Page 4 - 1961-06
P. 4
pag. 4 DRUMVA snn iA U S M f’UJl Mr 2 - r i
aoqcvsvas»u**?'^?•vgyyy*f.<a>n
\a»atiflBBaBaMaBsaBMB»Bcargg5BgogBg»aiagapwMt«tggag^
.ultimele sliei. • jullim ele sllri. • x»lfenBlB La locui aterizării
primului cosmonaut din Iunie
MOSCOVA 31 (Agerpres). cul aterizării a sosit un grup }
— TASS transmite : Ziarul ele soldaţi. In ziar ei relatea- \
„Krasnaia Zvescla“ în numă zâ că Gagarin s-a oprit la. *>
rul său din 31 mai, relatea subunitatea lor, de unde V- , )
ză că pe locul aterizării pri raportat prin telefon că ate- ?
mului cosmonaut din lume, rizarea s-a produs normal,
C ălăto ria la i N. S. Hruşciov Preşedintele S .U .A , in C U B A loc care se află la 30 de km. că se simte bine şi nu are
de oraşul Engels (regiunea nici un fel de rană sau trau
spre Yiena Kennedy a sosit Se creează noi com itete Saratov), s-a ridicat un mo matisme.
nument memorial.
la Paris Locuitorii regiunii saratov
Ziarul publică fotografia
Scurt popas la Lvov PARIS 31. — Corespondentul Ager locului de aterizare şi al mo îl numesc acum pe Gagarin
pres, T. Vornîcu, transm ite: numentului, precum şi foto
LVOV 31 (Agerpres). — TASS o caldă primire lui N. S. Hruş pentru apărarea revoluţiei grafia colhoznicei Ana Tah- concetăţean de-al lor. Ei spun
transmite : In seţaria zilei de 30 ciov. In timpul acestui popas, La 31 mal, preşedintele S.U.A., tarova, care l-a văzut prima că el a zburat pentru prima 7
mai, trenul special cu care şe şeful guvernului sovietic a avut Kennedy a sosit la Paris într-o vi pe cosmonautul Gagarin.
ful guvernului s-ovietic N. S. o convorbire cu conducătorii re zită oficială în cursul căreia va avea HAVANA 3l (Agerpres). — bitorii, reprezentanţi ai diferi dată cu avionul în cadrul f
Hruşciov călătoreşte spre Vie- giunii Lvov. convorbiri cu preşedintele Franţei, de Corespondentul TASS, E. Elşov telor sindicate şi organizaţii Ana Tahtarova povesteşte
na, a făcut un scurt popas în Gaulle. transmite : revoluţionare au cerut oameni că în timpul aterizării lui clubului aviatic din Saratov. 7
oraşul ucrainean Lvov. N. S. Hruşciov şi persoanele lor muncii să ridice şi mai sus Gagarin, se afla pe cîmp îm
In prima sa călătorie oficială în „O sută de mii de comitete steagul revoluţiei. Participanţii preună cu nepoţica ei de 6 iar după zborul în Cosvios. j>
Mii de locuitori ai oraşului, care îl însoţesc şi-au continuat Europa, preşedintele S.U.A. este înso pentru apărarea revoluţiei — la miting au organizat o ma ani. „Am observat, spune ea,
adunaţi in piaţa gării, au făcut apoi drumul spre Vierra. ţii de un numeros grup de consilieri. iată răspunsul nostru la acţiu nifestaţie. că se lasă din ce in ce mai s-a întors pe Pămînt tot in 7
Preşedintele trebuia să fie însoţit şi nile teroriste ale contrarevolu jos ceva ce n-am mai văzut
de secretarul de stat Rusk, dar acesta ţionarilor", au declarat oamenii Locuitorii Havanei s-au adu niciodată. Şi iată un om regiunea Saratov. ?
din urmă a fost nevoit să-şi amîne muncii cubani aflînd despre nat într-un miting la Capitoliu. merge pe pămînt îmbrăcat
în ultimul morrtent plecarea pentru intr-un costum de aviator de Colhoznicii care se află in
a participa Ia dezbaterile Congresului josnica crimă de la Pinar-del- Ca răspuns la activitatea con culoare roşie“.
