Page 44 - 1961-06
P. 44
pag. 4 DW MOL SOCIALISM !fun N r. 2011
yiHAmjeie sjóra »judaimBÍ» stint D e s c h id e re a prim ei consfătuiri
zszssaammsaiBsmmx*
unionale a lu c ra to rilo r ştiinfifici
d in U. R. S. 5.
MOSCOVA 12 (Agerpres). — a prezentat un raport despre reor
TASS transmite : ganizarea activităţii instituţiilor
La 12 iunie, în Palatul Mare ştiinţifice în legătură cu Hotărîrea
al Kremlinului s-a deschis prima din aprilie 1961 a Comitetului
consfătuire unională a lucrătorilor Central al P.C.U.S. şi a Consi
ştiinţifici, la care participă aproxi liului de Miniştri al U.R.S.S,
mativ 2.000 de oameni de ştiinţă; ;,Cu privire la măsurile pentru îm
Expoziţia „40 de ani de la înfiinţarea reprezentînd toate instituţiile ştiin bunătăţirea coordonării lucrărilor
Convorbirile de la Viena vor contribui „Cursul istoriei ţifice din ţară. de cercetări ştiinţifice în ţară şi
la soluţionarea problemelor internaţionale nu poate fi schimbat“ Partidului Comunist din Romînia“ La lucrările cosfâtuirii iau parte a activităţii Academiei de Ştiinţe
conducători ai partidului comunist
şi guvernului sovietic în frunte cu a U.R.S.S.“.
Declaraţiile cancelarului Austriei ANKARA 12 (Agerpres). la Lodz N. S. Hruşciov. In conformitate cu această ho-
„Lupta pentru independenţa Frol. Kozlov, membru al Pre tărîrc, a fost înfiinţat Comitetul
Angolei a început, scrie ziarul de Stat de pe lingă Consiliul de
VIENA 12 (AgerpT.es). — cina. Atît preşedintele Kennedy, „Akşam“. Pentru a împiedica a- VARŞOVIA 12. Corespondentul al P.M.U.P.-Lodz, Edward Kaz- zidiului C.C. al P.G.U.S., a dat Miniştri al U.R.S.S. pentru coor-'
itrînd ouvîntul la po’stul de ra- oft şi primul ministru Hrtlşciov, ceastă mişcare şi pentru a men mierezak, preşedintele Sfatului! citire mesajului de salut adresat donarea lucrărilor de cercetări
lio Viena, A. Gorbaeh, cancela pleoînd din ţara noastră, ge-au ţine vechea situaţie, dictatorul Agerpres transmite:
rii Austriei, referindu-se la îri- a'dus mulţumiri pentru Ospitali ştiinţifice.
îlnirea de la Viena dintre N. S. tate şi pentru primirea priete La Muzeul Mişcării Revoluţio popular al oraşului, activişti de consfătuirii de Comitetul Central Comitetul va conduce activitatea
nare din oraşul Lodz a fost des partid şi de stat, ziarişti.
al P.C.U.S. tuturor instituţiilor de cercetări
ştiinţifice din Uniunea Sovietică
chisă înfr-un cadru festiv expo Din partea Ambasadei R. P. Mstilav Kledîş, specialist de care se ocupă cu problemele teh-
nico-ştiinţifice complexe foarte im
Iruşciov şi J, Kennedy, â deda- nească ce’ li s-a făcut în' Austria. Salazar a recurs Ta toate mijloa ziţia : „40 de ani de la înfiinţa- Romîne la Varşovia a luat cu- seamă în mecanică şi matematică,- portante şi va coordona activitatea
vîntul Ion Rusu, însărcinat cu a- care a fost ales recent preşedinte Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.;
a t : Avem toate motivele sa Folosesc prilejul ce mi s-a ofe cele, inclusiv la vărsări de sîn- rea Partidului Comunist din Ro- al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.;
ip'erăm că convorbirile care au rit pentru a transmite aceste mul ge. In zadar însă. Cursul istoriei mînîa“. faceri ad-înterim.
