Page 37 - 1961-06
P. 37
PROLETAR1 DIN TOATE ŢĂRILE, UNFŢl-VĂI Soli ai tineretului ŞTIRILE m E !
bulgar în vizită
la C. S. Hunedoara i—*r*“1f—11—11—* /¦“*r >r
O delegaţie a Uniunii Tine Fontă rve_s_t_e__1v*i an meîe ămă Ilnwn/ntM>o/vui1i1l71 scl0teaCnn1Ftlrrtnauit enalell )J
construite
retului Comunist dimitrovist din Sporind indicii de utilizare oraşului Brad, s-au mutat
Republica Populară Bulgaria, ai furnalelor, respectlnd re 120 de familii ale minerilor
condusă de tov. Gheorghe Ka- ţetele de dozare şi graficele şi constructorilor din locali
ramanov, secretar al C.C. al de evacuare, mărind debitul tate.
U.T.C. dimitrovist, a vizitat re de aer insuflat, jurnaliştii In prezent, la alte zeci de
cent Combinatul siderurgic din din Hunedoara au produs de apartamente se fac lucrări
Hunedoara. la începutul acestei luni şi de finisaj urmlnd ca intr-
Delegaţia a fost întâmpinată pînă ieri, mai mult cu 2.000 un timp scurt şi acestea să )
Duminică 11 iunie 1961 4 pagini 20 bani de tovarăşii Nicolae Roman, se tone¦fontă peste plan. fie date in folosinţă.
Anul XIII. Nr. 2OÍ0 cretar al C.C. al U.T.M., Carol Din această cantitate 1.400 Au term inat rep a ra ţiile -11
Szabo, prim-secretar al Comite tone au fost date de colecti
tului regional U.T.M., Sergiu
îngrijirea şepfelului — Ivanov, prim-secretar al Comi vul secţiei a II-a. De remar Mecanizatorii âe la S.M.T. 1
sarcină de răspundere tetului orăşenesc U.T.M. Hune cat faptul că jurnaliştii sec- Alba lulia au terminat pla
Js»* doara. Oaspeţii au vizitat sec L ţiei a l-a, în perioada amin
tită nu au dat nici o tonă de nul reparaţiilor maşinilor ce l
ţiile furnale, aglomeratorul, coc- fontă declasată. 1i
seria, laminoarele bluming şi campania
de 650 mm. După vizită ei s-au In noile locuinţe Ívor fi folosite în
întâlnit cu activiştii comitetului
Zilele acestea, în oraşul agricolă de vară.
U.T.M. din combinat şi secre Cele 31 batoze, 8 combine, l
1
a comuniştilor din G.A.C. tarii organizaţiilor de bază 11 secerători-legători, 16 mo
toare electrice, un selector
U.T.M.
Brad au fost date in folo- (reparate), 81 tractoare (re
Kotă-rîrea C.C. luna mai de la ( sinţă încă 3 blocuri cu 66 de vizuite), împreună cu cele
al P.M.R. şi a 10 vani 2.051
Consiliului de IOAN RADOVICI litri la,pte, faţă Tinerii lăcătuşi t apartamente. Numai în ulti- lalte maşini noi, sînt gata
Miniştri din fe- de 1.520 cit a loari Murar şi Ma \_t !__/>_I\—J'—I<—-/1—~C pentru a porni pe ogoare.
secretar al Comitetului orăşenesc tei Uyorti lucrează l Echipele de reparatori con
de partid Hunedoara la Întreprinderea re
gională de electri 1 duse de mecanicii loan Ţăra.
bruarie a.a, cu privire la creş muls în luna aprilie, iar mul- citate Hunedoara - C nu şi Octavian Răhăianu, au
Deva. Ei îşi depă ( obţinut cele mai bune rezul-
terea numărului de animale to gătoarea lrina Zudor a muls şesc lunar norma Praşila p o ru m b u lu i pentru L tute în campania de repara-
cu »—IU la sută,
gospodăriile colective, prevede de la 8 vaci 1.835 litri lapte faţă dinu in acelaşi
timp lucru de cea
acordarea de credite pentru de 1.230 litri cit a muls in luna mai Dună calitate. s ilo z nu tre b u ie n e g lija tă ! t ţii.