asupra programului privind aşa-numi- Rio a duşmanilor poporului trarevoluţionară, oamenii mun apropierea locului de ateri
ful „ajutor“ american pentru străi cuban. cii au propus să se creeze Nu după mult timp, la lo
nătate. zare a lui Gagarin. au hotă-
Incendierea cinematografului 100.000 de noi comitete pentru
Cu toate că ordinea de zi a trata rlt să înfrumuseţeze acest
în timpul prezentării unui film, apărarea revoluţiei şi să se in
tivelor dintre preşedinţii S.U.A. şi loc cu pomi şi au construit
incendiu în urma căruia 26 de stituie încă 500 de posturi re
Ura pas s m spre r e g o s t a r e s pînă la monument un drum
copii şi 14 persoane mature au voluţionare. Această propunere
îrofeSc' iftferrsatiQ iraa e eseniiafie asfaltat. In apropiere se or
suferit arsuri grave, a stîrnit a fost sprijinită de Direcţia na ganizează o tabără de pio
MOSCOVA 31 (Agerpres). — nul Facultăţii de ştiinţe juridice nieri care va purta numele
Majoritatea omenirii nutreşte a Universităţii din Harvard a lui Gagarin.
mari speranţe că întîlnirea din Spus: Această întîlnire poate
tre Hruşciov şi Kennedy va în constitui începutul unor noi re Lucrările sesiunii
semna un prim pas de cea mai laţii între ţările noastre, relaţii
mare importanţă în direcţia re care trebuie să fie mai bune. Franţei, nu a fost anunţată oficial, protestul plin de mînie al în ţională a comitetelor pentru Comitetului Executiv al U.I.S.
zolvării porblemelor esenţiale şi Contactele îndrăzneţe dintre şe după părerea unanimă a observato tregului popor cuban. In ţară apărarea revoluţiei. „Nici un
în acelaşi timp toarte complexe, fii de guverne sint foarte nece
a declarat corespondentul ziaru sare, a spus Griswold. rilor politici, ele se vor referi, în a început un val de mitinguri cartier, nici o secţie, nici o coo HAVANA 31 (Agerpres). — construirii de baze pentru ra
lui „Sovetskaia Rossia“, Nor Scriitorul Stuart Chase a de parte la relaţiile dintre ţările socia la care cubanii au înfierat pe perativă, nici un centru munci La sesiunea Comitetului Exe chete în Japonia, mişcarea stu
mau Cousins unul dintre coriclu- clarat că întîlnirea de la Viena liste şi blocul capitalist, la relaţiile asasinii plătiţi şi au jurat să toresc fără comitet pentru apă cutiv al Uniunii Internaţionale denţilor din Coreea de sud
cătorii delegaţiei americane la va contribui la precizarea punc reciproce dintre „partenerii atlantici" răspundă acestor atacuri prin rarea revoluţiei ! — se spune pentru reunifi-carea paşnică a
discuţiile care s-au terminat re telor de vedere, ea va fi de folos, în general şi în mod deosebit între întărirea vigilenţei revoluţiona în declaraţia Direcţiei naţiona a Studenţilor care aire loc la ţării lor, lupta studenţilor din
cent în Crimeea dintre fruntaşi Franţa şi S.U.A., la problema aşa- re, printr-o muncă plină de ab le. Poporul care stă de strajă Havana, a început discutarea Vietnamul de sud, Algeria şi
ai vieţii publice din S-U.A. şi de asemenea, tratativelor cu pri numitului ,,ajutor" acordat ţărilor negaţie la strunguri şi pe plan va bara calea duşmanilor re celei de-a doua probleme de alte ţări. Demonstraţiile stu
U.R.S.S. slab dezvoltate din punct de vedere taţii. voluţiei şi ai patriei". pe ordinea de zi — „Activita denţilor au impresionat întrea
vire la încetarea experienţelor cu tea uniunii în perioada după ga lume cînd s-a aflat despre
Un alt participant la această cei de-al şaselea Congres al
arma nucleară şi unor discuţii
întîlnire, Ervin Griswold, deca utile în problemele dezarmării. economic, la problema Berlinului oc La mitingul din faţa clădirii Mitinguri de protest împotri U.I.S.“. Raportul privitor Ia a- asasinarea lui Patrice Lumum
cidental şi problema Germaniei în an cinematografului incendiat, au va activităţii teroriste a contra ceastă problemă a fost prezen ba şi despre agresiunea săvîr
tat de Jiri Pelikan, preşedintele şită de intervenţioniiştii mer
Vizita unei delegaţii guvernamentale sovietice samblu. participat mii de cubani. Vor- revoluţiei au avut loc în nume U.I.S. cenari împotriva Cubei.
