Page 42 - 1961-06

pap. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Np. 2011

n NICI UN VAGONET DE MINEREU REBUTAT“

Minerii de la Barza au îmbrăţişat această iniţiativă

00000000000000 ooooooooooocoo y C U V IN T U L P A R T IC IP A N Ţ IL O R

Directivele C. G. al P. M. R. cu pri­ acesta realizări mai frumoase decît în anii pre-$ E necesară o îmbunătăţire Mecanizarea înseamnă mai mult
mire la criteriile principale ale întrecerii socia- cedenţl. Noile condiţii create, oferă posibilitatea g
) liste în cinstea aniversării partidului, au pus a normării timp pentru alegerea sterilului
>în faţa oamenilor muncii din patria noastră înregistrării pe viitor a unor realizări şi maig
î sarcina de a îmbunătăţi continuu calitatea pro- frumoase. Acestea desigur se pot obţine prin o De la bun început vreau să dia situaţia, vom reedita situa­ Iniţiativa „Nici un vagonet prezent granturile pe suitor, ma­
! duselor. Pentru a traduce în viaţă cu succes îmbrăţişarea şi extinderea unor noi metode deL spun că primim chemarea Ga ţia din februarie şi martie cină de minereu rebutat“ se poate a- nual. Or, acest sistem de trans­
; această sarcină, ei aplică noi metode de muncă, muncă, a unor noi iniţiative în întrecerea so-; întrecere lansată ăe tovarăşul secţia noastră a avut cel mai plica cu deplin succes şi la e- port, pe lingă faptul că este
' noi iniţiative. Minerii din Teliuc de pildă, au cialistă. Cum iniţiativa minerilor din Teliuc Sturza. Sint convins că iniţia­ mare conţinut de metal in mi­ chipa pe care o conduc eu. Ţin greoi, necesită mult timp, pe ca­
’pornit la începutul acestui an iniţiativa „NICI „Nici un vagonet de minereu rebutat" s-a do­ tiva e bună şi roadele ei nu se, nereul extras. să amintesc că, separind cu a- re l-am putea folosi in scopul
: UN VAGONET DE MINEREU ' REBUTAT". vedit a fi deosebit de eficientă, redacţiile ziare-! vor lăsa prea mult aşteptate. tenţie sterilul, perioade îndelun­ trierii minereului. Propun ca to­
| Prin aplicarea ei s-a reuşit să se livreze furna- lor „Drumul socialismului" şi „Aluncitorul mi-o Socotesc insă că ar trebui gate noi n-am trimis la suprafaţă varăşii din conducerea sectoru­
; liştilor din Hunedoara şi Căian minereu de ner", cu sprijinul comitetului de partid şi al 7 Totuşi pentru ca ea să poa­ minereu rebutat. Şi de acum în­ lui şi a exploatării să ia in stu­
comitetului sindicatului de la E. M. Barza, aug rezolvată pentru totdeauna ur­ colo ne vom organiza bine mun­ diu problema introducerii ttrolii-.
bună calitate. organizat zilele trecute o consfătuire pe tema o tă fi aplicată cu succes e ne­ mătoarea problemă. După cum ca, vom face aşa fel incit să lor la transportul granturilor pe
extinderii ei. La consfătuire au participat nu-$ cesar să fie puse anumite lu­ ne rămină cit mai mult timp suitoare, acolo unde se simte
Exemplul minerilor din Teliuc a lost urmat meroşî mineri fruntaşi, şefi de echipă, primg cruri la punct. Iată despre ce se ştie, la sectorul nostru Şi pentru alegerea şistului. nevoia.
şi de către minerii din Ghelar, Lupeni, Uricani este vorba. S-a vorbit în aceas­ în alte sectoare, sint multe fi­
şi de la alte exploatări miniere din Valea Jiu­ mineri, maiştri, tehnicieni şi ingineri, precumg loane cu grosimi ăe 2-3-4 cm. Pentru ca realizările noastre GHEORGHE DUMITRAŞ
lui. Muncind cu însufleţire pentru a da viaţă tă consfătuire despre faptul că să fie mereu mai bune, fac o
noii iniţiative, colectivele a numeroase brigăzi şi conducerile sectoarelor, secţiilor şi exploata-^ diluţia minereului a fost mare Or, normele existente in pre­ propunere. Noi transportăm in şei de echipă sectorul 30—60
|şi sectoare de la aceste exploatări au reuşit să In luna trecută. Aceasta e reali­
extragă numai minereu şi cărbune curat, de­ rii. Au participat de asemenea tovarăşii Tovie^ zent nu cuprind decît filoane cu m. secţia Musariu
păşind în acelaşi timp şi sarcinile de plan. tatea şi pentru ea ne facem grosimi mai mari ăe 10 cm.