vut loc la Viena vor contribui ţumiri populaţiei. nu poate fi schimbat. Angola va
a o nouă abordare concretă şi obţine în scurtă vreme indepen Despre dezvoltarea mişcării E®«©#E
inceră şi la soluţionarea proble Austria, a spus în continuare denţa. Nimic nu poate înfrînge
melor internaţionale. cancelarul Gorbaeh, este gata conştiinţa libertăţii şi aspiraţiile muncitoreşti din Romînia şi des Minerii englezi luptă pentru pace, academiilor de ştiinţe ale republici
să-şi aducă, în limitele posibili pre activitatea Partidului Comu lor unionale, ministerelor şi depar-1
Austria, a spus în continuare tăţilor, Gontrib'uţia la cauza rea angolezilor de a se bucura de e-
I. Gorbaeh, nu a participat la lizării înţelegerii reciproce între nist din Romînia a vorbit tova solidaritate internaţională tamentelor care efectuează cerce
dii.mbul de păreri. Sarcina ei popoare. galilate“. răşul Heronim Rejnach, secretar şi o viaţă mai bună tări ştiinţifice, va urmări introdu-"
al Comitetului orăşenesc Lodz. cerea rezultatelor obţinute în urma
acestor cercetări în economia na-
Expoziţia a fost deschisă de
a ţară în care a avut loc întîl- tovarăşa Mikhailina Tartakowna, LONDRA 12 (Agerpres). După manifestaţie a avut loc ţională. Comitetul va alcătui, de
membră a C.C. al P.M.U.P., prirn- un mare miting lă care au par asemenea, planul de stat unic de
lirea, era de a crea pentru cei secretar al Comitetului orăşenesc Cu prilejul sărbătorii tradiţio-. ticipat aproximativ 60.000 de oa cercetări ştiinţifice.
Lodz al P.M.U.P. nale a minerilor, 40.000 de miri
oi oameni de stat condiţii care Rebelii laoţieni continuă să încalce meni. Activitatea Academiei de Ştiin
ă asigure din punct de vedere neri şi membri ai familiilor lor ţe se va concentra de acum înainte
au manifestat la 10 iunie pe stră Participanţii la miting au a-
rganizatoric o atmosferă ami- acordul privitor la încetarea focului La deschidere au participat to zile oraşului Cardiff, important doptat 6 rezoluţie de protest înn asupra dezvoltării domeniilor ştiin
ală impecabilă. Cred că în acest centru al industriei carbonifere potriva creării bazei Bundeâwehru-
varăşii : Ştefan Jedryszczak, prim- din Anglia. ţifice cu cele mai mari perspecti
sns Austria şi-a îndeplinit sar- XIENG KUANG 12 (Agerpres). La 20 mai, trupele aliate de secretar al Comitetului voievodal lui în Wales. A fost adoptată de ve. Academia va asigura, de ase-*
Rebelii continuă să încalce a- la Nanok-Kume au fost supuse Manifestaţia a avut loc sub asemenea o rezoluţie în care se
—=-Y•=— semnul hotărîrii mflferilor de a menea, conducerea ştiinţifică şi
Linus Pauling cordul cu privire la încetarea fo unui foc de artilerie de către re lupta pentru pace şi solidaritate cere îmbunătăfîrea condiţiilor de
cului în Laos, trimit diversionisţi beli. Au fost ucişi şi răniţi 8 oa Arfişfi englezi internaţională, pentru interesele ni'uncă in mine, reducerea zilei1 dte metodică a cercetărilor în dome
la Leningrad niul ştiinţelor naturii şi ştiinţelor
„Nu trebuie permisă şi bandiţi în regiunile eliberate meni. lor vitale, împotriva creării la prelungirea duratei con- umaniste.
şi atacă posturile controlate de Holy Loch a bazei de submari iilor şi majorarea pensiilor.
o catastrofă” trupele aliate. La 4 iunie, un detaşament ăl
LENINGRAD 12 (Agerpres). ne americane înzestrate cu rache Noi acte provocatoare
OTTAWA 12 (Agerpres). Postul de radio „Vocea Patet rebelilor a atacat trup'ele regale TAŞS transmite: La 11 iunie au te „P'olarîs“, împotriva ofensi ale ultracoîonialistilor francezi
Cunoscutul om de ştiinţă ame Lao" relatează că la sfîrşitul lu şi unităţile Neo Lao Haksat în sosit în U.R.S.S. aproximativ
rican dr. Lirius Pauling, laureat nii mai rebelii au aruncat din localitatea Na-Nung situată la vei asupra intereselor vitale ăl«
al Premiului Nobel, care se află avioane americane armament, 23 km. de Vientiane. Au fost oamenilor muncii.
