Page 45 - 1961-06

P a" ua i , , .V I 1•,

• ¦•ci'a

PROLETAR/ DIN TOATE ŢĂRILE. UN/Ţ/-VA I Campania de recolfare şi freieriş se apropia

In in te rio ru l S ă g ră fo is M r i t m u l
z ia ru lu i
reparaţiilor la maşinile
• Printre minerii din Ţebea şl uneltele agricole!

(paff. 2-a)

o Condiţii asemănătoare — re­

zultate diferite (pag. 3-a)

® Sport (Pag- 3-a.") Paralel cu lucrările de Între­ Ţinînd cont că pină la înce­
ţinere a culturilor, echipe de perea campaniei de recoltare şi
• Să acordăm mai multă grijă colectivişti din satele regiunii freieriş au mai rămas citevi
lucrează de zor la repararea şi săptămîni, se impune ca orga­
valorificării artei populare! revizuirea maşinilor şi uneltelor nele de partid şi sfaturile popu­
agricole necesare in campania lare să ia măsuri urgente pen­
Anul X ili. N r. 2012 Miercuri 14 iunie 1961 4 pagini 20 bani (pag. 3-a). de recoltare şi freieriş. tru terminarea la timp a tutu­
ror reparaţiilor.
Îndeplinirea obiectivelor prevăzute Avansaţi cu reparaţiile sînt
colectiviştii din raioanele Ilia, Dăm mai jos situaţia pe re­
In planul de măsuri al comisiei cw Orăştie şi oraşul regional Deva. giune a reparaţiilor maşinilor
Mai încet se desfăşoară această
acţiune in oraşul Hunpdoara şi

pentru introducerea tehnicii noi, Maistrul Va-,

trebuie urmărită îndeaproape sile Minzat şi e- RAIONUL Tractoare Batoze
lectricianul Va-
Ilia 100% 96,4%
In Directivele Congresului al mecanizării încărcării la lucru­ sile Pleşcan de Orăştie 91,7% 100%
n i-le a al P.M.R. se spune: rile de înaintare, a perforatoa. la întreprinderea Oraşul Deva 30% 100%
,Jn următorii 6 ani, producti­ relor cu suport la lucrările de de electricitate Haţeg 73,3% 73.3%
vitatea nvwncii pe salariat, pe excavare, a perforajului umed, Deva, sint în a- Alba 53,6% 50%
ansamblul industriei, va creşte a burajului ou nisip etc. In cea celaşi timp ino­ Sebeş 50% 50%
cu 60-65 la sută, ca urmare a mal măre parte aceste obiecti­ vatori şi frun­ Brad 50% 47%
introducerii tehnicii noi, folo- ve sint traduse in viaţă con­ taşi tn produc­ Oraşul Hunedoara 45,5% 50%
'sirii mai bune a tehnicii exis­ form, planului. In primele patru ţie. Ei tşi depă­
tente, adincirii specializării pro­ luni ale anului, de pildă, planul şesc lună de lu­
ducţiei şi lărgirii cooperării în­ de Încărcare mecanică a fost
nă norma cu 28

treprinderilor, extinderii pe sca­ depăşit eu 118 la sută, tran­ plnă la 30 la su­
ră largă a metodelor de mun­ sportul mecanic pe galerii prin­ tă.

că avansate, ridicării calificării cipale cu 8 la sută planul de Fotografia ni-l
cadrelor, îmbunătăţirii continue excavare cu perforatoare ou su­ înfăţişează lalo.
a organizării muncii şi ridicării port se respectă Întocmai
cui de muncă.

pe o treaptă mai înaltă a ş.a.m.d. S-au obţinut realizări şi straturile filtrante. Constructorii sînt
hotărîţi să termine lucrarea înainte d«
întrecerii socialiste". frumoase şl în ce priveşte ex­ In ritm susţinut termenul prevăzut în gratie.

