Page 41 - 1961-06

V ^ une d o a x ^
Anul XilI. Nr. 2011
Fruntaşii întrecerii pe profesii
Intensificându-şi şi mai mult
!»forturile penitiru sporirea pro­
m oţiei de metal şi îmbunătă­
ţirea calităţii oţelului, colecti­
vul oţelăriei Martin nr. 2 din
C.S. Hunedoara a încheiat luna
!mai cu rezultate frumoase in
producţie.
Primul loc în întrecerea so­
cialistă pe profesii a fost ocu­
pat de echipa condusă de prim-
ifcopitorul Iulian Ispas, de la
cuptorul nr. 1 oare a realizat
planul de producţie In propor­
Economiile
din Gurabarza
Realizarea de cât mai multe
economii constituie un obiectiv
de seamă al muncii colectivului
termocentralei din Gurabarza.
Apliclnd în viaţă o seamă de
!•păsuri tehnico-organizatorice,
un însemnat număr de propu­
neri de inovaţii, energeticienii
'de aici au realizat în primele
A luni ale anului o economie
de 122.000 lei, pe seama reduce.
:ssbî
Fapta m ecanicului Ştefan Renţ
Cu citeva zile in urmă, la pro­
punerea R.C.M. Simeria, meca­
nicul de locomotivă Ştefan Renţ,
din depoul Petroşani, a remor­
cat pe distanţa Simeria călători-
Noutăţi
tehnico-stiintifice
•»> o
Sudarea prin ultrasunete
Inginerii sovietici iolosesc ultra­
sunetul pentru sudarea la rece.
Maşina de sudat se aseamănă cu o
Instalaţie pentru sudarea electrică prin
contact: între doi cilindri se compri­
mă benzile metalice de sudat. După
comprimare, ele se sudează trainic.
Prganul de lucru principal al ma­
şinii îl constituie un vibrator special,
care sub acţiunea curentului electric
de înaltă frecvenţă emite oscilaţii. A-
oeste oscilaţii sînt Intensificate de
15—20 de ori, ultrasunetul avind o in­
fluenţă favorabilă la sudarea pieselor.
Maşina poate fi folosită şi pentru îm­
binarea pieselor din materiale plastice.
Freză pentru curăţat
funderul
La Institutul unional de cercetări
ştiinţifice s-a construit o freză-pe-
ric suplă, cu dinţi multipli, care cu­
răţă de pe suprataţa metalului pe mi-
îmt ţunderul şi rugind cu o viteză de
C m. Grosimea stratului curăţat poate
,’varia între o sutime de milimetru şi
Un milimetru şl chiar mai mult.
Freza prezintă o mare rezistenţă la
Uzură. Gu o freză se pot prelucra apro­
ximativ 3.000 m.p. de suprafaţă de
metal.
Freza-perte a fost experimentată cu
'Budces pe maşinile de curăţat ţevi.
Aparaf care semnalizează
primejdia de surpare
în mine
A tost experimentat cu succes la
Krivoirog, regiune bogată în mi.
ţjercuri de fier, un semnalizator sigur,
iţŞare avertizează asupra primejdiei pro­
ducerii surpărilor în mine.
La exploatările de minereuri de fier,
}n diferite sectoare se lasă blocuri în
!Tocă care servesc ca reazlme pentru’
preîntâmpinarea surpărilor. Sub presiu­
nea unei mase de mii de tone, reazl-
mele se distrug lent, ceea ce implică
primejdia producerii de surpări. Noul
;9parat geolizic permite să se studieze
jsparea de solicitare a rocii.
După punerea în funcţiune a emlţă-
forului, seismoscopulul ultrasonic pe e<
ţranul emiţătorului de oscilaţii ultra-
sonice sc observă vibraţii electronice.
