.A.T.O.
pe fiii celor ucişi de călăii hitlerişti
Alţii ca de pildă generalul hltlerist
Lammerding, fost comandant al di­
viziei „Das Reich“, care trăieşte liniş­
tit în Germania occidentală, se aş­
teaptă să-i fie şi lui încredinţată o
funcţie de răspundere în N.A.T.O. re-
cunoscîndu-i-se, probabil, astfel i,me­
ritele“ pentru distrugerea Oradouru-
tui.
Faptul că ofiţerii hitlerişti, vinovaţi îl ocupă problema rolului învă-
de crime bine cunoscute împotriva po­
porului francez, sînt numiţi în cadrul
N.A.T.O. cu consimţămîntul oficiali­
tăţilor franceze, nu înseamnă însă că,
crimele lor au fost uitate de francezii
care au avut de suferit de pe urma
faimoasei „ordini noi“ pe care hitle-
riştii intenţionau să o introducă în
Franţa.
Poporul francez luptă pentru ca
tragedia de la Oradour să nu se măi
repete, pentru ca diverşi speideli şi
lammerdingi să nu mai poată re­
peta crimele fără de lege. Pretutin­
deni, pe teritoriul Franţei, oaspeţii ne­ meniul dezvoltării învătămîntu-
poftiţi sînt întîmpinaţi cu demonstra­
ţii şi manifeste de protest. Se aude
tot mai des lozinca strigată de către
francezi: „Nu, militarismului german!“.
Francezii rvii-i pot uita pe călăii hu-
lerişfi după cum nu-i uită întreaga
omenire iubitoare de pace care are
azi în lume, cuvîntul hotărîtor.
AL. GIN.JU
zia •1*•I' S o- n Telefon- 188; 189; 75 ia \a ofilita in numci ar eonlorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 263.320 din 6 noiembrie 1949. —- Tiparul: întreprinderea Poli gralicâ „1 Mai“ — Deva
DRfy M tn S n C tA n fS m frA M r. 20 J
liF *1 I în problem a sifuafiei din Angola
NEW YORK 9 (Agerpres). răufăţeşte. Bombardarea barbară a sa­ mişeleşte cu pumnalul în spatele A-
La 8 iunie Gonsiliul de Securitate a telor continuă, iar colonialiştii folosesc fricil.
continuat examinarea situaţiei din An­ bombe cu napalm cu care incendiază Reprezentantul Etiopiei, Gabre Egzi,
gola. Reprezentantul Ghanei, care a satele şi plantaţiile. Numărul celor u- a cerut să se acorde independenţă An-
T in e re tu l sovietic se pregăteşte luat primul cuvîntul în şedinţă, a cri­ cişi se ridică la zeci de mii. Peste golei.
ticat cu vehemenţa poziţia adoptată 100.000 de locuitori ai Angolei au fost Reprezentantul Republicii Mali, Tra-
pentru Congresul partidului de guvernul Portugaliei în problema nevoiţi să-şi părăsească ţara. In An­
Angolei. In Angola, a spus el, are loc gola au izbucnit epidemii şi foamete. ore. vorbind despre Bestialităţile să.,
MOSCOVA 9 (Agerpres). — tit, printre altele, că tinerii o răscoală populară care s-a transfor­ Mii de oameni sînt internaţi în lagăre vîrşite de portughezi în Angola a citai
TASS transm ite: Comitetul moscoviţi au luat iniţiativa de mat într-un război anticolonialist. de concentrare. următoarea declaraţie tăcută de un
Central al U.T.C.L. consideră a aduce fiecare în dar Con­ ofiţer din armata colonială portugheză
că asigurarea dării în exploa­ gresului — realizări în muncă. Delegaţia Ghanei consideră că dacă In încheiere, reprezentantul Liberiei corespondentului unui ziar francez t
tare, în ajunul Congresului al Consiliul de Securitate nu va reuşi să a cerut ca Comisia U.N.U. să plece „Vom extermina încă fOU.UOO de ase­
XXII-lea al Partidului Comu­ Comsomoliştii din Leningrad, obţină încetarea represiunilor sînge- imediat in Angola şi să studieze Ia faţa menea animale (aşa î-a numit el pe
nist, a 47 de obiective de pe cele a amintit Serghei Pavlov, des­ roase din Angola ele vor reprezenta locului situaţia creată în această ţară. angolezi) după ce se va încheia sezo­
mai importante şantiere ale sep- făşoară pe scară largă întrece­ o mare primejdie pentru pacea şi se­ nul ploilor".