Pleşa, secretar al Comitetului raional de partid ^ şi nm, conducătorii, vinovaţi. In această situaţie consider ca
Colectivul E.M; Barza, ca urmare a aplicării absolut necesar să se efectue­
!unor măsuri tehnico-organizatorice judicioase Brad, Atarin Jianu, director general al Trusiu- g Aceasta deoarece am scăpat din ze o normare, care să cuprindă
vedere problema trierii sterilu­ şi filoanele sub 10 cm. In felul
lui aurului Brad, şi Ioan Dărăbanţ, preşedintele o
lui, împinşi ăe dorinţa ăe a acesta, minerii vor fi mai mult
Consiliului Jocal a! sindicatelor. g interesaţi in alegerea sterilului.
realiza o cit mai mare depăşire
>şi a desfăşurării unei munci politice de masă In pagina de faţă redăm cîteva aspecte deg la extracţie. Aplicină iniţiativa, TITUS LUCACI Maistru! să se ridice la înăl>ţimea
sarcinilor revin
’susţinută în rînduî minerilor, a obţinut anul la această consfătuire. g extrnzind puşcarea selectivă şi şeful sectorului Barza
pe ploturi metalice, vom reme­ secţia Brădişor
IXMJOOOOCOOOOOOV'XiOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO

După cinci Suni de muncă Referatul prezentat aici în sură de ce n-are prestigiu în
faţa noastră a scos in evidenţă faţa oamenilor şl, mai mult,
La consfătuire, conducerea ex­ tru Ghileari şi alţii, au reuşit in minereu 27 vagonete cu steril. o seamă de realizări şi lipsuri de ce calitatea unor lucrări exe­
ploatării şi comitetul sindicatu­ perioade destul de lungi să ex­ La secţia Valea Morii, printre din activitatea colectivelor sec­ cutate de noi este slabă. Aşa
lui au prezentat un referat co­ tragă din abatajele lor numai ţiilor. Nu vreau să insist asu­ bunăoară, din cauza slabei Iul
mun privind preocuparea colec­ minereu de cea mai bună cali­ echipele care nu puşcă selectiv pra realizărilor deoarece ele activităţi ia galeria de ocol pen­
tivului de muncitori, maiştri, tate. sînt cunoscute. Vreau să mă tru puţul nou, s-a greşit direc­
tehnicieni şi ingineri, pentru ex­ sînt cele conduse de minerii Să îndrumăm mai îndeaproape refer în special la lipsurile care ţia pe o distanţă de 40 m. (W
tragerea unui minereu de bună In luna mai insă, rezultatele Constantin Clej şi Petru Groza, pe mineri mai persistă încă în munca 4 sau 5 ori. Aceasta a dus la
calitate şi rezultatele înregistra­ au scăzut cu mult sub posibili­ din revirele maiştrilor Nicolae noastră şl în special la felul apariţia de goluri 1n pereţii ga­
te in primele cinci luni ale anu­ tăţile exploatării. Faptul este cu Miclăuş şi respectiv Ioan Valea. Gaîitatca minereului extras trebuie rezultatele pe care ie aşteptăm este în care înţeleg unii rmaiştri leriei, care trebuie rambleiaţL
lui 1961. atit mai curios cu cit în urma In -sectorul III, de la aceeaşi să constituie penlru noi una din preo­ necesar ca maiştrii, tehnicienii şi Ingi­ să-şi facă datoria. Deci, cheltuieli de materialei,
măsurilor luate, numărul abata­ secţie (şei de sector ing. Cons­ cupările cele mai de seamă. De aceea, nerii aă dea dovadă de mal mult simţ bani şi forţă de muncă în plus.