P rem ieră
cumpărări de animale pe timp aprilie, depăşiri pentru care
de 8 ani, fără doMndă. Aceas au primit un număr de zile-
ta face să crească In mod sim rnuncă în plus. In ciuda ploilor ce cad zilnic, re. este rămasă în urmă. Numai Vineri, la clubul mvjructto- 1
muncitorii din gospodăriile a- in raioanele Orăştie şi Alba s-au j- resc „11 Iunie“ din Călan a j
ţitor numărul vacilor şi a pro Datorită creşterii producţiei gricole de stat, colectiviştii şi
intovărăşiţii folosesc fiecare zi
ducţiei de lapte, aducând mari de lapte, gospodăria colectivă bună de lucru la cimp pentru în prăşit supraieţe mai mari de po ţ avut loc premiera piesei de ^
treţinerea culturilor prăşitoare.
venituri In bani gospodăriilor clin Peştişul Mare a realizat în
colective. primăvara aceasta venituri în rumb siloz, restul raioanelor ne- teatru „Trei crai“ de B P.
îndrumate de Oomltetul oră valoare de peste 45.000 lei. glijînd in mare parte această 1 Haşăău.
şenesc de partid Hunedoara, In discuţiile lor, jnembrii şi Succese au obţinut ţăranii importantă lucrare. [ Din distribuţie au făcut
muncitori din raionul Sebeş, ca Organele şi organizaţiile de [ parte tehnicianul âe furnale
organizaţiile ele bază din unele candidaţii de partid au propus re, au executat pînă în prezent
praşiia l-a pe 61,8 la sută din partid trebuie să îndrume pe co Dumitru Pope'scu, tehnicia
gospodării colective au anali să se ia măsuri de selecţionare suprafaţa semănată cu porumb. lectivişti şi pe ceilalţi ţărani nul Dumitru Stănescu, ma
muncitori ca, paralel cu cele gazionerul Aurel Stîrcescu,
zat felul cum membrii şi can a vacilor ou producţii mari de Situaţia se prezintă m ulţumi-, contabilul Petru Tîrlă. labo
didaţii de partid luptă pentru lapte, iar celelalte să fie în
îndeplinirea sarcinilor prevă locuite.
zute în hotărîre şi care este In perioada pasumatului s-a toare şi la prăşitul altor culturi. lalte lucrări de întreţinere, să e- rantele Minoăora Şutev şi
producţia do lapte obţinută botărît să se dea vacilor mul La cartofi spre exemplu s-a exe xecute şi prăşitul porumbului Stela Dragovan.
pînă In prezent de la fiecare gătoare câte 2-3-4 kg. tărîţe la cutat praşila a II-a pe 45,6 la pentru siloz. La spectacol au participat ţ
vacă furajată. Adunările gene si, cu scopul obţirierli produc sută. iar la floarea-soarelui (tot peste 200 de oameni ai mun- 1
praşila II-a) pe 14,4 la sută din
rale au constatat că numărul ţiei de 2.000 litri lapte pe cap In o v a ţiile s u ire » întreaga suprafaţă. SITUAŢIA ÎNTREŢINERII PORUM
BULUI p e n t r u s il o z la data
de vaoi a crescut cu încă 187. de vacă furajată, aşa cum pre O răminere in urmă se consta cii, piesa bucurindu-se de -j
tă insă Ia prăşitul porumbului DE 8 IUNIE A, C.