roase întreprinderi, în organi
în R. P. D. Coreeană Primul sindicatelor africane zaţiile ţinerilor insurgenţi. în Uniunea Internaţională a Stu Jiri Pelikan a subliniat ma
cooperativele agricole. „Patria denţilor a răspuns cu prompti rea importanţă a Forumului
PHENIAN 31 (Agerpres). - In Consiliului de Miniştri al U.R.S.S. Congres al sau moartea !", „Vom învin tudine la toate evenimentele mondial al tineretului care ur
prezent în R.P.D. Coreeană se află I.a 31 mai, oaspeţii sovietici au vizi ge !", declară în unanimitate care au reprezentat o primej mează să aibă loc la Moscova
în vizită o delegaţie guvernamentală tat Combinatul textil de la Phenian, si-a cubanii ca răspuns la uneltirile die pentru cauza păcii. şi a cărui convocare este spri
a Uniunii Sovietice, condusă de A. N. cea mai modernă întreprindere din
Kosîghin, membru al Prezidiului CC. U.I.S. a condamnat cu hotă- jinită cu căldură de U.I.S.
al JP.O.U.S., prim-vicepreşedinte. al Coreea. CASABLANCA 31 (Agerpres). tat o hotărîre potrivit căreia or năimiţilor imperialismului, care :--îre intervenţia imperialistă în Jiri Pelikan a formulat în ra
Primul Congres al sindicatelor încearcă să împiedice construc portul său sarcinile concrete
Declaraţia Consiliului păcii din întreaga Africă care şi-a în ganizaţiile sindicale afiliate la ţia cu succes a tinerei Republici Laos, experienţele ou bomba a- pentru întărirea unităţii miş
pe întreaga Indie.- cheiat lucrările Ia 30 mai a cabane. tomică efectuate tifâ Franţa în cării Internaţionale studenţeşti.
adoptat in unanimitate statutul Federaţie nu pot participa la alte Sahara, a sprijinit lupta stu
DELHI 31 (Agerpr-es >.» .— Declaraţia „guvernului sovietic Federaţiei sindicatelor din în uniuni sindicale internaţionale. denţilor japonezi împotriva
„Consiliul păcii pe întreaga In şi euvîntarea lui Jawaharlal treaga Africă în care sînt pro
clamate ca principii fundamen Congresul a arătat că sarcina V IA Ţ A G R E A A C O P IIL O R
tale lupta împotriva imperialis sindicatelor africane este apăra
rea unităţii oamenilor muncii
die, se spune în declaraţia dată Nehru întăresc considerabil rîn- mului, colonialismului, neo-colo- africani din ţările lor şi de pe
publicităţii la 30 mai, condam durile luptătorilor pentru liber, nialismului, feudalismului, reac- întregul continent, lupta pentru
nă cu hotărîre acţiunile bar täte în Angola, Mczambic, Goa
bare ale Portugaliei in Angola, şi celelalte colonii portugheze“. ţiunii, împotriva tuturor forme drepturile şi interesele for, pen D IN Ţ Ă R IL E C A P IT A LIS T E
Moaambic şi în alte colonii. Ce lor de exploatare a omului de tru cucerirea libertăţii, indepen
rerea guvernului sovietic de a Consiliul păcii pe întreaga către om. ERICA LATINA sub 14 ani lucrează pe plantaţii băieţel de trei ani şi o fetiţă de
se organiza o anchetă interna Indie declară că Organizaţia denţei politice şi economice a şi in fabrici. In Bolivia acest două luni.
ţională asupra situaţiei din An Naţiunilor Unite este datoare Congresul a chemat organiza tuturor ţărilor de pe-continentul NEW YORK (Agerpres). — procentaj este mai scăzut, dar şi
gola trebuie sprijinită de toate să ia măsuri imediate şi urgen ţiile sindicale să lupte pentru african. Federaţia sprijină prin Foamea, mizeria, bolile, analfa acolo aproape jumătate din co Majoritatea copiilor fără do
statele care respectă drepturile te pentru a pune capăt acţiu unitatea şi solidaritatea oameni cipiile neutralităţii pozitive şi betismul, nevoia de a-şi ciştiga piii in virstă de 10-14 ani sînt miciliu devin cerşetori, iar mulţi
omului şi înaltele principii ale nilor tîlhăreşti ale Portugaliei solidarităţii cu oamenii muncii de timpuriu piinea — aceasta nevoiţi să muncească pentru a-şi
Naţiunilor Unite. Popoarele în Angola şi în alte colonii. lor muncii africani, pentru inde din întreaga lume- este soarta copiilor din ţările ajuta părinţii să-şi întreţină fa dintre ei — hoţi. Potrivit date
lumii nu se mai pot resemna pendenţa sindicatelor africane America Latine dominate de mo milia. lor Direcţiei poliţieneşti a clicii
cu samavolnicia şi fărădelegile fără vreun amestec din partea Congresul a adoptat o rezo nopolurile imperialiste.