acum la Ottawa, a declarat unui muniţii şi alimente bandiţilor ucişi şi răniţi oîţivă locuitori.
corespondent al agenţiei TASS : care s-au cuibărit în munţii şi 100 de artişti ai baletului regal PARIS. — 12 (Agerpres). — Paralel gu acţiunile teroriste
„Guvernele Statelor Unite, Uniu junglele din Xieng Kuang. In emisiunea poistului de radio Agenţia France Presse relatea ale elementelor din organizaţia
nii Sovietice şi celorlalte ţări tre se arată de asemenea că după din Marea Britanie. —= * = — ză că în cursul zilei de dumini
buie să desfăşoare o activitate In Laosul inferior rebelii au ocuparea localităţii pţat-Kieng, că, elementele ultraeolonialiste fascistă „armată secretă“ la 11:
susţinută pentru realizarea unui ocupat cîteva localităţi aflate în rebelii au început să pătrundă în Artiştii englezi vor prezenta cî 500 de medici călăi s.-att dedat la noi acte provoca iunie la Oran a avut loc o de
zona controlată de forţele Patet regiunea Na-Fung. teva spectacole de'băiet pe sce- trăiesc în libertate toare îm'potrivă populaţiei algeri
tta Teatrului Aca(dem;c de Operă monstraţie a elementelor ultra-
Şi Balet „Kirov“ din Leningrad. în R. F. G.
acord cu privire la dezarmarea Lao şi terorizează populaţia lo Să înceteze provocările Bonnului — Declaraţia profesorului ene, QcÎgîn'd şi rănind numeroa colonialiste sub lozincă „Algeria
generală şi totală. Nu trebuie cală. Ştiri despre provocări simi în Berlinul occidental american Vdovinski — se persoane Şi provocînd pagube franceză". Sub privirile îngădui
lare sosesc şi din alte provincii materiale. toare ale poliţiei, huliganii ul-
permisă o catastrofă. Cred că Fo şi regiuni eliberate de trupele BERLIN 11 (Agerpres). Guvernul R.D.G. şi guvernul so TEL AVIV 12 (Agerpres1). — tracolonialişti au devastat nume
rumul Mondial at Tineretului, guvernamentale şi de forţele Pa- Purtătorul de cuvînt al Minis vietic au arătat în repetate rînduri Corespondentul agenţiei Francei lAlgenţia menţionează că bilan roase magazine din centrul ora
convocat la Moscova în lunile tet-Lao. terului Afacerilor Externe al R.D. Pfesse transmite ;• ţul atentatelor din 11 iunie este şului şi au molestat populaţia
iulie-august, la care, printre alte Germane a declarat că şedinţele că încercarea de a abuza de Ber de opt morţi şi 42 de răniţi grav. paŞnică Mgeriană.
teme actuale vor fi discutate şi Postul de radio „Vocea Patet lipul occidental în scopul provo* „Aproximativ 500 de medici care dintre care numai la Alger — 39
probiemele dezarmării, va con Lao“ relatează că la 14 mal un comisiilor Bundestagului vest-ger- vbcărilor împotriva destinderii in au participat în calitate de medici de răniţi.
tribui la rezolvarea acestei sar detaşament de rebeli a atacat şt man în Berlinul occidental şi in
cini care' afectează interesele în a ocupat localitatea Hat-Kierig tenţia guvernului de la Bonn de a ternaţionale ş! împotriva păcii este în armata germană şi trupele SS Miting consacrat demascării scopurilor
tregii lumi. Convocarea Forumu din provincia Vientiane, care se îndreptată nu numai împotriva e- călătoriei lui Stevenson în tarile. Americii Latine
lui este o măsură foarte impor află sub controlul forţelor aliate ţine în Berlinul occidental şedinţa fprţurilpr paşnice ale Republicii la exterminarea evreilor şi au efec
tantă. Ii urez mari succese şi sînt (armata regală şi forţele Neo
convins că va îndeplini telurile tuat experienţe criminale în la
gărele morţii trăiesc acum în li
aobile care îi stau în fată“.
