Page 38 - 1961-06

Pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N T. 2010

„S A T U L F L O R IL O R u

- /' /\y\.

Cine vine primăvara la Ha­ varietăţi de flori şi plante (

noi are impresia că a nime­ decorative — începind cu >

rit într-o împărăţie ferme­ flori de persic, cu petalele >

cată a florilor. Culorile lor lor delicate, cu tufişurile de S

Cum se zborul vii, formele lor variate in­ un soi de mandarin care dă $
fructe foarte decorative şi >
cintă deopotrivă privirile lo-
ter-minînd cu o întreagă ga- >
cuîtofilw capitalei vietm -
d e m în e meze, ca şi ale oaspeţilor mă de crizanteme, camelii, I
ei.
orhidee. ţ>

spre Lună In cadrul conferinţei consa­ ce prezintă prin construcţia lor Hanoiul, primeşte minuna­ Grădinarii din „Satul fio- v
crate folosirii radioelectronicii simplă un mare avanfaj faţă de
in economia naţională şi in ştiin­ cele produse în alte ţă r i: au nu­ tele sale flori de la patru m o v sînt nişte adevăraţi \
pospoăării horticole situate vrăjitori. In ghivece speciale !>

Una dintre viitoarele etape de AL. CIMPEANU Bobrov şi V. Davîdov, îm- ţă, care a avut loc recent la mai 10—12 piese în loc de 60— în împrejurimile oraşului. ei cresc aici. peste 100 de va- x
Le|ningrad, au fost prezentate 80 de piese cit au ceasornicele Intre acestea, un loc deose­ rietăţi de orhidee de cele c

ale cuceririi Cosmosului va con­ corespondentul Agerpres la preună cu .b—iologul V. Gu pprriimmeeilee• cceeaassoorrnniiccee eelelecctrtroonniiccee mecanice obişnuite. Noile cea­ bit ll ocupă gospodăria din mai fanteziste forme — de >
sta în crearea de siateliţi arti­ Moscova barev, descriau recent unul ^e mjn;j procjuse in Uniunea So- sornice trebuie întoarse numai aşezarea Nghi. Tam, denumi­
ficiali ai Lunii. Specialiştii so­ din antrenamentele de acest o singură dată pe an. Ele po­ tă şi „Satul florilor", in a- umbrelă, de pagodă, de fenix >
vietici N. Varvarov, M. Kliakot- sar ca pe Lună să fie trimise fel. vieiicâ la fabrica din Petrodvo- sedă o precizie sporită şi pre­ cest colţişor însorit, care a-
ko şi alţii sînt de părere că staţiuni automate speciale. Ele reţ. zintă o mare siguranţă în folo­ ^ semenea unei peninsule este sau de elefant. Ei nu reuşit ?
nu este departe ziua când vor vor avea forma unor tanchete Omul intră într-o cameră sire. Motorul lor electromagne­ < scăldat de apele Lacului Ma-
fi rezolvate şi acele probleme şi vor fi dirijate atât automat, complect izolată. Camera e a- Inginerul şef al laboratorului tic se alimentează de la un ge­ < re, cresc cele mai diferite de asemenea să obţină gla- >
tehnice de oare depincte succe­ cit şi cu ajutorul aparaturii menajată exact ca viitoarea de electronică al Fabricii de cea­ nerator miniatural — un dispo­
sul construirii sateliţilor Lunii. speciale de pe Pămînt. Savan­ navă de zbor. Astronautul stă sornice din Petrodvoreţ, O. Sa- zitiv cu semiconduct'ori. diole, gherghine. pansele. '
Una din probleme constă în a- ţii sovietici presupun că aceşti în cabină o săptămână, complet povalenko, a declarat că prototi­
ceea că racheta, mişcîndu-se în „roboţi rătăcitori“ vor îngădui izolat de orice semne ale vie­ purile noilor ceasornice sovieti- „nu mă-.vita" de o culoare ?
apropierea Lunii, trebuie să ai­ studierea detailată a suprafe­ ţii înconjurătoare. Acesta e ............ . .....
bă o viteză determinată cu ţei Lunii, transmiţând pe Pă­ timpul necesar pentru zborul şi formă unică. >
mânt, nu numai inuagini, ci şi în jurul Lunii şi întoarcerea pe ¦! ¦M M! Iii
O noua ţesătură - Riinotex