Din referat reiese că în aceas­ jelor podite metalic şi cele in găsesc că îmbrăţişarea iniţiativei mi­ de răspundere. Maiştrii mai ales, vor Deşi scopul acestei consfă­
tă perioadă, la E. M. Barza, au care s-a prevăzut introducerea tantin Surtea), este prevăzută a nerilor din Teliuc „Nici un vagonet de trebui să devină îndrumători nemijlo­ tuiri este discutarea calităţii Vinovată de această situaţie
fost luate o seamă de măsuri puşcării selective a crescut sim­ se aplica puşcarea selectivă la minereu rebutat" este o acţiune d t se ciţi ai minerilor, să vegheze cu toată minereului, cred că nu greşesc se face şi echipa care n-a ce­
tehnico-organizatorice eficiente, ţitor faţă de primele luni ale a- 11 abataje. Practic insă nu se poate dc bună. striclcjea la felul în care se respectă cu nimic afirmînd că şi noi, rut sprijinul necesar şi condu­
printre care, generalizarea puş­ nului. aplică in nici unul. tehnologia de extracţie a minereului. cei de la investiţii, avem ca cerea sectorului care a tolerat
cării selective la toate fronturile Din referatul pe care l-am ascultat De felul în care ei fac acest lucru de­ principală sarcină îmbunătăţi­ asemenea abateri.
de lucru din abatajele cu grosimi De aici se desprinde, pe de o Referatul expus la consfătuire reiese că anul acesta am înregistrat, pinde în mare măsură calitatea pro­ rea calităţii lucrărilor. Şi le ­
de lilon sub 40 cm., fără a se parte concluzia că ploturile me­ prezintă cazuri asemănătoare de în direcţia îmbunătăţirii calităţii mine­ ducţiei. Este necesar de asemenea ca gat de cele mai înainte spuse, In ce priveşte iniţiativa mi­
neglija ramificaţiile şi minerali­ talice nu sînt folosite în scopul la fiecare secţie- Desigur, ele reului, o scamă de realizări frumoase. toate conducerile secţiilor şi conduce­ ţin să exemplific situaţia cu nerilor din Teliuc eu o găsesc
zarea difuză laterală, puşcarea pentru care au fost introduse, sînt o urmare a faptului că unii Totuşi, ele nu sint pe măsura posibili, rea exploatării să manifeste mai multă tovarăşul maistru miner Traian binevenită. Aplicarea ei, în mod
integrală cu lăţimi de excavare iar pe de altă parte că puşca­ maiştri, tehnicieni şi ingineri nu taţilor noastre. Acest lucru se dato- preocupare pentru creşterea nivelului Popa. Faptul că el are pînă cert ne va duce la obţinerea
strict limitate in abatajele cu rea selectivă şi alegerea manua­ se preocupă în suficientă măsură reşte faptului tă mai avem încă multe profesional al minerilor şi al şefilor de acum nu mai puţin de 8 zile de noi succese în îmbunătăţi­
liloane mai groase de 40 cm., lă a sterilului în. abataje au în­ de felul in care sint traduse în lipsuri, i.n noi, îa secţia Brădişor, mai echipe. Acest lucru se poate realiza rea calităţii minereului.
podirea veirelor din abataje cu ceput să se aplice superficial. viaţă măsurile tehnico-organiza­ există maiştri caîe nu cunosc în sufi­ prin înfiinţarea de cît mai multe cursuni nemotivate, faptul că nu-şi
tablă de fier, înfiinţarea a cite o Acest lucru este confirmat de cientă măsură minereul. Sînt apoi de minim tehnic şl şcoli de ridicare a IOAN GULEA
echipă de control calitativ în fapte. La mina Musariu, de pil­ torice. r maiştri, tehnicieni şi ingineri care nu calificării. duce la îndeplinire sarcinile
fiecare sector, înfiinţarea unei dă, echipele conduse de prim- îndrumă miiident echipele de mineri şeful sectorului I investiţii
echipe de control la staţia de minerul Ioan Jurca de’la secto­ La obţinerea unor rezultate pentru a p lierea ?celor mal bune rhe- Am toată convingerea că entuzias­ ce-i revin, explică în bună mă­
anlezdrobire Barza ş.a.m.d- rul orizontul 120 in. şi Alexe mul oamenilor, luarea unor noî măsuri secţia Musariu
Vasiu de la orizontul 150 m.. fo­ sub nivelul posibilităţilor ex­ tode de mtţncă separarea minereu­ tehnico-organizatorice, vor face că Ini­
Aplicarea lor a făcut ca in losesc ploturile lă acoperirea ţiativa „Nfcî un vagonet de minereu
primele patru luni ale anului rostogoalolor. Echipele conduse ploatării a dus şi lipsa de orga­ lui. Datorită acestui tapt aii loc o sea­ rebutat“ să dea rezultate frumoase şi
de Nic.olae Avram şi Aron Gro- fa exploatarea noastră.