bertate. Majoritatea lor practică
Lao Haksat — N.R.). Bundesratului constituie ;,noi în Democrate Şcrmane ci şi ale ce încă medicina în Germania occiri MONTEVIDEO 12 (Agerpres). zent, din însărcinarea preşedinte
cercări de provocare care atestă lorlalte state şpfigfiste. Prin aceste dentală, iar unii predau în uni In seara zilei de 10 iunie, la lui S.U.A., o călătorie prin ţările
li !« întins int că cercurile agresive de la Bţmn iptpnţii cercurile guvernante din versităţile din Germania Fede Universitatea din Montevideo a Americii Latine.
vor să menţină şi să intensifice Germania occidentală comit o pro rală“, a declarat la 11 iunie la avut loc un miting organizat de
I<A PAZ 12 (Agerpies) muncitorilor constructori şi de la o conferinţă dfe presă, Vdovinski, Vorbitorii au subliniat că sco
In Bolivia situaţia sc menţine întreprinderile municipale încet încordarea internaţională prin as vocare faţă de toţi cei interesaţi profesor de psihiatrie şi psiho-i mişcarea de solidaritate cu Cuba.
încordată. In principalele regiuni ând să-i determine să reia lucrul. cuţirea problemei Berlinului occi în destinderea încordării şi în re logie la Centrul de cercetări so Vorbitorii care au luat cuvînt'ul pul iui Stevenson este de a cere
miniere muncitcrii continuă gre Cu toate acestea autorităţile refu dental“. zolvarea paşnică a problemei Ber ciale din New York.
va declarată în sprijinul revendi linului occidental, faţă de toţi cei la miting au demascat adevăra guvernelor ţărilor latino-america-
ză să pună în libertate pe frun Guvernul de la Bonn nu are ce Vdovinski a luat parte la pro tele scopuri ale misiunii lui Ste ne luarea de măsuri împotriva
căuta în Berlinul occidental, a sub care nu doresc să se expună pri revoluţiei cubane.
liniat în continuare purtătorul de mejdiilor ce se creează în perma venson Care întreprinde în pre
nenţă în Berlinul occidental.
cărilor lor cu caracter economic şi taşii sindicali arestaţi. După cum cuvînt. Berlinul occidental se află cesul Eichmann ca martor al a-
a cererii privind eliberarea frun relatează agenţia Associated Press, cuzării.
taşilor lor sindicali arestaţi. Sînt Paz Estensoro, a declarat că sta •pe teritoriul R.D. Germane. Aceste provocări ale Bonnului J. Quadros: „Poziţia Braziliei în problema
de asemenea în grevă muncitorii rea de asediu decretată în ţară Chiar şi guvernele celor trei în Berlinul occidental, arată pur Dr. Vdovinski a arătat că gu
va mai rămîne în vigoare 90 de tătorul de cuvînt al Ministerului vernul federal şi conducerea uni-: dreptului Cubei la autodeterminare
constructori şi textilişti. După zile şi în tot acest timp persoanele puteri occidentale au confirmat în Afacerilor Externe al R.D.G., de versităţilor cunoaşte trecutul cri nu se va schimba“
cum anunţă Associated Press pre repetate rînduri că Berlinul oc notă că a sosit timpul să se în
cidental nu face parte din statul cheie tratatul de pace cu cele două
şedintele Boliviei, Paz Estensoro; arestate vor continua să fie în de la Bonn şi nu este supus gu minal al acestor medici, dar nu
s-a întîlnit cu reprezentanţi ai chise. i-au deferit justiţiei.
vernului de la Bonn şi organelor state germane şi să se normalizeze SAO PAOLO 12 (Agerpres). nare nu se va schimba“.
acestuia. situaţia în Berlinul occidental. După cum anunţă coresponden Această declaraţie a fost făcu
tul din Sao Păolo al agenţiei tă de preşedinte după întrevede
Paralel cu dezvoltarea în fie Acţiuni revendicative ale eamenicr munci în Chile împotriva refuzului gu Prensa' Latina, preşedintele rea sa cu reprezentantul preşe-
vernului de a aloca fonduri pen dintelui Kennedy, A. Stevenson,-
care ţară latino-americană a u-: din imeriea Latini tru reconstrucţia oraşelor distru BrăzilieÎ, J. Quadros, a declarat
nei mişcări de solidaritate cu se de cutremurele de pămînt. că „poziţia Braziliei în problema care face o călătorie prin ţările
cauza poporului cuban creşte şi dreptului Cubei la ăutodetermi- Americii Latine.