temalului este o cauză a eom- rea pentru îndeplinirea nu în curitatea întregii lumi. In şedinţa din dupâ-amiaza zilei de
somoliştilor — a declarat la 8 cinei, ci in patru şi trei ani a 8 iunie Consiliul de Securitate a satis­ Guvernul Republicii Mali, a declarat
iunie Serghei Pavlov, prim-se- sarcinii trasate de septenal cu Autorităţile portugheze sînt ajutate făcut cererile delegaţiilor mai multor Traore, va acorda poporului angolez
cretar al C.C. al U.T.C.L. lulnid privire la productivitatea mun­ de statele membre ale N.A.T.O. Repre­ ţări asiatice şi africane de a Ii se a- sprijin moral ş< material in lupta sa
cii. zentantul Ghaneî a protestat cu hotă. corda posibilitatea să participe Ia dis­ împotriva proprietarilor ae sclavi por­
cuvîntul la plenara Comitetului rîre, în numele delegaţiei sale, împo­ cutarea problemei angoleze. tughezi. Traore a avertizat puterile oc­
Central al Comsomoluluii. Ple­ Un loc important a fost a- triva unei asemenea „solidarităţi“ a cidentale că, acordind ajutor colonialiş­
nara examinează problema pre­ cordat în raport problemei ob­ acestor state. E) a amintit cuvintele In faţa bestialităţilor sâvTrşite de tilor portughezi din Angola ele se de­
gătirii tineretului sovietic în ve­ ţinerii unei înalte recolte de preşedintelui Nkrumah care a declarat colonialişti] portughezi tn Angola, a mască In faţa întregii lumi ca părtaşe
derea Congresului al XXII-lea porumb. recent că fără sprijinul material al declarat delegatul Nigeriei, Nghilerum, Ia crimele din Alrica. iraore a cerut
al P.C.U.S. N.A.T.O. dominaţia portugheză în An­ ar fi un cinism să se pună Ia îndoială Consiliului de Securitate să adopte în
La dezbaterile pe marginea gola s-ar prăbuşi imediat. competenţa Consiliului de securitate de problema discutată o hotârîre fermă şi
Primul secretar al C.C. al raportului au luat cuvîntul re­ a discuta problema angoteză. Referin- clară care să garanteze acordarea in­
U.T.C.L. a vorbit pe larg şi con. prezentanţii a diferite republici Ca acţiuni concrete de condamnare du-se la afirmaţiile colonialiştilor că dependenţei poporului angolez.
a politicii coloniale a Portugaliei, a mişcarea de eliberare naţională din
oret deslpre pregătirile tinere­ şi oraşe ale ţării. declarat el, guvernul Goanei închide Angola ar fi o mişcare „comunistă“, Delegatul Franţei, tferard, primul
tului sovietic în vederea Con­ Cea de-a X-a plenară a C.C. de la 1 iulie a. c. ioate porturile şi delegatul nigerian a spus că aceste reprezentant al puterilor coloniale care
gresului partidului. El a amin­ aerodromurile ghaneze pentru navele şi născociri nu pot înşela pe nimeni. a luat cuvîntul în problema angoleză
al U.T.C.L. îşi continuă lucră­ avioanele portugheze, sistează importul Nghilerum a subliniat că Por­ In cele trei zile de dezbateri i-a che­
rile. de- mărfuri din Portugalia, limitează tugalia nu ar rf putut în ­ mat pe membrii Consiliului de Securi­
privilegiile cetăţenilor portughezi care făptui represiunile împotriva poporului tate să manifeste „moderaţie şi răb­
i atentate ale lilfracoloiiialis7tîlor trăiesc in Ghana. angolez fără ajutorul prietenilor şi alia­ dare" in discutarea crimelor sîngeroa-
ţilor ei din blocurile militare. se comise de portughezi în Africa.