Rapiditatea mişcărilor lor, schimbarea
formei şi frecvenţei oterâ o imagine
fţ stării de solicitare a rocei, asupra re­
zistenţei şi a numărului de fisuri exis­
tente.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. VNIŢI-VA1 F© I© sS std r a ţ i o n a l Fruntaşi
ai şantierului IU
parcul «le autovehicule construcţii Călan
Marţi 13 iunie 1961 4 pagini 20 bani In anul acesta parcul de ma­ decât în aceeaşi perioadă a anu­ IOAN OPREA
şini ai întreprinderii regionale lui trecut, a sporit coeficien­ fierar betonist. Este cunoscut
T*T• T• tul de utilizare a oapacităţii în cadrul şantierului datorită
de transport auto Deva, a cres­ camioanelor în primele cinci executării unor lucrări de cea
ţie de 100 la sută, iar rebutul La s e c ţia cut faţă de aceeaşi perioadă a luni din acest an cu 6,4 la sută
l-a redus cu 45 la sută faţă de stnungărie a A- anului trecut ou 48 camioane faţă de aceeaşi perioadă a anu­ mai burtă calitate.
teUerelor R.M.R. şi 4 autobuze. lui 1960. De asemenea, întîr-
admis. Simeria lucrea­ zierile şi defecţiunile pe parcurs
ză şt rindelarul Pe ¦pian regional a pus au fo'st reduse la autobuze cu
La hala de pregătire a tre­ Vasile Cidbanu. în circulaţie înjeă 3 autobuze 90 la sută.
El este fruntaş ia Sebeş, Hunedoara şi Bradl
nurilor de turnare, echipa con­ in producţie. îşi 6 e asfemenea, în toate raioa­ Colectivul I.R.T.A. Deva a
depăşeşte lunar nele şl Ia şantierele în care sînt economisit şl 197.061 litri ben­
dusă de comunistul Ioan Ono- planul cu 20.26 autobaze s-au înfiinţat puncte zină şl 11.638 litri ulei, prin
la sută. fixe 'de ludru. Aceasta a dus utilizarea la maximum a Capa­
frei a reuşit în luna mai să eli­ Îă o gi’ăi buna ddSfeirvlre a be- cităţii Maşinilor, cât şi prin eli­
mine complet pierderile de oţel. In clişeu: Va. Weificiarilor, la reducerea pre­ minarea parcursurilor lungi,
Datorită acestui fapt, brigada sile Ciobanu la ţului de cost şl Ia depăşirea fără încărcătură. In acest an
pe oare o conduce a fost de­ locul de muncă. planului de prestaţii. Pentru parcul de r^morfcî a fost utili­
clarată brigadă fruntaşă în în­ îmbunătăţirea 'Coeficientului de zat Ou 50 la sută mal bine d'eclt
trecerea pe profesii din cadrul -LLL utilizare a capacităţii autovehi­ în anul trecut, aceasta durând
oţelăriei Martin nr. 2. la reducerea preţului de cost ou
culelor Ş-au luat măsuri pri­ 50 la sută pe tona kilometrică.
vind încărcarea la capacitatea
ener nbSnfnfală a maşinilor, executa­ Totuşi, în activitatea I.R.T.A.
rea reviziilor planificate la s-au Manifestat şi o seamă de
tifnJp şl în bune conldiţiuni, eli- deficienţe. Astfel, în aCest an
piparpa parcursurilor goale, coeficientul planificat de utili­
feHucerea timpilor de Încărcat zare la remorci nu a fost rea­
şl descărcat. lizat de nici o autobază din re­
giune. De aceea se impune din
Odată cu Înfiinţarea de noi partea conducerilor autobaze­
puncte de lucru şl autobaze lor şl conducătorilor auto să
s-au luat măguri privind ridi­ de'a în viitor o mai mare aten­
carea calificării Urnii nuîhăr de ţie acestui indice.
peste 500 şoferi.
In ce priveşte sincronizarea
Trad’ucînd în fapte toate transporturilor între autobaze,
aceste îMsuri şl d'esfăşurînd pentru a se evita parcursurile
larg întrecerea socialistă pen­ goale, e necesiar ca conducerile
tru Obţinerea titlului de Între­
prindere fruntaşă, Colectivul autobazelor să a.oorde toată
I.R.T.Â. Deva a realizat în a- atenţia încălcării maşinilor în
oest an un coeficient de utili­ parcurs.