precizie, care să asigure pla­ Institutul de cercetări în do­ procesul de tors şi procesul de
sarea ei pe o traiectorie orbi­ meniul tehnologiei textile din ţesut. Noul produs, denumit
tală în jurul Lunii. Apropiin- Karl-Marx-Stadt a realizat un „Runotex“, este confecţionat

du-se de corpul ceresc la o rezultatele analizelor pe care le Pământ. Pilotul este supus tu­ nou produs textil care poate fi mai ales din materiale care nu
distanţă de 200 km., racheta vor face cu ajutorul instalaţiilor turor factorilor zborului cos­ obţinut fără a mai fi necesar pot fi filate.
mic pe această rută. El lucrea­
cibernetice. ză, se odihneşte, întreţine legă­ Folosirea- u ltrasiiiţet-elor in
Dar nici un fel de automate tură cu Pământul, face calcule

trebuie să aibă viteza exactă de nu pot înlocui cercetarea Lunii complicate, transmite informa­
1590 metri pe secundă. O vi­ ţii. După o săptămână, astrona­
de către om. De aceea, ca o indu-stri-a,
încoronare a tuturor acestor ex­
teză m.ai mare cu numai coîţi- utul iese din cameră şi este
va metri va împiedica racheta perienţe, va fi lansarea pe Lu­ supus examenului medical. 4..Aw A In industria farmaceutică din Tot prin ultrasunete se ve­
să se plaseze pe o traiectorie nă a unor cosmonauţi. Pentru R. P. Ungară se foloseşte un rifică termenul de nealferare a
orbitală, iar o viteză mai mică realizarea unui asemenea zbor Specialiştii sovietici pregă­ nou procedeu pentru curăţirea medicamentelor. Înainte, pentru
va duce la „căderea" ei pe Lu­ este necesară în primul rând tesc nu numai zborul omului fiolelor de impurităţi. a se verifica termenul de vala­
asigurarea întoarcerii piloţilor. spre Lună ci şi crearea pe a- bilitate, toate produsele farma­
nă. N. Varvarov este de părere că cest corp ceresc a unor obser­ După procedeul vechi spălatul ceutice erau supuse unui con­
In afară de viteza aceasta tocmai pentru rezolvarea aces­ vatoare permanente pentru stu­ se frăcea manual. Fiolele nu e- trol termic, care uneori necesi­
tei probleme, înaintea lansării dierea planetelor şi stelelor. rau spălate bine şi multe se
exactă, racheta trebuie să aibă echipajelor de cosmonauţi, cîte- Luna va deveni o staţiune in­ spărgeau. ta luni de zile. In prezent cu
şi o direcţie de mişcare pre­ va rachete vor face înconjurul termediară, unde se vor acu­
cisă. Pentru aceasta este nece­ Acum, în timpul curăţirii, fi­ ajutorul ultrasunetelor, în timp
olele sînt tratate cu ultrasu­
sar ca ea să fie dotată nu nu­ mula rezerve de combustibil şi nete şi în timp de cîteva mi­ de cîteva minute se stabileşte
mai ou motoare speciale şi Lunii şi se vor întoarce pe Pă­ alte materiale necesare pentru La uzina de ceasuri din P enza, U.R.S.S. — cea mai mare
combustibil suficient, ci şi cu mânt. Pe o traiectorie în jurul zborul spre alte planete. Des­ întreprindere de ceasuri de mină pentru femei din lume- La fie­ nute devin foarte curate şi nu durata de nealferare a medica­
mijloace care s-o orienteze spre Lunii cu întoarcerea pe Pămînt prinderea de Lună e mult. mai care 24 de ore se produc pe convaierele acestei uzine peste
va zbura apoi un om, care, prin­ simplă dec.it de Pămînt; Viteza 10 mii de ceasuri. se mai sparg. mentelor.
suprafaţa Lunii. tre altele, va avea şi misiunea necesară pentru ca o rachetă
După ce se va plasa pe o or­ de a alege cel mai nimerit loc să se desprindă de Lună este IN FOTO : Diferite modele de ceasornice pentru temei. Recensăminte! furnicilor’
pentru aselenizare.
bită la distanţa de 200 km. de