Reprezentantul Liberiei, care a luat
apoi cuvîntul. a sublimat că explicaţia Noi privim cu suspiciune pe cei care Gonsiliul de Securitate a continuat
dată de delegatul portughez cauzelor se autointitulează prieteni ai africanilor, la 9 iunie discutarea problemei an­
care au dus la dezlănţuirea evenimen­ a subliniat Nghilerum, şl în fapt lovesc goleze.
telor din Angola este cel puţin ciu­
dată. întreaga lume ştie, a declarat el.
că colonialiştii portughezi aplică in
pă cum reiese din relatările chidarea puciului fascist din Angola o politică colonială crîncenă,
Alger). care în ultimul timp ameninţă pacea
nu numai pe continentul aîrican, ci şi
La Eouka, o mică localitate în întreaga lume. Autorităţile portu­
în apropiere de Alger, în urma gheze — şl numai ele — sînt răs­
colon ia 1iştilor. unui atac ultracolonialist, cinci punzătoare pentru evenimentele sfnge-
La Oran elementele ultraco- algerieni au fost răniţi grav şi roase din această ţară
au fosi provocate importante
lonialiste au organizat joi o pagube materiale. Reprezentantul Liberiei a dat apoi
manifestaţie în centrul european citire unei telegrame pe care a pri­
al oraşului. Grupuri de mani­ La Constantine un ultraco­ mit-o cu puţin timp înainte din An.
festanţi au apărut pe străzile o- lonialist a omorît cu un foc de
rasului, şi au devastat patru revolver pe un algerian func­ gola şi în care se arată că pe zi ce
ţionar la spitalul civil.
trece situaţia In această ţară se In.
continuat. Ultracolonialistii au
Rezoluţia Biroului Politic
nui algerian. In alt magazin a
fost pusă. o bombă explozivă ca­ BRUXELLES 9 (Agerpres). — care va fi prezentat spre exa­ MILIŢIENI DIN ARMATA TINEREI REPUBLICI MALI LA EXERCIŢII.
re a provocat importante pagu­ Ziarul „Drapeau Rouge“ a pu­ minare Parlamentului belgian
be materiale. blicat rezoluţia Biroului Politic şi care prevede crearea unei ------- ===--. ------ '=-------
al C.C. al Partidului Comunist „zone a păcii“, cuprinzîmd ţă­
La Alger, în cursul zilei de din Belgia în oare se spune că rile Beneluxului. Aceste ţări, Dezbaterile din Camera Comunelor
joi, ultracolonialiştii au arun­ Belgia trebuie să promoveze o potrivit programului, trebuie să- LONDRA 9 (Agerpres). — TASS continuare Brockway, că există pri­
cat dintr-o maşină substanţe in­ politică externă independentă şi asume angajamentul de a transmite : mejdia ca orice conflict local să se
cendiare împotriva locuinţei a- iar nu să urmeze politica nu admite ca pe teritoriile lor transforme într-un război nuclear
miralului Querville (unul din N.A.T.O. şi a Comunităţii eco­ să se creeze baze pentru lan­ La 8 iunie laburiştii au criticat din mondial.
nomice europene. Subliniind că sarea rachetelor şi de a înfăp­ nou in Camera Comunelor discursul
noul guvern belgian nu inten­ tui o reducere generală a înar­ rostit săptămîna trecută de ministrul Răspunzfnd în numele guvernului la
ţionează să promoveze o ase­ mărilor. de Război al Angliei, Watlrinson, la Interpelările membrilor parlamentului,
menea politică, autorii rezolu­ sesiunea Adunării Generale a Uniunii ministrul Finanţelor, LIoyd a declarat
Conform acestui program,
că discursul lui Watkinson nu înseam­
ţiei cheamă clasa muncitoare Belgia trebuie să lichideze ba­ Europei Occidentale. nă că politica guvernului englez s-ar
din Belgia să-şi facă simţită zele vest-germane de pe terito­ In acest discurs, în Spiritul „războiu­ fi schimbat.
influenţa în ce priveşte deter­ riul ei, să-şi evacueze trupele
minarea orientării politicii ex- din Germania occidentală, să- lui rece", Watkinson a declarat că An­ Răspunsurile evazive ale ministrului
glia este gata să tolosească prima ar­
ţii —au —sub.l.i.n..i.a..t...i..m..tpeorrnteanţaa ţdăeroii-. reducă cu 10 miliarde franci ma nucleară in orice conflict viitor, Finanţelor au stîrnit nemulţumirea de­
cheltuielile militare, să-şi reche­ Faptul că discursul lui Watkinson a putaţilor laburişti. Laburistul Silver-
sebită a conferinţei unor ţări a- I Biroul Politic al C.C. al Păr­ me trupele şi pe „consilierii fost discutat două zile la rînd în Ca­ tnan a cerut lui LIoyd să dea un răs­
politici“ din Congo, să recu­ mera Comunelor, denotă că această a- puns precis la interpelarea: urmează
fricane pentru problemele dez- tidului Comunist din Belgia ce­ noască R. P. Chineză şi R.D. gitare a bombei atomice a îngrijorat oare ca membrii parlamentului să tra­
Germană. în mod serios opinia publică din ţară. gă concluzia că guvernul englez îşi în­
voltării învăţămîntului (care a re oamenilor muncii belgieni să temeiază poTitica in primul rînd pe fo.