săvîrşite de portughezi în An luţie in problema algeriană in T A IV A N ciankaişiste, anul trecut in Tai
guvernelor. Congresul a adop- care se exprimă solidaritatea cu Potrivit datelor stastice. cu van au fost arestaţi peste 4-000
eroicul popor algerian. de copii şi tineri acuzaţi de furt.
leku
Preşedintele Federaţiei Sindi
In i.r e p u b lic a " S u d -A fr ic a n ă catelor din întreaga Africă Mah- excepţia Cubei, in ţările Americii
Latine există peste 50 de mili
gola şi în alte colonii“. P u fe re a va ră m în e lo i îm m ! djub Ben Seddîk. a declarat în oane de copii care nu au posibi TAIPE 31 (Agerpres). — Pe COREEA DE SUD
Luînd cuvîntul la Durgapur cuvintul de închidere că Congre litatea să frecventeze şcolile. sirăzile oraşelor din Taivan ră
m inorifăfii aibe sul constituie un punct de coti tăcesc mulţi copii fără adăpost. SEUL (Agerpres). — Copii
la sesiunea Comitetului pe în tură în istoria mişcării sindicale Milioane de copii din Ameri Criminalitatea infantilă *creşte abandonaţi — din cauza foame
treaga Indie al Partidului Con LONDRA 31 (Agerpres). — africane din apropierea oraşului africane. Federaţia nu intenţio ca Latină sint nevoiţi să mun rapid. tei şi mizeriei — aceasta este
gresul Naţional Indian, se a- „Niciodată încă o republică nu Port Elizabeth pentru a înăbuşi nează cîtuşi de puţin să renunţe cească de la o vîrstă iragedă pe încă una din racilele societăţii
rată în declaraţie în continuare, s-a născut sub auspicii mai o demonstraţie antiguvernamen la colaborarea cu organizaţiile plantaţii şi în întreprinderile in Ziarele care apar pe insulă' capitaliste sud-coreene. Potrivit
primul ministru Nehru, „a cri proaste“, scrie ziarul englez tală a populaţiei africane. Po sindicale din alte ţări, dar va co dustriale. Revista „Americas“ relatează despre tinerele mame realtărilor ziarului sud-coreean
ticat aspru politica guvernelor „limes" la 31 mai în ziua pro trivit relatărilor corespondenlu- care apare la Washington citea care din cauza sărăciei îngrozi „Hankok Ilbo“ in anul 196! nu
S.U.A. şi Angliei care ajută di clamării „republicii" în Uniu lui agenţiei Associated Press, labora numai po baza egalităţii ză date zguduitoare despre micii toare sînt nevoite să-şi pără mărul copiilor părăsiţi in voU.
rect sau indirect Portugalia nea Sud-Africană. In ..republi mii de africani au participat la robi, nevoiţi să muncească pe sească copiii. soartei de părinţii for săraci a
să-şi menţină imperiul colonial. ca" Sud-Africană frînele puterii această demonstraţie împotriva şi neamestecului In treburile in cîmp, in uzine şi fabrici pentru fost de două ori mai mare doc.it
vor continua să rărnînă în mîi- politicii rasiste a guvernului a nu muri de foame. In Haiti, După cum anunţă agenţia in anul 1960.
r-OOO— nile minorităţii albe, iar milioa Verwoerd. Ei au rupt în bucăţi terne. dc pildă, 66 la sută din copiii China Nouă, la 18 mai în ora
şul Hualian din cauza condiţi „Pînă anul trecut — scrie zia
R e b e li! Isaoţaeaifi Congresul a luat sfirşit intr-o rul — cifra medie a copiilor
abandonaţi sc ridica anual in
atmosferă de mare avint.
a i ? nele de negrii vor fi ţinuţi ca şi au ars drapelele Uniunii li!: ilor grele de trai femeia Cen Coreea de sud la 5.000 în timp
şi pînă acum în cea mai nea
a sie e ia re a gră mizerie, lipsiţi de cele mai Sud-Africane. Poliţia sud-afri- del Siui-Lan in vîrstă de 24 de ani ce pentru anui 1961 se aşteaptă
elementare drepturi, excluşi din cană, arată corespondentul, nu s-a spinzurat lăsînd orfani un să ajungă la 10.000“.
viaţa politică, expuşi fără a permis ziariştilor Scă intre în
cartierul african unde a avut mm
XIENG KUANG 31 (Ager delegilor unui regim fascist. foc demonstraţia.