In lumina acestor sarcini, co- tinderea puşcării electrice, fo­ VOQ In anul trecut constructorii T.R.C.H. Locuinţe pentru mineri
au început lucrările de modernizare a
fcnisia pentru Introducerea teh­ losirea locomotivelor şi a vago- drumului halta (jeoagiu-Ueoagiu sat. De Ia un an la altul numărul apar.
Constructorii de aici se străduiesc să tamentelor date în folosinţă minerilor
nicii noi de la E. M. Barza, neteior. imprime un ritm susţinut lucrărilor. din Valea Jiului creşte. Anul acesta
Pînă acum a lost deja turnat asfaltul s-au început lucrările la un important
înfiinţată la finele a/nului tre- Rezultate nemulţumitoare s-au pe 2,5 km. In mai bine de o lună, lot de blocuri în Petroşani şi Lupenl.
constructorii s-au angajat să termine De curînd constructorii T.R.C.H. au
fcut, a întocmit un program de înregistrat la aplicarea perfora­ lucrările de modernizare şi pe încă 2,5 dat în folosinţă noi blocuri de locuinţe,
km. de drum planificat a fi asfaltat. Astfel, în oraşul Petroşani s-a termi­
Inăsuri ce urmează a fi apli­ jului umed şi a burajului ou nat şi predat blocul K. cu 32 aparfar
înaintea graficului mente. La blocul I tot cu 32 ap arte
cat in cursul anilor 1961-1965. nisip. In oe priveşte perfora- Se înfrumusefeazâ oraşul mente se fac ultimele finisări.
siderurgiştilor La lucrările de mărire a capacităţii
fcfiăsurile se referă în general jul umed, planul d'e introdu- La secţia l-a furnale de alimentare cu apă a centrului minier In oraşul Vulcan a fost predat bk*
De la Începutul anului şi plnă Aninoasa de la barajul rîuiui Aninoa- cui A cu 24 apartamente, iar peste cL
le introducerea cerea iui a fost Rezultate bune In prezent, slderurgiştil hune- sa, lucrările începute de constructorii teva zile va fi gata şi blocul B cu 34
cioreni au prestat la diferite ac­ T.R.C.H. se desfăşoară în ritm susţi­ apartamente.
Unor metode realizat In pri­ ţiuni obşteşti muncă, patriotică nut. Faţă de grafic, lucrările sînt cu
in valoare de peste 600.000 lei. mult avansate. Pînă acum s-a terminat Două blocuri cu 36 apartamente fle­
|M)i de explora­ PROGRESUL TEHNIC — mul trimestru In această perioadă, principala aducţitmea pînă Ia liltre, bazinul fil­ care au fost date recent în toiosinţl
atenţie a cetăţenilor din Hune­ trelor şi se montează plăcile poroase minerilor din Lupeni.
te în vederea de­ LA ORDINEA ZILEI doar in propor­ La secţia l-a iurnale a 0.S. Hune­ Trebuie subliniat laptuţ că din cele
terminării cit ţie de 53 la sută, doara, cu ocazia constituirii de pro- 35 de măsuri tehnico-organizatorlce doara a fost îndreptată spre
ducţie ce a avut loo zilele trecute, fie­ propuse la începutul anului, pînă în extinderea zonelor verzi. Astfel,
Inai rapide şi 3 111 iar In luna a- care dintre participanţii la discuţii,
a scos în evidenţă inimoasele rezul­ prezent au lost aplicate în producţie pe lingă amenajarea unor noi
|nai precise a rezervelor de mi­ prilie de 23 la sută. Nesatis­ tate obţinute de furnalişti în lupta pen­ peste 20, Iar 7 din ele sînt în cura spaţii verzi, el au executat lu-
tru sporirea producţiei de fontă, îm­ de rezolvare. Iată deci că numai în orărl de întreţinere la cel peste
nereu, la introducerea unor me­ făcătoare sînt şl vitezele me­ bunătăţirea calităţii şi reducerea con­ 300.000 m.p. zone verzi.
sumurilor specifice. 8 elo peste 2.000 8 luni de activitate măsurile propuse
tode noi de exploatare de ma­ dii obţinute la înaintările In tone fontă elaborate în aiara sarcinilor au fost aplicate în proporţie de peste
de plan în luna mai, eontirmă buna 80 la sută.
re productivitate şi la ridicarea galerii şi suitori. De asemenea,
Aplicarea acestor măsuri a dus la
gradului de mecanizare al ex­ au fost depăşite unele consu­ creşterea temperaturii aerului Insuflat
în furnale, la eliminarea complectă a
ploatării. muri specifice: de exploziv,