zare a parcului la autocami­
oane ou 8,1 la sută mai mlare I. ARGESANU
iii consumului de combustibil ;0*§SP:
convenţional şi consumului pro­
priu tehnologic. In luna mai, Cvartalul tot mai frumos Toate obiectivele sînt im portante
valoarea economiilor realizate
de la începutul anului a crescut Sfatul popular al oraşului Deva a Printre cei care au răspuns au permis colectiviştilor să-şi 120 capete. Cu toate acestea, la IOAN RUSALINESCU
cu aproape 15.000 lei. iniţiat o întrecere patriotică între de­ chemării la întrecere, lansată de construiască primul grajd, să-şi Silvaşul Inferior nu sînt în pre­ şef de echipă-lăcâtuşi. Dato­
putaţi şi comitetele de blocuri avînd ca Q-A.G. din Gistei — cu privire cumpere camion, batoză, trac­ zent decit 30 de găini şi vreo rită conştiinciozităţii cu care
In fruntea întrecerii socialis­ obiective întreţinerea spaţiuţu locativ, la dezvoltarea sectorului zooteh­ tor, remorcă, un motor electric cîţiva pui. munceşte, tună de lună reali­
te s-au situat tovarăşii Petru extinderea zonelor verzi în jurul blo­ nic — se numără şi colectiviştii pentru moară, să-şi construias­ zează însemnate depăşiri de
Popa, Constantin Bolcu, Slmion curilor şi pe străzi. In această între­ din Silvaşul Interior, raionul că pătule, să-şi cumpere sediu Un alt obiectiv neglijat i la
Bocşer, Gheorghe Miclea, Visa- cere s-au antrenat şi locatarii din Haţeg. Să vedem ce au realizat pentru gospodărie etc-, au fost vacile existente se vor mai a- plan.
lon Botoş şi alţii. cvartalul de pe strada K.arl Marx. In- colectiviştii din Silvaşul Inferior realizate, în mare parte din vin- dăuga incă 14 care urmează a
sufleţitorii întrecerii de aici sînt Î6v. în cele patru luni care au trecut zarea animalelor şi a produse­ fi cumpărate. înseamnă că nu­
deputată Viorica Ştefănescu, comuniş­ de la iniţierea întrecerii. lor acestora. mărul vacilor ce vor trebui fu­
tii Traian Anghel, Gheorghe Dumitres- rajate in perioada de stabulaţie
cu şi alţii. Iniţiativele acestora au fost Rezdfafe frumoase Anul acesta sectorul zootehnic va ajunge Ia 83 de capete. Oare
sprijinite de locatari. La două din va aduce alte venituri de sea­ insăminţind cu porumb siloz nu­
In ultimul timp, şeptelul sil* mă. Cei 60.000 litri lapte de va- mai 25 ha., se vor mai putea
Peştiş un tren cu 2.424 tone, cu blocuri, pe casa scărilor au fost puse văşenilor a sporit simţitor. Co­ realiza cele 990 tone furaj mu­
etajere pe care sînt aşezate ghivece In tre c e re a rat necesar acestora? (Chema­
un supratonaj de 8U0 tone, iar cu flori. De asemenea prin grija comi­ lectiviştii nu s-au mulţumit doLţr între G. A. C. rea prevede 12 tone porumb si­
siei de femei scările şt coridoarele sînt loz pe cap de vacă)-
la înapoiere, trenul nr- 2.716 cu cu ceea ce obţinuseră din pro­ că, cele 2.000 kg. telemea şi
acum măturate cu regularitate. De â- ducţia proprie. Folosind atlt fon­ 8.000 kg. lină contractate, vor Iată doar citeva din lucrurile
1.403 tone, evitînd astfel o tra­ durile gospodăriei cit şi credi­ asigura gospodăriei venituri in asupra cărora consiliul de con­
semenea s-au amenajat ronduri cu tele acordate de- stat ei au mai valoare de peste 126.000 lei- La ducere şi organizaţia de partid
să de tren în plus. Bl a contri­ cumpărat in ultima vreme 21 de acestea se mai adaugă şi sume­ din G.A.C. Silvaşul Inferior vor
flori. Au fost plantaţi 40 de arbuşti or­ vaci, 35 de viţele, 4 scrofiţe, 54 le realizate de la vînzarea prin trebui să-şi îndrepte mai mul!