mişcarea' revendicativă. Revoluţia Vr
cabană şi puterea exemplului
realizărilor poporului cuban joa Situaţia grea a oamenilor inun
că un rol de catalizator al miş
cării muncitorilor şi ţăranilor A- dică 1,5 dolari care îi ajung şi teroarea clicii dictatoriale şi face faţă cît de cît costului ridi cii din Uruguay, unde faţă de a-
mericii Latine. pentru a cumpăra atît cît îi este cat al vieţii-care numai Ini ultimii
suficient familiei sale ca să nu aparatului represiv au dus la e- doi ani a crescut cu 50 la sută. Î' ul 1950 costul vieţii a crescut cu
Obiectivele luptei greviste din moară de foame. Şomajul este în niigrarea în masă a populaţiei. Ob la sută, a dus şi acolo la
unele ţări ca Peru, Chile, Pa continuă creştere. 500.000 de paraguyeni au părăsit Şomajul, creşterea continuă a creşterea mişcării revendicative.
raguay, Uruguay ctc., unde re costului vieţii, salariile mici, lip
vendicările economice au fost Ne mai puţind îndura această ţara. sa de locuinţe, analfabetismul, Paralel cu desfăşurarea unei in
situaţie grea, muncitorii şi ţăra Grevele, demonstraţiile, adună mortalitatea infantilă, sînt doar
strîns legate de revendicări cu nii peruvieni se ridică la luptă cîteva din: problemele social-eco:- tense lupte greviste pentru îm iMOSGOVA.—C.G. al U.T.6.L. dental a apărut legea prin care
pronunţat caracter politic, dove pentru interesele lor economice, rile, mitingurile şînt interzise de bunătăţirea condiţiilor lor de trai,
desc creşterea maturităţii miş-: politice şi sociale. Intre anii dictator, iar cei care „îndrăz nomice care stau îni faţa oameni organizaţi de Partidul Comunist idto H.R.’S.S. ă. adresat cpmso- sS instituie ăŞă-niumitele „unităţi
carii muncitoreşti dini aceste ţării 1957—1959, în Peru a izbucnit lor muncii din Chile. 650.000 de din această ţară, oamenii mun mmiştiipr şi eo'msomOlistelor, tu 'de poliţie voluntară", care sînt
cîte o grevă Ia fiecare 43 ore. nesc“ să-şi exercite aceste drep cii atrag în lupta lor mase popu turor tinerilor şi tinerelor din organizate după modelul batali-
La baza intensificării mişcării Ini 1960 şl în primele luni ale a- turi sînt pedepsiţi cu ani grei: de copii nu au posibilitatea să în
muncitoreşti din unde ţări latino- cestui an mişcarea grevistă a con veţe din cauza lipsei de şcoli, lare din ce în ce mai largi, In Uniunea Sovietică, un a:pel în oăfielor de a:salt naziste.
americane sc află înrăutăţirea tinuat cu aceeaşi intensitate. Tex- temniţă. peste 30.000 de copii mor înainte
continuă a situaţiei muncitorilor, tllîştii din Arcquîpa, Tacna şi Toate acestea au dus la creşte de a împlini un an din cauza con teresate în lichidarea exploatării care a aprobat iniţiativa unor LONDRA. — In oraşul Coven-
datorită creşterii costului vieţii, Cuzco au stat cu braţele încru diţiilor mizere de trai. lor de către monopoliştii străini colective de tineret de a pune în tiry din Anglia, s-a deschis expo
scăderii salariilor, intensificării cişate aproape 30 de zile. Ei au rea continuă a numărului acelo funcţiune, înainte dje termen, în ziţia ou privine la lagărele d®
exploatării şi politicii reacţiona cerut majorarea salariilor, con ra care luptă pentru răsturnarea La înrăutăţirea situaţiei oame şi autohtoni. Anul acesta au a- concentrare hitleriste, organizată
re a unor regimuri teroriste. De diţii omeneşti de muncă, înceta actualului regim al terorii şi nilor muncii din această ţară vut loc numeroase greve, demon ajunul celui de ăl XXII-lea Son- de asociaţia belgiană „Uniunea
rea terorii împotriva fruntaşilor groazei. In. regiunile păduroase contribuie în mare măsură şi ex straţii şi mitinguri aile muncito- gres al P.G.U.S., imp'ortante în foştilor deţinuţi din lagărele de
pildă în Peru, clica iui Prado s-a sindicatului lor. Personalul didac r)lor agricoli, intelectualilor, stu treprinderi industriale, printre
demascat complet în faţa maselor tic a , declarat o grevă generală ale ţării activează grupuri mari ploatarea crîncenă exercitată de denţilor şi micilor proprietari.