Lună, satelitul va face încon­ Problema este complicată, de 2,4 km. pe secundă, faţă Un Fâoy tip de vagon d e c a l e - f e r a f ă In multe ţări clin Europa fur­ cii considerate ca cele mai fo­
jurul Lunii în două ore, 7 mi­ dar nu e departe ziua cînd vom de 11,2 km. pe secundă pen­ nicile roşii sînt protejate de le­ lositoare. In decurs de 200 zi­
nute şi 38 secunde, străbătând auzi comunicatul despre primul tru desprinderea de Pămînt. U-
12.177 km. Intrucît Luna are echipaj plecat spre Lună. nii specialişti presupun că zbo­ Inginerul sovietic Nikolai La- rilor a Tost sporit cu o treime, ge întrucât ele sînt de neînlo­ le, cit durează perioada anuală
proporţii mai Plici şi puterea Membrii lui au şi început cuit în lupta biologică îmoptri- de activitate a furnicilor, aceas­
de atracţie mai slabă, satelitul antrenamentele. Astronomii M. rul omului spre Mart.e se va e- butfn a construit un nou tip de fără a se reduce confortul călă- va unor dăunători ai culturilor tă uriaşă armată poate distru­
se va mişca de circa 5 ori mai , fectua tocmai de pe Lună. agricole. Pentru a avea o evi­ ge pînă la 15.000 tone de dife­
vagon de cale-ferată. Vagonul torilor. Noile vagoane, prevă- denţă a acestei „armate“ de in­
secte folositoare, în Italia a rite insecte.
are compartimente în formă de zute cu sisteme de aer condiţio- fost organizat un recensămînt... Un mare număr de furnici au
al muşuroaielor de furnici. Cu
încet decât în jurul Pământu­ paralelogram, amplasate pe am- nat şi cu canapele tapisate, sînt fost transportate din Alpi în
acest prilej s-a stabilit că nu­ sudul ţării. După ce s-au acli­
lui. Această condiţie, precum Vehiculul aerian bele părţi ale culoarului- Dato- mai bune decît cele de pină a- matizat, furnicile au început
şi lipsa atmosferei, este deose­ mai în Alpii Italieni se află cir­ lupta împotriva omidelor, termi­
rită acestui fapt numărul locu- cum. Fiecare compartiment are telor şl altor dăunători. Acţiu­
ca 1.000.000 de muşuroaie, In nea de transportare a furnici­
bit de favorabilă pentru studie­ „Automobilul aerian" sau „Al­ pilor şi o nouă construcţie a e- ---------- ------ 1 dulapuri pentru - păstrarea ali­ care trăiesc pînă la 300 mili­ lor , a fost larg popularizată
rea Lunii cu ajutorul sateliţilor. bina" este denumit avionul licei şi volanului fac maşina prin radio, televiziune şi chiar
Un sistem de televizoare va „An-14", al cărui prototip mo­ mai sigură, mentelor şi a obiectelor de că­ arde de furnici-lucrătoare, fă­ prin cinematograf.
transmite neîntrerupt pe Pă­ dernizai este în prezent supus
mânt imagini din raza sa vizu­ încercărilor. Este vorba de o Avionul poate decola de pe lătorie. Toate acestea vor con­ când parte din cele patru spe-
ală. Savanţii vor avea prilejul maşină mică, care poate iua la orice drum, de pe o poiană din
şi posibilitatea să cerceteze su­ bord şapte călători, consumă Ia pădure, chiar dintr-o grădină tribui la o reducere, considera­
prafaţa Lunii şi apoi să alcă­ 100 km. numai de vreo trei ori de zarzavat. Echipajul este al­
tuiască o hartă detailată, să mai mult combustibil decît cu­ cătuit dintr-un singur pilot. ...ursul australian Koala nu bea apa bilă a costului transportului şi
precizeze forma Lunii etc. noscutul autoturism sovietic deloc ? Lichidul necesar organismului
„Volga" şi care zboară cu „o „Albina" poate îi folosită nu îl ia din frunzele eucaliptului — hrana la o mai bună deservire a călă­
Zborul omului spre Lună va numai la transportul călătorilor torilor.
fi precedat şi de alte forme de viteză terestră" de 200 km. pe
ci şi la protecţia pădurilor îm­ sa de bază. La căminul cultural din comuna Răhău, ra­
..ochii struţului au o greutate ce de­
Zahăr penlru ionul Sebeş, activitatea căminului cultural stag­
păşeşte de două ori greutatea creie­
rului ? nează, deoarece in încăperile lui se află depo­