ealitaiea minereului să se îmbu­ za de la aceeaşi secţie nu puşcă nizare şl urmărire judicioasă a mă de abateri de fa instrucţiunile teh­ Din masurile propuse la consfătuire
selectiv, deşi condiţiile de zăcă- Ing. ŞTEFAN ALMĂŞAN
nătăţească simţitor. O serie de mînt le permit. Intr-un singur întrecerii socialiste în cadrul nologice şi de la ¦normele de tehnica In încheiere, consfătuirea mi nerilor de la Exploatarea minieră Barza
schimb, în ziua de 27 mai. tot şetul secţiei Brădişor a adoptat un plan de măsuri menit să creeze condiţiile materiale necesara
echipe cum sînt cele conduse de secţiilor şi sectoarelor. securităţii. înfăptuirii iniţiativei. In acest plan s-au prevăzut urm ătoarele:
la secţia Musariu, s-au găsit în
prim-minerii Nicoîae Sturza, Pe­ Cele relatate sînt doar cîteva Pentru ca noua iniţiativă să dea • Trierea minereului în frontu rile de lucru se va executa de cel piiţin
:-j-psaj.; un muncitor calificat.
tru Cimpeanu, sau minerul Pe­ din cauzele care au făcut ca în
ultimul timp calitatea minereu­ ® In abatajele cu roci de categoria lî-a şi Ill-a se -va folosi la puş-
lui să slăbească. In cimntul lor, care numai astrahtâ.
participanţii la consfătuire au

reliefat însă şi altele. Ei au fă­

cut în acelaşi timp propuneri

preţioase menite să ducă la în­ Ii vom ajuta pe mineri • In cazul bucăţilor mari de mi nereu cu Steril, sterilul se va dizloca
lăturarea lor. de minereu.

Iniţiativa e buna, o aplicăm Sint mecanic de compresoare. duc detectările, să menţin toate • Rostogolurile de minereu, fie în abataje, fie în preabataje se vor
S-ar părea că munca mea nu compresoarele în funcţiune acoperi înainte de puşca re, astfel Inert să nu cadă minereul în rostogol fără
Cină a început să vorbească, Si pentru că-i bună, eu sint — La noi in echipe alegerea prea are legătură cu iniţiativa a fi triat.
toate privirile s-au îndreptat pentru ea. Şi mai mult. Aici, sterilului e lege. Fiecare om de care e vorba. Eu totuşi con­ Şi pentru că prim-mînerul
asupra lui. Calm, cu voce do- faţă de toţi, mă angajez ca de cunoaşte importanţa acestui sider că are. Dacă minerii vor Sturza a chemat la întrecere • Echipele care vor fi găsite cu steril în minereu, peste admis, vor
moală, a cucerit sala de la pri­ la noi să nu iasă nici un va­ fapt, e interesat să mnncească toate echipele pentru îmbunătă­ fi penalizate prin rebutarea întregii producţii dată pîrtă Ia ora rând s-a
mele cuvinte. gonet cu steril şi chem la în­ bine. Am stat nu odată de vor­ duce lipsă de aer, nu vor putea ţirea calităţii minereului, eu constatai abaterea. La stîrşitul lunii se va recalcula metrajul realizat în
trecere toate echipele de mi­ bă cu fiecare în parte, le-am munci cum trebuie, nu vor pu­ chem la întrecere toate echipele funcţie de tonaj.
— Am făcut treabă bună şi neri. explicat de ce trebuie ales ste­ tea da viaţă iniţiativei. de compresoare privind întreţi­
in februarie, şl in martie, şi rilul, cum trebuie ales, într-un • La mina Valea Morii se va intensifica exploatarea in zona Her­
in aprilie. Iată insă că in luna De ce Nicolae Sturza, prim- cuvînt am creat o opinie în De aceea, pentru a le asigura nerea şi funcţionarea ireproşa­ mina.
trecută ne-am poticnit. De ce ? minerul de la sectorul 30+60 favoarea lucrului ăe calitate. condiţii optime de muncă, in co­
O ştim cu toţii. N-am ales ste­ Musariu a lemsat chemarea şi Şi rezultatul ia tâ -l: din aba­ laborare cu mecanicii, mă anga­ bilă a utilajelor. In acest tel 1i •La tnina .Musariu, în raza ros togolurllor colectoare, se va organiza
rilul, n-am folosit cum trebuie nu altul, e greu de spus. Poate tajele noastre n-a ieşit nici un jez să întreţin compresoarele fn transportul în aşa fel îneît ila sfîrşitul schimbului să nu rămînâ vagonete
ploturile, ce m ai.. nu ne-am pentru că îşi cunoaşte bine oa­ vagonet cu steril care să de­ aşa fel incit minerii să nu ducă vom ajuta pe mineri să dea viaţă pline cu steril.