Producţia de lapte însă, nu este vede angajamentul luat ca răs p p s M e lp a lâ d e e c o n o m ii pentru siloz, unde, pe între'aga un deosebit succes. T
regiune această lucrare a fost
.mulţumitoare la unele gospo puns la chemarea la întrecere /t—/w / v - f w 1—t
dării colective oa acele din Te. socialistă lansată de colectiviş Orăştie 34,4%
Alba 22,5%
liuc, Cinciş, Batiz, Josani şi tii din Olstei. C o n c u rs u l tinerilor
altele. Dacă G.A.C. din Peştişul Mare I n t r - o s i n g u r a za
Organizaţiile de bază din une a obţinut aceste rezultate, nu Anul acesta La C.S. Hunedoa Printre cele mai valoroase >- executată pînă la data de 8 iu lila 16.9% Membrii cooperativei „Dum
le gospodării colective au luat acelaşi lucru s-a Întâmplat la ra, din iniţiativa comitetului novaţii se numără cea a tină- nie în procent de numai 14,9 Sebeş 12% brava“ din Baia de Criş au în
măsuri concrete pentru îndrep Nădăştia Inferioară, unde, exis U.T.M., a fost iniţiat un con rului loan Cioroianu de la la sută. Haţeg f% treprins recent o acţiune de co
tarea situaţiei, repartizând pe tând aceleaşi posibilităţi, rezul curs al tinerilor inovatori. Con. O.S.M. 11.: „Acţionarea in cu Brad 0% lectare a iierului vechi. Astfel,
cei m;ai buni membri şi can tatele sînt mult m|ai slabe. O cursul are drept scop sporirea rent continuu a maşinii de a- Experienţa anilor trecuţi — Oraşul Deva 0% intr-o singură zi, ei au colectat
didaţi de partid să răspundă cauză principală o constituie contribuţiei tineretului la in justare a vetrelor“, a lui Gheor- cind unele gospodării colective Or. Huned. 0% 4.000 kg. fier ve,ch:. In această
şi să lucreze în sectorul zoo faptul că organizaţia de bază troducerea pe o scară tot mai lar ghe Bardac de la secţia li-a au realizat producţii sporite de acţiune s-au evidenţiat tovarăşii
tehnia O altă măsură a fost nu a tras la răspundere con gă a tehnicii noi în procesul furnale: „Instalaţie de sorta lapte tocmai datorită faptului că Aurel Buzdugan, loan To'ncea,
aceea de. a se aplica trei mul siliul de conducere, nu a ur de producţie. Entuziasmul cu rea cocsului mărunt“ şi altele. au aplicat porumbului pentru si Viorica Rişeuţa şi alţii.
suri zilnic, după un program mărit îndeaproape felul cum se care se întrec tinerii in acest loz aceleaşi lucrări de întreţinere
bine stabilit, fiecare îngrijitor- ocupă de sectorul zootehnic, concurs tl confirmă cele 77 De remarcat că 53 dintre ino ca şi porumbului boabe, sporind —
mulgător răspunzînd tot timpul Inovaţii propuse de ei la cabi astfel producţia la ha. cit şi ca
de acelaşi lot de vaci. fapt pentru care producţia de netul tehnic al combinatului de vaţiile propuse de tineri au fost litatea furajului respectiv —
lapte pe cap de vacă furajată la începutul anului şi pînă în trebuie să constituie un izvor de
Datorită acestor măsuri pro este în prezent de numai 454 prezent. deja aplicate. Ele aduc o eco
ducţia de lapte pe luna mai a litri lapte. învăţăminte. Anul acesta, lucră
crescut cu 25—30 la sultă la nomie antecalculată de peste
Din analiza făcută la această rile de întreţinere a porumbului
4.789.000 lei.
G.A.C. din Peştişul Mare, Peş- gospodărie a reieşit că produc L a I. C . S . H u n e d o a r a pentru siloz trebuie să fie făcute i'? 11-311 î f M
ţia de lapte nu este satisfăcă la timpul optim şi aplicînd ace «ÎKftŞp4S 1
tişul Mic, Hăşdlat, Strei, Oha toare şl din cauza că vacile nu leaşi reguli agrotehnice ca şi la
au fost selecţionate. Mai există porumbul pentru boabe. . â â ltp
ba şi altele. i La întreprinderea de construc treprinăerii 89 de inovaţii. Din Ml
Încă vad oare dau numai 2-3 ţii. siderurgice din Hv/nedoara, tre acestea, 62 au fost deja La data de 8 iunie a. c„ si
„Producţia de lapte a cres litri de lapte pe zi. Ingrijitorii- mişcarea de inovaţii a luat a- aplicate. Ele aduc o economie tuaţia prăşitului porumbului pen
hmlgători nu slnt permanen nul acesta o largă dezvoltare. in valoare de pdste 1.256.000 tru siloz arată că această lucra
cut In ultimul timp, aducând tizaţi pe loturi de vaci, iar Ca urmare a preocupării cres lei.
mulsul nu se face după pro cinde a muncitorilor, maiştri -<300-
colectivei venituri mari — se gram. lor, tehnicienilor şi inginerilor Una dintre inovaţiile mai im
portante propuse în cursul a- ISB e s t e m e 0s s s e
arată In referatul prezentat în Organizaţia de bază din a- pentru uşurarea muncii şi ridi eestui an este „Recondiţionarea
ceiastă gospodărie, împreună cu axelor cardanice la autovehlco- Vineri dimineaţa, un grup de
adunarea generală a organiza consiliul d!e conducere, trebuie carea nivelului tehnic al pro lele „Steagul roşu" propusă de 47 elevi ai şcolii medii „Dece-
să ia măsuri oare să ducă la tînărul Pompiliu Morozan. bal“, (secţia maghiară) din De
ţiei de bază din G.A.C. Peştişul lichidarea lipsurilor arătate, să ducţiei, de la începutul anului va, au plecat prin O-N.T. Gar-
aplice în practică metodele A. RĂDULF.5CU paţi, cu autocarul, intr-o ex
Mare, de brigadierul zootehnic bune folosite de vecinii lor. şi pînă în prezent au fost pro cursie de trei zile în oraşul Cluj.