ca o dictatură făţişă, odată cu Care s-a soldat cu victoria lor. de partizani care fac parte dîn monopolurile străine printre care Atît numărul grevelor cît şi nu care trei furnale, cinci cuptoare cb’nicentrare". Fotografiile pre-
lichidarea treptată a celor maî Feroviarii, minerii şi mctalurgiş- Frontul Unit de eliberare naţio cele două mari societăţi ameri mărul participanţilor la aceste Martin şi patru laminoare.
elementare drepturi democratice. tii, muncitorii agricoli, funcţio nală a Paraguay-uilui, grupînd cane „Anaconda Copper Mining greve depăşesc cifrele perioadei zentate înfăţişează aspecte ale
Partidul Comunist a fost scos în toate partidele politice şi orga t)ompany“ şi „Broden Copper MOSGOVA. — In urma vizi bestialităţilor săvîrşite de călăii
afara legii, iar îni ţară a început narii şi studenţii au declarat nu nizaţiile obşteşti de opoziţie. Din Company“, care au obţinut pro corespunzătoare anului trecut. tei făcute în U.R.S.S. între 6 şi Hitlerişti şi suferinţele fără mar
vînătoarea sălbatică a comuniş meroase greve revendieîndu-şi fituri de peste două miliarde do 13.000 de feroviari au partici 9 iunie de misiunea' economică^ ă gini ale victimelor. La expoziţie
tilor. Au fost operate arestări în drepturile. Frontul Unit face parte şi Parti lari, adică de trei ori valoarea Federaţiei Nigeria s-a căzut de sînt prezentate 'de ăsemieneă une
masă în rîndurile organizaţiilor dul Comunist din Paraguay des- investiţiilor. pat la o grevă în semn de protest acord ca guvernul sovietic să a- le obiecte găsite în lăgărele de
democratice şi sindicatelor. In Paraguay domină o dicta făşurînd o luptă plină de abne împotriva refuzului administra
tură mai! crudă decît în Peru. Oamenii muncii desfăşoară o ţiei de a le mări salariile. 14.000
In ţară continuă protestele îm Aici, dictatorul Strocssner a dez gaţie. de funcţionari de la instituţiile corde Nigeriei sprijin economic concetfîiăne! Wlziiste.
potriva politicii teroriste a clicii lănţuit o teroare cumplită împo In Paraguay, datorită terorii puternică mişcare grevistă pentru şi tehnic în orgănjzăirţeă unor în-
de la conducere care nu şe poate triva forţelor democratice şi a apărarea drepturilor lor, împm municipale din Montevideo au treprinderi ăgrd-aîimieUtare şi în TOKIO 12 (Agerpres). — DU
menţine decît cu sprijinul mono celor care arată semne de nesu cumplite, mişcarea muncitorească fost în grevă aproape 30 de zile, ferearea unor centre de învăţă- rjeaţia He statistica a oraşului To-
polurilor americane care au aca punere. Teroarea este însoţită de pune un deosebit accent pe re triva abuzurilor şi samavolnicii pînă cînd revendicările lor au mînt pentru pregătirea _cădpelpr K|b a Gomunicăf bă pdpulăţiă <&?
parat bogăţiile ţării. o mizerie rar întîlnită în alte vendicările politice, pe Frontul lor exploatatorilor străini Şl ău. fost satisfăcute. Âu mai declarat naţionale în domleniul industriei mialei japoneze este în prezent
ţări. 75 Ia sută din familiile de tbhtonî. greve profesorii şi studenţii, de şi Agriculturii. ide 9.857.818 oameni.