C it priveşte noile metode de capse, lemn de mină, oţel de

»xploatare de miare productivi­ sfredele şi cherestea răşinoasă.

tate prevăzute a se Introduce Toate acestea, dovedesc că

In perioada şesenalului, lucră­ activitatea comisiei pentru in­

rile de pregătire pentru expe­ troducerea tehnicii noi şchioa-

rimentarea multora dintre ele pătă. După cum vom vedea In organizare a întrecerii socialiste, ce prafului din cocs, creşterea puterii de Fruntaşi ai întrecerii pe profesii
m şi început. La secţia Valea cele ce urmează, faptul este în- s-a desfăşurat în cadrul secţiei. prăjire a cuptoarelor, scurtarea dura­
trucîtva explicabil. tei de prăjire, ceea ce a determinai Un apel prelung la huruit de roţi stră­ purtau la consfătui­ nilui ce i s-a încre­
rii se lucrează de zor la pre­ (Sonducînd eu competenţă activlta- reducerea consumului •de-/cocă, cu peste bătu pînă departe, a- rea de producţie, la dinţat să-l conducă,
gătirea metodei de exploatare In toată perioada el "de exis­ tea colectivujui, biroul organizaţiei de 70 kg. pe tona de tontă şl realizarea telefon şi o voce băr­ nunţînd apropierea care luase şi el par­ respectarea eu stric­
tenţă, comisia nu a avut decit bază de partid a reuşit să ifiobllizez» bătească se auzi de garniturii pentru ca­ te. Aici auzise, nu teţe a regulilor de
prin inmagazinarea minereului o singură întrunire :' atunci la cantonul „Avram re ceruse adineaori pentru prima dată, circulaţie, precum şt
fi a metodei de exploatare cu cale liberă. Motorul, că motoriştil de la strădania de care dă
Ianeu“ de pe linia C.F.I.. printre care dovadă in executarea
inşii înclinate şi rambleerea spa­ cînd a fost elaborat planul dte toate forţele pentru traducerea In fapta unei economii la preţul de cost în luna Cimpa-Petrila. remoreînd un lung sarcinilor, au făcut
ţiului excavat. măsuri. Urmărirea îndeplinirii a angajamentelor luate. Astfel, încă mal da circa 1.000.000 Iei. ca lună de lună pla­
obiectivelor prevăzute de ea a de la începutul lunii aprilie a. e. — Alo, gara /. Alo, nul la tone kilome­
Metoda de exploatare cu f î­ rămas astfel exclusiv pe seia- fost constituite colective care au pri­ Aşa cum s-a arătat, slîrşitul lunii gara! Transmite pe trice să fie depăşit.
şii înclinate şi rambleere se ex­ ma serviciului tehnic al exploa­ mai i-a găsit pe turnaliştii secţiei I-a fir cantonierul Adal- Numai în luna mai,
perimentează şi la secţia Bră- bert Varga. cu motorul nr. 5 con­
dus de Nicolae Gre­
ilişor. tării şi a persoanelor însărci­ mit sarcina să studieze şi să urmăreas­ eu 2.126 tone tontă maţ multă decît — Da gara! — i cea s-au realizat
se răspunse <fe la 35.470 tone/km.
La secţia Musariu se pregă­ nate cu ducerea lor la îndepli­ că îmbunătăţirea pe maţ departe a proî prevedeau sarcinile de plan. Totodată capătul celălalt al Din carnetul corespondentului
teşte acum experimentarea ex­ nire. cos.ulul tehnologic. declasatele au scăzut la 1,07 Ia sută. firului. Rezultate de sea­
ploatării prin fîşil Injelinate cu şir de vagonete, tre­ Nicolae Grecea, Şte­ mă a obţinut şi mo­
j rambleerea spaţiului excavat şi Este de la sine înţeles că un In urma propunerilor tăcute s.a tre­ La obţinerea acestor frumoase re — 5 cu „pline" I cu fără oprire prin fan Nagy şi Iile Bi- toristul Ştefan Nagy