buit totodată la descongestiona­ contract a 48 de boi, 20 de porci atenţia. In aceeaşi măsură tre­
namentali şi trandafiri etc. de porci şi 150 oi. graşi, 14 viţei şi 100 miei care buie avut grijă şi de creşterea
rea staţiilor Simeria călători- au tost predaţi statului la înce­ producţiei de lapte, cumpărarea
O grijă deosebită a comunişti­ putul acestui an. de viţele etc. Chemarea colecti­
Pestis. lor, a consiliului de conducere viştilor din Cistei prevede obiec­
Angajamente neglijate tive precise. Silvăşenii s-au de­
EMIL CREŢU şi a tuturor colectiviştilor din clarat de acord. Dar aceste an­
Colectiviştii din Cistei au pro­ gajamente trebuie respectate.
corespondent Silvaş s-a manifestat in asigu­ pus creşterea a 100 găini la tot
atitea hectare cultivate cu plan­ Fiecare obiectiv îşi are impor­
=l!9§- prietene rarea spaţiului de adăpostire al te cerealiere. Silvăşenii au con­ tanţa sa-
animalelor. Anul trecut a fost semnat în răspuns că vor creşte
Excursie în ţări drum nou în via­ PETRE FĂRCASIU
ţă. A învăţat şcoa­ terminată construcţia unui grajd
> E o după amia­ mană şi R P. Un­ lă şi o meserie ca­ încăpător, iar in prezent s-au ŞTEFAN ISPAS
ză frumoasă ce te gară. " re-l fac astăzi să început lucrările la cel de-al doi­ instalator¦ Prin buna organi­
îmbie să ieşi ţi să fie mîndru. lea grajd. Destul de avansate zare a muncii reuşeşte să
inspiri m i r o s u l — Mă simt nes­ sînt şi lucrările Ia maternitatea scurteze termenele de execu­
plăcut al casta­ pus de fericit, Nu de mult, tî­ de scroaie cu o capacitate de 50
nilor rînăuiţi de-a- ne-a spus cu zîm- nărul Tache Mur­ capete. ţie a lucrărilor
lungul şoselei prin­ betul pe buze, tî­ guleţ a fost primit
cipale. Aici, unde­ nărul Murguleţ, că în rîndurils mem­ Creşterea numărului de ani­ I
va pe o bancă, stă am posibilitatea brilor de partid. male in gospodăria colectivă o-
un grup de tineri de-a vizita trei Este unul dintre bligă şi Ia asigurarea bazei fu­ : ii,' ..:.v...’ >:<-yy-üfrWu-**, ‘
aplecaţi asupra muncitorii frun­ ......
unei cărţi. La ce Din carnetul taşi ai fabricii. rajere- Colectiviştii dispun de
s-o fi uitînd oare corespon­ Se îmbunătăţeşte calitatea laminatelor
aşa de curioşi ? dentul ui Care dintre mun­ 215 ha. ou fin, 14 ha. cu trifoi
Am aflat pină la citori puteau să pur şi 60 ha. în cultură ascun­ Laminoriştii din marile unităţi side­ caja de blocuri unde se laminează pro­ IOAN GTIILEA
urmă că este un ţări prietene. Cină viziteze in timpul să, 30 ha. cu ovăz, 26 ha. cu rurgice au prelucrat in primele 5 luni fite rotunde mari, calitatea laminatelor maistru constructor. Deşi ti-
album turistic in­ mă voi reîntoar­ regimului burgTÎe- borceag precum şi porumb siloz ale acestui an o cantitate sporită de a fost mult îmbunătăţită, iar productivi­ năr, organizează cu pricepere
ternaţional. Pe cel ce, vă voi împăr­ zo-moşieresc vreo pe 25 ha. Aceste furaje vor asi­ oţel, dînd peste prevederile planului tatea a crescut cu 10 la sută. activitatea constructorilor pe
care-l interesa mai tăşi impresiile me­ altă ţară ? Iată gura anul acesta hrană suficien­ mai mult de 40.400 tone laminate fi-*
mult, era tînărul le despre fiecare însă că acum a- tă animalelor gospodăriei colec­ nile pline şi ţevi din oţel fără sudură. Cantităţi însemnate de laminate peste care-i are in subordine.