făcut pe deplin datoria. Steri­ menii, pentru că ştie cum mun­ păşească admisul. Eu îmbrăţi­ lipsă de aer comprimat, să te-
lul v.u e ales cu atenţie. De ceşte şi cum trebuie să mun­ şez iniţiativa. Ea ne va duce la iniţiativei. • La fiecare început de sâptă inînă, colectivul de conducere at sec­
aceea ne-am adunat aici să cească, pentru că aşa li dictea­ obţinerea ăe noi succese şi la torului, secretarul organizaţiei de ba ză, preşedintele <ootnifefuhn de secţie,
discutăm ce ar trebui făcut ză conştiinţa lui de comunist. traducerea in viaţă a sarcini­ CONSTANTIN GROZA vor analiza situaţia calităţii minereului dai în săptămîna anterioară. Totodată
pentru a încheia semestrul cu lor pe care partidul ni le-a vor stabili măsuri în vederea îmbunătă ţirii calităţii lui în săptămîna în curs.
bine. Şi vorbele Ivi au găsit un trasat. mecanic de compresoare
larg ecou in rindul participan­
M-am gînăit mult la treaba ţilor la consfătuire. Dumitru Neăelescu este şef secţia Musariu
osta. Şi să vă spun şi cum. Da­ ăe echipă la sectorul „Pile Pin-
că din abatajele noastre n-o Petru Cimpeanu, e tot prim- tilie“ orizontul minus 90 m. Ca asesas=
să iasă decît vagonete cu mi­ miner. lucrează la acelaşi sec­ şi Sturza şi Cimpeanu însă, a
nereu fără piatră în ele, nu tor : 30+60 Musariu şi, ca Şi înţeles valoarea iniţiativei şi a CONCLUZII
se poate să nureuşim. De optat pentru însuşirea şi intro­
aceea mă gîndesc eu iniţiativa Sturza, e comunist. Şi ca şi ducerea ei la toate locurile de Consfătuirea minerilor de Aşa cum au subliniat parti­ ţiilor, care deşi o cunoşteau, Entuziasmul cu care minem
minerilor de la Teliuc: „Nici muncă, in cuvinte simple a la Barza a scos in evidenţă cipanţii la consfătuire, la E.M. n-au făcut totul pentru înlă­
un vagonet de minereu rebu­ Sturza îşi depăşeşte lună de arătat că deşi mai sînt încă o seamă ăe aspecte pozitive Barza există toate condiţiile turarea ei. au primit iniţiativa „Nici un
tat !“ e cit se poate de bună. multe greutăţi, deşi nu întot­ din activitatea colectivului, vagonet ăe minereu rebutat!"
lună planul; du minereu curat, deauna condiţiile ăe zăcămînt precum şi unele lipsuri care pentru îmbrăţişarea. Şi extin­ le g a t de aceasta trebuie să dovedeşte dorinţa lor de a îm­
le permit obţinerea unui mine­ au făcut ca în luna mai ca­ derea iniţiativei jninerilor din arătăm că inginerii şi tehni­ bunătăţi mereu calitatea mi­
se ocupă de creşterea oameni­ reu curat, totuşi, dacă există litatea minereului să fie sub Teliuc „NICI UN VAGONET nereului extras. Tn acest sens
lor. preocupare, calitatea poate fi realizările obţinute în lunile DE MINEREU REBUTAT !“. cienii au practicat şi încă comitetul sindicatului are sar
la înălţime. Echipa sa, deşi a anterioare. Este pozitiv faptul Faptul că in lunile preceden­ practică o muncă de dispecer cina ăe a organiza întrecerea
Fetru Cimpeanu lucrat de multe ori. pe filoane că au fost luate din timp anu­ te unele echipe şi sectoare au in loc să se ocupe de proble­ socialistă pe baza acestei ini
şi Nicolae Sturza subţiri, a reuşit printr-o triere mite măsuri tehnico-organiza­ extras numai minereu ăe bună mele cheie ale producţiei. Aşa ţiative, de a o extinde la toa
sînt vechi prieteni. minuţioasă a minereului în torice, privind introducerea calitate e cea mai bună do­ ăe pildă, a fost necesară a- te locurile de muncă şi de c
Realizările frumoa­ abataj să nu rebuieze nici un puşcării selective, a ploturilor vadă în acest sens. ceastă consfătuire pentru a organiza o largă popularizare
se obţinute de e- vagonet pentru, conţinniul mare metalice, trierea minereului, se discuta utilitatea ploturilor a ei. Pentru aceasta e indi­
chipcle pe care le ăe steril. ridicarea calificării muncito­ Consfătuirea a adoptat un cat ca munca sindicală să fie
conduc se datoresc rilor, organizarea unui con­ plan de măsuri menit să ducă metalice la toate locurile de dusă în mai mare măsură de
şi faptului că ci se — La noi in sector toate trol mai minuţios al calită­ la creşterea calitativă a mun­ muncă, necesitatea unei noi activul sindical nesalariat din
consultă în proble­ echipele sînt antrenate in în­ ţii etc. cii minerilor, plan a cărui tra­ normări in fronturile ăe lu­ secţii şi sectoare.