„întrebarea care se pune în
pres). — La 30 mai, postul de afara graniţelor Uniunii Sud- In multe localităţi din Uniu
radio „Vocea Laosului" a con Africane, scrie „Times", este cît nea Sud-Africană continuă gre
damnat violarea încetării Socu va dura această josnică tiranie va populaţiei africane declanşa
lui, săvîrşită de unităţile gru rasială". Este o întrebare sem tă cu două zile în urmă în semn
pului Lumi Nosavan-Boun Oum. nificativă în ziua în care aceas de protest împotriva politicii ra
tă tiranie se proclamă „repu siste a guvernului Verwoerd.
La 25 mai avioane aparţinînd blică". Temeliile tiraniei sînt .Mii de africani au refuzat în
grupului Fumi Nosavan-Boun puternic zdruncinate nu numai ciuda presiuniloor poliţiei, să
Oum au mitraliat mai multe de ampla mişcare de protest a se prezinte la lucru.
localităţi situate la sud-est de populaţiei de culoare, clar şi de
provincia Xieng-Kuang, rănind larga mişcare de solidaritate
numeroşi locuitori. R. A . U. a ru p f refafi/fe Copii vagabonzi
La 15 mai, trupele lui Fumi pe străzi — iată un
Nosavan-Boun Oum au între cu lupta populaţiei africane care d 'p lo m 'a fic e cu U n iu n ea aspect des intilnit
prins o acţiune în regiunea se manifestă cu fot mai multă Sud-A fricană în oraşele italiene.
Nong-De, Ia nord de Vientiane vigoare în toate ţările lumii.
în apropierea fluviului Mekong. Uniunea Sud-Africană, scrie CAIRO 31 (Agerpres). — Republica
Ele au arestat 17 ţărani şi au ziarul american ,,Ne\v York Arabă Unită a rupt relaţiile diploma
ucis alte zece persoane. Times", este probabil cea mai tice cu Uniunea Sud-Aîricană. In co
nepopulară ţară de pe întregul municatul dat publicităţii la 30 mai la
Unităţi ale grupului Fumi glob. Cairo se subliniază că această măsură
Nosavan-Boun Oum sînt in
Autorităţile sud-africane s-au a fost determinată de taptul că „poli
struite în Tailanda. Alte unităţi
ale trupelor Fumi Nosavan- pregătit să organizeze miercuri tica rasială, promovată de Uniunea
Boun Oum sînt instruite la di fastuoasele ceremonii ale pro Sud-Aîricană, contravine celor mai ele
vizia l-a a armatei sud-vietna- clamării ;,republicii". Sunetele mentare drepturi ale omului şi consti
tuie o sfidare Ia adersa conştiinţei
meze, aliată la Lao-Bao (în a- clopotelor bisericilor din întrea omenirii“. Noul regim care-va fi pro i$§f1 4M Acesta este linul din cei 400.000 copii din S.U.A. care, aşa cum arată
propierea liniei de demarcaţie ga ţară care au bătut în seara clamat in Uniunea Sud-Aîricană la M: ' #-4 statisticile oficiale americane, slut în cea mai mare parte a zilei, cînd
dintre Vietnamul de nord şi zilei de 30 mai pentru a anun 31 -mai 1901, se subliniază în comu K>-' J mamele lor sînt la muncă, lipsiţi de orice supraveghere.
Vietnamul de sud). ţa începerea festivităţilor au nicat, este un rezultat al maşinaţiuni-
fost însă acoperite de huruitul lar „minorităţii albe" şi nu este demn
Postul de radio „Vocea Lao carelor blindate care au năvă de a fi recunoscut.
sului" a cerut să se pună capăt lit in acelaşi timp în cartierele
acestor violări.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. b Marile nr. 9. Teleion: iad; 169; 75. laxa plaiua in numerar con lorrn aprobam Direcţiunii Generale P.I.I.R. ur, '763.320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul : lniiqu imJerea Foii gralieâ „l Mai" — Deva.