avut loc recent la Addis Abe- discute programul partidului în Laburistul Brockway a declarat că, losirea armei nucleare ?
ba). problemele de politică externă după cum reiese din discursul lui Wat­
Luîn'd cuvîntul la sesiune, de-
legaţii ţărilor africane au subli­
niat că noile state independen­ . . « -#-5. Â f f l î kinson, în viitor arma nucleară tactică In pofida cererii insistente a deputa­
te au nevoie de o revizuire ra­ lijd va fi considerată de torţele armate en­ ţilor, reprezentantul guvernului, LIoyd,
dicală a întregului sistem de gleze drept un mijloc utilizabil indife­ a refuzat să dea un răspuns direct şi
învăţămînt, care pînă acum era rent ce fel de arme ar tolosi partea a afirmat că guvernul englez nu inten­
întocmit pentru a favoriza in­ ţionează sâ explice in ce împrejurări
teresele colonialiştilor. Ei au a- MOSCOVA 9 (Agerpres). — TASS „ating sume care nu pot ti plătite de adversă. Aceasta înseamnă, a spus tn poate fi folosită arma nucleară.
rătat că este necesar ca institu­ transmite : muncitorii în căutare de locuinţe".
ţiile de învătămînt din Africa 7EST
să treacă de urgenţă la preda­ Dr. Sukarno preşedintele Republicii LA PAZ 9 (Agerpres).
rea în limba maternă în locul
sistemului de predare în limbile Indonezia şi N. S, Hruşciov, preşedin­ Potrivit relatărilor agenţiilor de pre­ T r u p e Test'-gerBMa.Bie v© r fa c e
colonialiştilor europeni. S-a
vorbit de asemenea despre ne­ tele Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. să, ca urmare a măsurilor represive
cesitatea dezvoltării grabnice
a culturii naţionale care îşi are s-au înapoiat de la Leningrad la Mos­ luate de autorităţile boliviene împotriva iiistraacfi© p e teritoraoal A n g lie i
rădăcini adînci, dar care
veacuri de-a rîndul a fost înă­ cova. mişcări revendicative şi în urma de­
buşită de cotropitorii străini.
NEW YORK 9 (Agerpres). cretării stării de asediu, în Bolivia LONDRA 9 (Agerpres). — vor fi cerute suprafeţe de pă-
In lucrările sesiunii actuale Intr-un raport prezentat Ia 8 iunie este iminentă izbucnirea unei greve „Este un lucru stabilit acum' — mînt extinse — mai ales pen­
a Consiliului Executiv al Consiliului de tutelă al O.N.U. de că­ generale. In regiunile miniere a şi fost scrie revista britanică „Obser­ tru instrucţia cu „proiectile tac­
U.N.E.S.C.O. un loc important tre o comisie de inspecţie care a vizitat declarată grevă. ver“ — că înainte de siîrşitul tice“ — autorităţile britanice au
insulele Marshall, din Oceanul Pacific, anului trupe vest-germane vor în faţa lor o sarcină delicată
ţămîntului în dezvoltarea eco­ afectate de radiaţiile atomice provocate BOGOTA a (Agerpres). tace instrucţie pe teritoriul An­ — cum să explice opiniei pu­
nomică şi socială. Reprezentan­ de experienţele americane cu bombe După cum anunţă agenţiile de presă, blice din Anglia acest aspect
ţii Indiei, Pakistanului, AAaro- cu hidrogen din martie 1954, se spune grevele celor 15.000 de studenţi co- gliei“. al alianţei anglo-vest-germane
cului. Republicii AAalgaşe au su­ că locuitorii acestor insule continuă să lumbieni care cer introducerea unor „Observer“ analizează într- pe care „Observer“ o denumeş­
bliniat în mori deosebit necesi­ sufere de pe urma efectelor acestor ra­ reforme universitare şi sporirea fon­ te „axa Watkinson-Strauss“.