corespondent Cu acest prilej va fi vizitat o-
Alexandra Zudor. Ingrijiticrii- Comitetele de partid comu puse la cabinetul tehnic al in- raşul Cluj.
nale, comitetele executive ale
îmiulgători dau o. atenţie deose sfaturilor populare comunale şl
organizaţiile de bază din G.A.C.,
bită îngrijirii animalelor şi în trebuie să sprijine mai mult ¦S!!¦i !M« liP
consiliile de conducere şl pe
special a vacilor cu lapte, mal colectiviştii care lucrează în
ales acum In perioada păşuna-
tului.
Introducerea evidenţei prima Dupa 5 Iun! MM -L"' ,-Ţ
re a producţiei de lapte pe cap La cabinetul, tehnic al fabri inovaţii se ridică la 1 8 8 .0 0 0
cii chimice din Orăştie au fost iei.
de vacă furajată a făcut să se propuse in primele 5 luni ale Exponatele Aâuzeultii regional din Alba lulia sînt cunoscute în îrii
anului acesta, 79 de inovaţii. 59 De remarcat că la realizarea treaga ţară Intre cele mai noi achiziţionări ale muzeului se" 'numără ?i
cunoască vacile bune de lapte, dintre ele, au şl fost aplicate celor 79 propuneri de inovaţii această expresivă pictură în ulei n pictorului local A. Mentzel, intitulată
in procesul de producţie. au contribuit 71 de muncitori. „Audienţa lui Horia ia VTena". Pictura a fost achiziţionată după închiderea
cărora li s-au administrat raţii expoziţiei regionale de arte plasitce. de la Braşov, din anul 1U50.
suplimentare de hrană.
îngrijitorii-mulgători sânt re
muneraţi după producţia de
lapte obţinută. Astfel, mulgă- Economiile realizate In peri
toarea Gstoadi Ierna a muls în (Continuare In pag. 8-a). oada amintită prin aplicarea de
,t<3ş;n C în d fî-e drag oraşul, cartierul, strada
Cu un an în urmă, pe strada Iraian tor ds deputaţi m M.A.N. şl sfatul lizărilor e3te bogat, lată doar cîteva alimente a 3 rîndurl de mese din be-
din oraşul Simeria, mal ales pe timp
ploios se făcea mult noroi. Astăzi popular, s-a întocmit un plan de ac din acţiunile întreprinse şi rezultatele ton acoperite şi o gheretă cît şi in
insă ţi-e mai mare dragul să mergi
pe aici. Strada a tost pietruită, s-au ţiune. Pentru ca acest plan să prindă lor. Pe şoseaua naţională, în faţa ca troducerea iluminatului.
tăcui spaţii verzi, s-au curăţa! şan- viaţă era nevoie de mobilizarea ma selor, cetăţenii au amenajat spaţii
(urile, s-au plantat pomi ornamentali Multe din aceste lucrări sînt legate
şi multe altele, Citeva citre sînt edi
ficatoare, Pe această stradă s-au selor de cetăţeni. Asttel statul popu verzi, au plantat pomi ornamentali de muncile unor deputaţi harnici ca
plantat 200 pomi ornamentali, s-ar
creat 800 m.p. zone verzi, s-au împrăş lar a trecui la formarea comitetelor şi au sădit flori. Strada are acum tov. Petru Lâdar I, Susan Crîjanov-
tiat 248 m.c. pietriş pe o suprafaţă
de 30.000 m.p. şi s-au săpat 1.050 tn.l de străzi şi cetăţeni, a comitetelor de un cu totul alt aspect. La fel arată schi, Maria Boca. loan Irifu, l.ăs-
şanţuri.
blocuri, 8-au format astfel 36 comi acum şi strada Uheorghe Doja unde cuţ Vlad şi mulţi alţii. Alături de a-
Acesta este doar un exemplu. Ele
sînt însă mai multe. tete de străzi care cuprind 180 cetă- s-au plantat 120 pomi ornamentali, ceştia şi-au adus o contribuţie deo.