cercetare. oră. potriva incendiilor, ia combate­ ...iluzia că girafa ar avei picioarele diabetici zitaţi „coceni de porumb", iar directoarea că­
dinainte mai lungi decît cele dinapoi
Studierea Lunii cu ajutorul Noul tip de avion, simplu, e- rea dăunătorilor culturilor agri­ ne-o dă lungimea gîtului ei şi linia minului se plim bă de ici-colo, fără să se inte­
sateliţilor, nu va putea crea o conomic şi comcd a fost proiec­ cole, la îngrăşarea semănături­ înclinată a coloanei vertebrale ? In
imagine completă asupra con­ tat acum trei ani de biroul de Oamenii de .ştiinţă sînt preo­ reseze de bunul mers al activităţii culturale
diţiilor schimbătoare care exis­ proiectări a! lui Oleg Antonov cupaţi de mult timp de găsirea
tă. în diferite regiuni ale cor­ şi este în prezent supus unor lor, Ia explorarea bancurilor realitate, picioarele dinainte ale girafei unor hidraţi de carbon oare să din comună. (corespondent DURAN AGHlM)
pului ceresc. De aoeea e nece- modificări : o altă formă a ari­ înlocuiască zahărul şi să nu fie
de peşti, la transportarea măr- j sînt identice ca lungime cu cele dina­ dăunători pentru cei care sufe­

îurilor. poi.

ră de diahet.

Zaharina folosită pînă în

bine, şi la râu — mereu împreună. prezent are două neajunsuri:

1 $ R H , fel 1 ! ft. Crescusem pe neaşteptate în ochii în primul rînd, ea are un gust
ei, îmi dădea staturi folositoare pentru specific, dulceag, cu care bol­
§P viitor. navii se obişnuiesc greu, iar pe
de altă parte, ea nu are nici
(Urmare din ziarul MOS Nu mi-am consumat toate zilele de o valoare nutritivă.
concediu şi m-am întors’ la Orenburg
„Drumul socialismului" nr. 2009). de lari Gagarin Gei din Gjatsk încă nu mă văzuseră mai devreme. Colegii din escadrilă şi In R P. Ungară s-au între­
în uniformă militară, dar-mi-te şi cu comandanţii m-au înţeles tără să le prins cercetări pentru obţine­
Scrisorile ce ni se trimiteau pe a- pilot-cosmonaut al U .R .S.S. grade de sergent pe umeri I — deve­ mai explic eu. Valea era nespus de rea unei substanţe care să în­
dresa colhozului nu veneau, aşa că Erou al Uniunii Sovietice nisem îtifre timp ajutor al comandan­ bucuroasă: ştia ce m-a determinat să locuiască zahărul obişnuit în
spre sfîrşitul „campaniei de recoltare" tului de pluton. mă întorc. ¦ toate privinţele. Recent, la In­
stitutul de. Cercetări al induSr
a început să-mi fie dor de Valea, To­ — j'i-ai ascuţit dinţii tocind atâta Şi iată că am ajuns la Gjatsk. Ora­ Noul an. şcolar a început cu cîteva triei zahărului, aceste experi­
tul îmi plăcea la ea — şi caracterul, ştiinţă, cît îi ziulica, tot cu nasul prin­ şul fusese reconstruit, apăruseră multe schimbări. Pe mine şt pe încă cîţiva enţe au. dat. rezultate bune.
şi statura potrivită, şi ochii căprui tre cărţi... case noi, străzile deveniseră mai largi elevi ne-au trecut în escadrila maioru­ După cum se ştie. zahărul ob­
scăldaţi în lumină, şi codiţele, şi nă­ şi mai aspectuoase. lata şi mama mai lui Belikov; noul comandant de tor. ţinut din sfecla de zahăr este
sucul ei mic, punctat icl-colo cu alu­ Am discutat despre învăţătură, des­ îmbătrâniseră puţin, tratele şi sora îi maţie a devenit căpitanul Penkin, un compus din două. feluri de
niţe. Valea Goriaceva, după absolvirea pre şcoala militară de aviaţie, şi am ajutau ?um puteau, iar Borka se făcuse ofiţer preocupat de lucruri noi, un om substanţe, din care. una este
şcolii de 10 ani a lucrat la oficiul te­ ajuns la concluzia câ şi Valea ar tre. flăcău mare, avea deja douăzeci de cu spirit creator. Am nimerit în echi­ fructoza. Această, substanţă.ciut
legrafic al oraşului. Am cunoscut-o bui să înveţe mai departe. S-au sfă­ ani. Doream să devin cit mai repede pajul comandat de locotenentul-major ce nu. are, efecte negative, asu­
cînd am ieşit din carantină, la o în­ tuit cu toţii şi au hotărât ca Valea să ofiţer pentru a putea să-mi ajut- pă­ Anatolii Grigorievici Kolosov, care de pra bolnavilor de diabet. In ur­
trunire tovărăşească în şcoala milita­ urmeze o şcoală sanitară. Aşa s-a şi rinţii aşa cum se cuvine. altfel m-a şi învăţat sâ zbor pe avj- ma elaborării tehnologiei de ex­
ră. Era îmbrăcată într-o rochiţă sim­ întîmplat. Ea s-a îriscrfS la o şcoală oane ai reacţie. Dar, pînă una altă, tracţie a fructozei din zahărul
plă, de culoare albastră, timidă şi fri­ medie sanitară. Am trecut pe la şcoala unde învă­ trebuia sâ rie împuiem din nou capul obişnuit, s-a obţinut o substan
ţasem, i-am văzut pe foştii mei profe­ fă, asemănătoare cu mierea de
coasă foc. Am invitat-o - la un vals şi Aveam multe trăsături comune cu sori, m-am întâlnit cu prietenii din co­ cu teoria. Vremea ne ajuta : venise o albine, oare are. o înaltă valoa­
pilărie, care rămăseseră sâ lucreze la iarnă cu viscole puternice, garniz.oana
cu aceasta a şt început prietenia noas­ ea, Amîndoi iubeam cărţile, teatrul, Gjatsk. Dar, cu toate că mâ aflam din a fost acoperită de zăpadă, aşa că nu re nutritivă şi datorită, gustu­ — Nu te lua după firmă, nene, înăuntru-s coceni de po­
nou în cuibul cald al familiei, Oren- se putea zbura. Studiam utilajul tehnic rumb...
tră puternică; ne pasiona patinajul. Gum primeam burgul mă îndemna sâ plec ; şcoala al motoarelor cu reacţie, ne familiari­ lui ei poate fi folosită pentru
militară devenise pentru mine o a zam cu principiile dinamicii gazoase,
doua famiiieţ în afară de asta, eram ne însuşeam legile zborurilor rapide îndulcirea alimentelor.
tot timpul cu gîndul la Valea. Mama Multe lucruri învăţate anterior ne a-
Valea este cu un an mai mică decît învoire în oraş — alergam la ei acasă, şi-a dat seama de acest lucru şi, în păreau acum în altă lumină ; altă teh­
tr-o seară, cînd am rămas singuri a nică, viteze mult mat mari, plafoane