tatea dezvoltării multilaterale a durilor guvernamentale pentru învăţâ- un articol al comentatorului său
învăţămîntului în ţările care diaţii. mînt, au intrat în cea de-a patra săp­ militar felul în care trupele Şi aşa, aminteşte revista,
continuă să aibă o economie COPENHAGA 9 (Agerpres).-TASS tămână. Bundeswehrului îşi vor stabili populaţia engleză a primit cu
slab dezvoltată şi un nivel de taberele de instrucţie în Anglia, ostilitate ştirile despre sosirea
trai scăzut. D-na Indira Ghan- transmite: SANTIAGO (CHILE) 9 (Agerpres). discutînd mai ales „necesităţi­ unităţilor vest-germane pentru
di (India) a airas cu acest pri­ Vizita la Copenhaga a generalului In Ghile continuă greva celor 200.000 le de ordin teritorial“ invocate instrucţie în Anglia. „După
lej afentia participanţilor 1a se­ de elevi din şcolile medii şi tehnice de autorităţile militare vest- toate aprecierile va fi nevoie
siune asttnra experienţei preţi­ Norstad, comandantul suprem al for­ de mai multe luni — aprecia­
oase a Uniunii Sovietice şi a ţelor armate ale N.A.T.O. în Europa, care cer sporirea alocaţiilor pentru şco­ germane pentru desfăşurarea ză „Observer“ — pentru a o-
celorlalte ţări socialiste în do­ şi convorbirile pe care le-a avut cu lile de stat. bişnui lumea cu ideea că vom
membrii guvernului danez referitor la forţelor lor militare. Intrucît vedea uniforme germane în o-
raşele şi satele noastre“.
lui. crearea comandamentului militar dane-
„Vor fi deci de aşteptat in­
Acad. N. M Sisakian, repre­ zo-vest-german au stîrnit o îngrijorare IN A N G L IA tervenţii şi comentarii, probabil
serioasă în cercurile largi ale opiniei întortochiate şi echivoce, din
zentantul U.R.S.S., a vorbit des­ partea unor miniştri britanici.
publice din Danemarca. §8 aşteaptă o nouă ofensivă a oamenilor muncii Dar chiar şi asa, nu este pro­
pre organizarea învăţămînlulu' RIO DE JANEIRO 9 (Agerpres). babil că vor fi date explica­
ţii prea aprofundate despre fe­
în Uniunea Sovietică şi despre După cum anunţă agenţia France pentru majorarea salariilor lul în care armata britanică sau
Presse, greva studenţilor de Ia Uni­ N.A.T.O. în ansamblu vor profi­
marile succese obţinute în ta de pe urma faptului că uni­
versitatea din Recife (statul Pernam- LONDRA 9 (Agerpres). — In cursul rinţa din iulie a minerilor, în timp tăţi vest-germane vor manevra
UR.S.S. în domeniul dezvoltă­ pe tancuri americane prin comi­
buco) care au ocupat clădirea univer- acestei veri, relatează ziarul „Times“ ce muncitorii din industria construc­ tate britanice ca Dorset sau
rii stiiniei si culturii. Hampshire".
sităţii cerînd destituirea rectorului a- se aşteaptă o nouă ofensivă a oame­ toare de maşini şi feroviarii şi-au
cestel universităţi a luat sfîrşit după nilor muncii din Anglia pentru majo­ prezentat deja revendicările". De ase­
ce cererea lor a fost satisfăcută. rarea salariilor. „Douăzeci de rezo­ menea profesorii vor continua lupta.
luţii cerînd majorarea salariilor au Sindicatele funcţionarilor publici se
BONN 9 (Agerpres). şi fost supuse spre examinare Gon- pregătesc de asemenea să desfăşoa­
Ziarul „Welt der Arbeit" relevă creş­ ferinţei de Ia Whitby a sindicatelor
terea sistematică a chiriilor în R. F.
Germană. Ziarul menţionează lipsa de • muncitorilor constructori; presiuni si- re o campanie pentru sporirea sala­
locuinţe din R.F.G. şi scrie că chiriile I milare vor fi exercitate şi la confe­ riilor.