Prin grija statului popular, cu con ţeni. ii comitete de cetăţeni pe cir s-a pietruit strada cu 222 m.c. pie sebită cetăţeni ca loan Uăstăian, loan
tribuţia deputaţilor, in oraşul Sime.
ria au fost întreprinse în acest an o cumscripţii electorale şi 12 comitete triş, s-au creat 950 m.p. zone verzi, Pleter, Iosif Ţirlea, Maria Bîrceanu,
serie de acţiuni de interes obştesc, d<
gospodărire şi înfrumuseţare a oraşu te blocuri cu HO s-au săpat şanţuri Pafiţa Silvestru, Maria Biru, Letiţia
lui, In cadrul acestei' acţiuni sfatul
popular, deputaţii, au căutat să insu cetăţeni. Acestor» etc. In cartierul Socol şi alţii
fle fiecărui cetăţean al oraşului dra
gostea şi mîndria ţaţă de strada, car Ii s-a adus la cu Oraşeie noastre Uroi s-a amenajat In urma rezultatelor obţinute, j:e
tierul, oraşul în care locuieşte. Şi nu noştinţă planul de tot mai frumoase curtea şcolii ele
sînt puţini acei cetăţeni ai Simeriei acţiune întreprins mentare prin plan primul loc în întrecere s-au situat
care se mîiîdresc cu strada sau car
tierul în care locuiesc. cetăţenii de pe strada Iraian, cărora
Dar pentru a se obţine asemenea li s-a decernat steagul de comitet
rezultate a tost nevoie de o muncă
susţinută din partea statului popu de sfatul popular tarea de pomi şi de cetăţeni fruntaş.
lar încă de la începutul anului, a-
vînd la bază propunerile făcute de privind buna gospodărire a oraşului. amenajarea ds ronciourj. La Săuleşti La toate acţiunile întreprinse în ca
cetăţeni, mai ales cu prilejul alegeri-
In scopul stimulării acţiunilor de in. s-au plantat 400 pomi ornamentali drul oraşului au participat pînă acum
teres obştesc, a antrenării unei mase pe străzi, s-au împrăştiat 225 m.c. 11.994 cetăţeni care au prestat 63.98:1
cit mai largi de cetăţeni la muncă pietriş şi s.au săpat I.1UU m.l. şan- ore de muncă voluntară, a căror va
voluntară, sfatul popular a iniţiat o (uri, iar la Simeria Veche. în curtea
şcolii elementare, s-a amenajat un loare se ridică la 159.907 Iei.
întrecere patriotică. Circumscripţiei
cu cele mai bune rezultate s-a stabilit părculeţ. In întregul oraş s-au mai Astăzi, aprqjape liecare cetăţean se $)
plantat pînă acum 1.600 pomi orna
să i se decerneze steagul roşu de mentali, s-au amenajat 6.658 m.p. mîndreşte cu oraşul Simeria, cu fap- >
fruntaşă. De asemenea s-au stabilii spaţii verzi, s-au amenajat trotuare
pe 2.850 m.p. şi altele. Iot în această tul că strada, cartierul în care Ic- ţ
păfru etape de desfăşurare a între perioadă, pe strada principală 8-a In
cerii : 8 Mai. 23 August, 7 Noiem trodus iluminatul public fluorescent, cuieşte, este mai frumos, mai bine (
brie şi 30 Decembrie. iar de curînd s-a terminat de asfaltat
strada Malinovski. Printre lucrările gospodărit Şi acesta este de-abia în- $
Nu de mult, in ’.adrul unei sesiuni înfăptuite de sfatul popular merită a
a sfatului popular orăşenesc Simeria, fi aminfită amenajarea în piaţa de ceputul. In etapa următoare "vor fi (
s-a făcut analiza rezultatelor obţi întreprinse noi acţiuni de gospodărire }
nute după prima etapă, Bilanţul rea
şi înfrumuseţare a oraşului. /
AVRAM M IH U Ţ )
preşedintele comitetului execu- /
Tînărul Constantin Donici de la uzina metalurgică Cugir lucrează la freza universală pro tiv al sfatului popular oraşe- ^
dusă la aceeaşi uzină. Această freză şi-a cucerii de mult faima în riadul muncitorilor din fabri
cile şi uzinele patriei noastre, prin buna sa calitate. nesc Simeria