Taclie Murguleţ, ţară, despre fieca­ cest lucru a deve­ tive. plan au dat şi colectivele de laminorişti
muncitor la fabri­ re oraş pe care-l nit posibil. Orice Succese pe linia îmbunătăţirii cali­
voi vizita. muncitor din pa­ Ramura de bază in asigura­ tăţii şi creşterii producţiei au obţinut de la Uzinele „Oţelul Roşu“, „Indus­
ca chimică Orăş- tria noastră poate siderurgiştii laminorului de 800 mm. tria i>îrtnei“ din Cîmpfa Turzii, „Re­
Tînărul Tciche pleca în excursii rea veniturilor băneşti a fost şi de Ia Combinatul siderurgic din Hune­ publica“ din bucureşti şi Uzinele „La­
tie. Peste citeva Murguleţ este fiu în una sau mai doara. Prin introducerea unui nou sis- minorul“ din Brăila.
de muncitor. multe ţări socia­ rărnine sectorul zootehnic. Anii tem de calibrare a cilindrilor de la
zile el va părăsi liste prietene. trecuţi, veniturile băneşti care (Agerpres).
Anii puterii popu­ NICOLAE TUDOR
ţara plecind în- lare i-au deschis
tr-o excursie spre
Praga, R.D. Ger­
In ra io n u l P r a ş t ie
Prăşitul porumbului trebuie urgentat
Cartea a devenit un prieten nedespărţit al minerilor. Ei citesc cu plăcere atit cărţi In gospodăriile agricole co­ La Şibot şi Vinerea s-a tără­ şi faptului că organele de par-:
de literatură beletristică, precum şi cărţi tehnice. lective din raionul Grăştie, pra- gănat începerea prăşitului — tid şi de stat raionale nu au
şila porumbului a rămas mult la început pe motivul că po­ luat cele miai eficiente măsurt
In clişeu: La ştandul de cărţi din sala de apel a minei Petrila, minerii consultă în urmă. Executarea acestei lu­ rumbul e prea mic, apoi că te­ pentru a mobiliza şi canalizai
ultimele noutăţi literare. crări a fost îngreunată de ploi, renul e prea mioale. Acum po­ eforturile colectiviştilor sprai
dar rămânerea în urmă se da- rumbul lor e plin de buruieni. executarea la timp şi în bune
toreşt’e şi slabei organizări a In situaţii asemănătoare sînt condiţiuni a lucrărilor de intre-i
muncii. Un exemplu în această şi alte gospodării colective, ca ţinere a culturilor. Nu este su^
privinţă este edificator. Gos­ acele din Turdaş, Geoagiu, Gfel- ficient să faci arături bunei,
podăriile colective din Şibot, rpar, Spini şi altele din raionul să îngraşi terenul, să foloseşti'
Vinerea şi Aurel Vlaicu sînt Orăştie. sămânţă selecţionată şi să faci
vecine. Timpul a fost la fel la timp însămi nţare® jculturilor^,--l
pentru toţi. Deosebirea constă Colectiviştii din Aurel Vlai­ Soarta recoltei, a producţiei,
însă în faptul că consiliul de cu, executînd prăşitul pe por­ este hotărîtă în miare măsurăl
conducere şi organizaţia de ţiunile zvîntate, au reuşit să şi de aplicarea la timp şi în
bază din G.A.C. Aurel Vlaibu execute până la 9 iunie praşila bune condiţiuni a indicaţiilor
a ştiut să organizeze Măi bine Mecanică pe toate cele 200 ha. agrotehnice de întreţinere al
munca şi r.ă folosească cu chib­ cultivate ou porujmb şi pr-aşila culturilor.
zuinţă timpul prielnic. Consi­ cu sapa pe o suprafaţă de 60
ha. Ca urMare, porumbul lor Este de datoria Comitetului1
liile de conducere din G.A.C. este frumos, curat. La Şibot şi .¦aional de partid şi a Sfătui
Vinerea şi Şibot, olt şi orga­ la Vinerea în schimb, cit şi în
alte gospodării, s-au prăşit su­ lui popular raional să ia mă-*
nizaţiile de bază din aceste prafeţe mici, sau nu s-a înce­ şurile cuvenite pentru urgen­
put încă prăşitul, cum este ca­
gospodării s-au pus însă pe aş­ zul la Vinerea. tarea prăşitului porumbului,
teptat. Şi, cum timpul nu aş­ Această situaţie se datoreste astfel ca această lucrare să so
teaptă, au rămas mult în urmă.