mele producţiei. trecerea pentru o cit mai bună ducere în viaţă, împreună cu cru cu filoane ăe grosimi sub
calitate. Am convingerea că Toate acestea au făcut ca, eforturile întregului colectiv, 10 mm. Probleme care îşi cer Pentru ca rezultatele apli­
A toate vor îmbrăţişa iniţiativa, în comparaţie cu anul trecut, va duce desigur la rezultate rezolvarea din partea corpu­ cării noii iniţiative să se ri­
că toate vor da numai minereu realizările din primele luni ale lui tehnico-ingineresc mai dice la nivelul aşteptărilor,
\ \ •‘-mW-. ......... .v.v.\v.\VAVA\.\V.V.,MWS»»i de calitate. acestui an să fie net superi­ din ce In ce mai bune. există la E.M. Barza. De a- este necesar ca şi comitetul
oare. In aceste luni conţinutul Totuşi nu pot fi trecute cu ceea, conăwcera exploatării ăe partid să desfăşoare o mai
AM ? » ¦ Şi asemenea lor au vorbit şi ăe metal în minereu a depăşit (şef, ing. Petru Zămircă), va susţinută muncă politică de
ceilalţi mineri prezenţi la con­ cifra planificată, depăşinău-se vederea anumite deficienţe trebui să creeze inginerilor masă în rindul muncitorilor
sfătuire. Faptul că la sfîrşit totodată şi sarcina ăe extrac­ şi tehnicienilor condiţii pentru In scopul ridicării nivelului de
toţi participanţii au fost pen­ ţie. Aceste succese sînt desi­ din activitatea colectivului, de­ conştiinţă al lor. Va trebui să
tru însuşirea şi extinderea ei, gur şi urmarea muncii poli­ ficienţe ăe care conducerea a le rezolva şi chiar să pre­ se ajungă acolo incit contro­
dovedeşte că la Exploatarea mi­ tice desfăşurate de organiza­ exploatării va trebui să ţină tindă din partea lor acest, lul calităţii minereului să în­
nieră Barza, dorinţa de a ridi­ ţiile de partid in rindul mine­ cont. Aşa ăe pildă încă nu lucru. ceapă în abataje, Sugerăm în
ca cit mai sus steagul 1npTei rilor, pentru traducerea in s-a făcut totul pentru a se asi­ acest sens comitetului de
pentru calitate e unanimă. viată a Directivelor C.C. al gura minerilor condiţii opti­ Pentru aceasta însă e nece­ partid, comitetului sindicatu­
me de muncă. sar să fie întărită autorita­ lui, conducerii exploatării să
P.M.R. cu privire la principa­ tea maiştrilor, a prim-mine-
La E. M. Barza mai există rilor şi şefilor de echipe. In efectueze un schimb ăe expe­
lele criterii ale întrecerii so­ acest sens conducerile sectoa­
abataje în care aerajul este relor vor trebui să4 îndrume rienţă la mina Teliuc unde
cialiste, a activităţii mai or­ insuficient, mai sint cazuri şi controleze mai îndeaproape,
cină oamenii duc lipsă de va­ să manifeste mai multă exi­ prin aplicarea acestei iniţia­
ganizate a comitetului sindi­ gonete goale şi material lem­ genţă faţă de felul în care si
nos, ăe seule şi aer compri­ îşi îndeplinesc obligaţiile pro­ tive s-au obtinut rezultate cit
catului. mat. Vinovate de această si­ cesionale.
tuaţie se fac în mare măsură se poate de bune.
conducerile exploatării şi. sec-