mine, S.a născut la Urenburg şi pînă uneori împreună cu alţi colegi. Iar a- casă, a început binişor să mă des mai înalte la avioane, alte calcule,
în momentul cînd o cunoscusem, nu colo — deja eram aşteptaţi. Mă sim­ coase; voia să atle de ce cad pe gîn altă concepţie asupra znorului
ieşise niciodată din oraş. Tatăl ei — . ţeam în familia lor ca la mine acasă, duri, ce îmi frământă atîta sufletul
Pînă la urmă, dînd ascultare regulii Prietenia cu Valea se întărea şi, în­
(van Stepanovici — a tost bucătar la [van Stepanovici era maestru în arta încetăţenite în familia noastră de a cetul cu încetul,, se transforma. în iu­ € & .r c e f 0ţe.a r e z is te n te .! cîteva subansambluri electroni­ re au fost montate panouri
sanatoriul „Poiana roşie“, iar mama culinară, îi reuşeau de minune „be- nu ascunde nimic părinţilor, i-am po­ bire. De ziua naşterii mele ea mi-a ce, Cu ajutorul unor palpa-
ei — Varvara Semenovna — era gos­ liaşii“ — mîncarea preferată a caza­ vestit mamei despre Valea. dăruit două fotografii de-ale ei. intr.-una befo nului cu u it ra sunete to.are speciale sini emise şi dreptunghiulare netede, Aces­
podină, Valea mai avea încă trei fraţi cilor din Ural. Mîncam cu o poftă de din ele era înfăţişată intr-un halat me­ recepţionate., impulsuri electri- ta este un nou corp de încăl­
şi trei surori; ea era cea mai mică lup. La şcoala militară, deşi ne hră­ — Te gîndeşti la căsătorie ? — m-a Specialiştii din R.S.S. Leto. ce prin a căror înregistrare zire. Ei este format din beton
dintre ele şi de aceea era copilul pre­ neam bine, „beliaşi“ nu se găteau. întrebat mama. dical, iar, în cealaltă. — într-o rochie nă au realizat un aparat por- se poate determina rezisten- special impermeabil. Apa fier­
elegantă. Pe spatele ultimei fotografii tatii), cu ultrasunete pentru ţa materialului, binte circulă prin canalele
ferat al tuturor. Imediat ce am cu­ După terminarea recoltării cartofilor, Am dat nehotârît din umeri. La căs­ Valea îmi scrisese: „lura, nu uita că controlul rezistenţei betonului, longitudinale şi transversale
nicie încă nu mâ gindisem în mod făurarii. fericirii noastre siniem. noi în­ silicaţilor, materialelor plasti­ Radiator de beton din panou.
noscut-o pe Valea, am devenit oaspe­ escadrila noastră s-a întors la şcoală serios. Eram împotriva căsătoriilor şine. In faţa soartei sâ nu-ţi, pleci nici­ ce şi altor materiale de con­
pripite, in afară de aceasta, ca elev odată .capul. Amintqşte-ţi că. aşteptarea strucţii. In noul cvartal de locuit Experimentarea folosirii be­
tele obişnuit al familiei lor. Toată lu­ pentru cantonamentul de iarnă, (gu nu puteam să,ml susţin o familie pro­ este o mare artă. Păstrează sentimentele Fili-Mazilovo din Moscova a tonului la încălzirea cu aburi
prie. pentru,--clipele cele mai fericite. 9 mar­ Spre deosebire de dispoziti- fost construita o casă în care
mea mă trata cu căldură. îmi amintesc' Valea n-am reuşit să mă întîlnesî, de­ tie 1957.. Valea",- r vele existente de acest tip a- a fost efectuată cu succes, noi­
— Dacă o iubeşti cu adevărat, în- patru apartamente sînt prevă­ le radiatoare funcţionind bine
că pentru prima oară am. venit la ei oarece am început pregătiri pentru pa­ soară-tc. cu ea, dar pentru toată viaţa, Valea avea dreptate: într-adevă'r, paratul determină nu numai zute cu ini .nou sistem -de, în­ Potrivit calculelor proiectan­
aşa cum am tost eu cu tatăl tău. Şi la noi înşine trebuia sâ -n e făurim ’ feri­ '/ elasticitatea, dar şi vîscozita călzire cu abur. ţilor, folosirea în locuinţe a
direct de la un concurs de schi, aşa rada în cinstea zilei de 7 Noiembrie, cirea. ‘ tea, plasticitatea şi particula- radiatoarelor de beton va avea
> rităţile structurale ale mate- In nişele zidurilor un.de de un mare efect economic, şi va
cum eram — îmbrăcat Intr-un trening. [n front mă ţineam bine, dar eram (Va urma.) > rialului-.- obicei se instalează radiatoa- economisi multe tone de me­
? Instalaţia este formată din tal.
Varvara Semenovna abia se întorsese prin rîndurile din urmă. Gu toate a-

din Kaluga — oraşul ei natal — de cestea, în timpul sărbătorii, cînd în­

unde a adus alune. M-am aşezat pe treaga şcoală trecea în marş pe stră­

un scăunel ţi am început să sparg la zile Orenburguiui, Valea m.a observat;

alune între dinţi. Aveam dinţi puter­ privirile noastre s-au întâlnit şi ne-am

nici, iar mama Valei se mira văzîndu-mă zîmbit unul altuia.

cu câtă iscusinţă ronţâiam alunele. Va­ Restul zilei am petrecut-o împreună

lea rîdea şi mă lua gesfe picior: cu Lajea, apoi ara plecat în concediu.