In raportul „Dezvoltarea in- ţărani nu au nici un petic de pă- Unit care este singura forţă ca la. numeroase şcoli şi facultăţi
ţjjustrială a Republicii Peru“ co rhînt, în: timp ce 11 societăţi străi pabilă să răstoarne clica dictato 120.000 de oameni ai muncii din capitala: ţării, docherii, mun S T A N L E Y V IL L E . — M in istru } VARŞOVIA. — 12 (Agerpre-s).
misia economică O.N.U. pentru ne posedă peste 5.000.000 ha. pă rului Stroessner de Ia conducerea aţi participat la C grevă declan citorii din transporturile rutiere Afacerilor în ţe p e al guvernului La Grăcovia au luat sfârşit lu
'America Latină relevă că în par-: mînt fertil. Salariul unui munci ţării. şată din Iniţiativa Centrului sin etc. Central ăl Republicii ®ongo, Gh. crările consfătuirii de fizică' şl
tea centrală a ţării exiştă circa tor atinge abia 40 la sută dip dical utile în semn de protest îm Gbenya, ă făcut cunoscut că cel tehnica ©iolotroănelor, la care au
4.000.000 de mici proprietari de minimumul necesar. In ultimii 20 ? potriva politicii guvernului de ? de-al doilea secretar ăl Ambasa participat specialişti din 7 J ă rI
pămînt şi muncitori agricoli al de ani costul vieţii a crescut de In Chile, muncitorii cuprului „îngheţarea salariilor“. 180.000 dei Americane lă Leopoldville,- 'socialiste: U.R.S.S., Romînia,
căror venit lunar nu depăşeşte circa 100 de ori. Din cauza sub In lupta pentru revendicări de
4—5 dolari de persoană. Pe de nutriţiei, mortalitatea infantilă şi salpetruiui duc o viaţă împo muncitori şi funcţionari de la mocratice, clasa muncitoare din Ungaria, R. S. Gehbslovacă.
altă parte, aproape jumătate din Rină la 5 ani este în Paraguay vărată de griji şi suferinţe. Aici minele 'de cupru dini Chuquicama1- ateste ţări se raliază în jurul lo-i R;. D. Germană, R- P. Ghineză şl
! pămînturile arabile ale ţării al- de 80 la sută. şomajul este cea mai grea pro fa au declarat grevă cerînd con '100 de specialişti polonezi.
pârţin unui mănunchi de mart blemă socială. 200.000 de oameni diţii omenoase de muncă, majo zincilor de luptă ale partidelor care ă sosit recent la Stanleyvil
proprietari (30 familii) şi unor Dezorganizarea vieţii economi nu au unde munci ca să cîştîge rarea salariilor şi încetarea abu comuniste şi muncitoreşti, leagă le ă fost declarat „persona non BEIRUT — 12 (Agerpres). —;
concerne străine. Populaţia mun:- ce a ţării, primejdia permanentă o bucată de pîine. Aproximativ zurilor. lupta economică de cea politică grata" punîndu-i-se în vedere să Lă 10 iunie, lă Beirut a început
1 citoare de la oraşe împărtăşeşte de a muri de foame, persecuţiile tot atîţia oameni apţi de muncă pentru schimbarea regimurilor părăsească cu primul avion ca
aceeaşi soartă. Un muncitor in suferă de pe urma şomajului 80 de zile a durat greva mari
dustrial cîştigă 45 soli pe zi, a- parţial. Cei care Sînt concediaţi narilor companie! „Anglo Lau- dictatoriale şi ieşirea de sub do pitală provinciei Oriente.
nu primesc nici un fel de indem taro“ din portul Tocopila. Mun- minaţia monopolurilor nord-ame-
nizaţii de şomaj, astfel că sînt oltorii de la fabrica de ciment
condamnaţi la foamete. Cei care rlcanc. Muncitorii din America BONN. — Autorităţile din Ber primul festival cinematografic in
totuşi au unde munci, primesc „Cerro Blanco Palpay“ au stat Latină sînt conştienţi de faptul ternaţional din istoria’ Libanului.
salarii de mizerie. Muncitorii din în grevă 77 de zile pînă au ob că numai prin luptă hotărîtă şl linul occidental ău săvîrşit din La festival participă 14 ţări prin
minele de salpetru, situate în unită vor putea să-şi cucerească nou un act provocator menit să’ tre care U.R.S.S., R. D. Germari
nordul ţării, trebuie să trudească ţinut satisfacerea cererilor lor. drepturi omeneşti şi o viaţă mal învenineze atmosfera în acest nă, Bulgaria, Romînia, S. U. A„-
10—14 ore pe zi pentru a putea Zeci de demonstraţii au avut loc bună. oraş. In buletinul oficial al orga
nului puterii din Berlinul occi- Anc1;a. Franţa, Japonia.
C. ALEXANDROA1E
ii i Redacta şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie ar. 9. Telefon: 188; 189.; 75, Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul „6 August Pe ş