asemenea sistem de lucru nu — continuă Varga. faţa cantonului. Can­ rău, încă de la în­ de pe linia Jieţ-Pe-
tonierul ridică stegu- ceputul anului s-au trila, care a efectuat
i Inmagazinarea rocilor lnconju- poate să dea rezultatele cele cut la supraînălţarea cauperelor, mă­ zultate o contribuţie importantă au a- Aceasta, in limba­ leţul şi-l salută res­ antrenat tn întrece­ 26.864 tone kilome­
jul lor, înseamnă că pectuos pe motoristul
i irătoare. De asemenea, mai este m'ai bune. Orice pian de mă­ rirea stratului de coca la furnalul 4, dus-o echipele conduse de prim-toplto- motorul nr. 5 a ple­ Nicolae Grecea. II rea. socialistă pe pro­ trice.
| prevăzută pregătirea exploată­ suri, pentru a fi aplicat Intoomlai, automatizarea cuptoarelor de prăjlrea rul 111« Mîtcă, Rernus Hriţcu, Ioan cat de la mina 1 spre Pe drept cuvint, ei
rii cu fîşii orizontale descen­ este necesar să fie urmărit în­ slderitel, punerea în funcţiune a sta* Bîldea, Dumitru Duca şl alţii. prepamţia cărbune­ urmări cu privi­ fesii.
dente cu susţinere şl rambleere, deaproape, pe etape, Iar atunci ţlei de ciuruira a cocsului şl altele. lui Petrila cu un con­ Toţi cei care-i cu­ se mîndresc de tit­
ţi a exploatării globale în fîşii cînd se ivesc deficienţe sau V. FANICĂ voi de vagoane în­ rea pînă ce se în. lul pe care-l deţin ca
cărcate. depărtă în zare. A- nosc pe motoristul fruntaşi ai întrecerii
; transversale ou susţinere şi greutăţi, să se Ia măsuri pen­ poi, cu paşi domoli, socialiste pe profesii.
Varga, cu un ste- Nicolae Grecea îl a-
(i rambleere. Pentru acestea două tru înlăturarea lor. Un parc iluminat fluorescent guleţ în mină, tşi a- se îndreptă spre can­ preciază ca pe un IOAN ZOROCLIU
runcă privirea spre om modest, priceput
bin urmă, niu s-au primit Încă Fără îndoială că dacă comi­ ace. Deodată, un ton. Aşezinău-se pe şi inăeminatie. Nu
semnal strident şi un scaun, începură să-l
proiectele. sia pentru introducerea tehni­ rare au fost cazurile
năpădească aducerile
Mai trebuie adăugat că au cii noi de Ia E. M. Barza s-ar Pe zi ce trece parcul „Fiii tru săparea gropilor şi întinde­ aminte. Glndurile îl cînd pe parcurs s-a
!fost elaborate o temă proiect fi întrunit periodic (odată la mon Sîrbu“ din oraşul Deva, rea cablului subteran au fost izbit de o seamă de
j pentru sistematizarea lucrărilor două sau la trei luni de exem­ "devine tot mai frumos. Astfel, făcute de către brigada de mun­ greutăţi, pe care a
j fee exploatare şi deschidere, plu) pentru a analiza felul In că patriotică din această uzi­ ştiut să le înfrunte
dare se traduce In viaţă planul de curîn’d, muncitorii I.R.E.H. nă, evidenţiindu-se în mod deo­ cu curaj. îngrijirea
| precum şl un grafic lunar de elaborat de ea, realizările ar fi au terminat lucrările de intro­ sebit tovarăşii Pompiliu Pasca,
: fexecuţie a lucrărilor de Inves- fost mult mal frumoase. Obiec­ ducere în acest parc a ilumina­ ©heorghe Trincă şi alţii. ireproşabilă a moto-
' tiţii. tivele cuprinse în plan sînt cit
! In planul tehnic pe anul în se poate de bune şl eficiente, tului lluorescent.
îndeplinirea lor întocmai, tre­ Cei 13 stîlpi cu lămpi fluo­
purs, sînt prevăzute o serie de buie privită cu toată răspun-
directive menite să ducă la gră­ rescente au fost plantaţi p6
birea ritmului dd realizare a p[Or a o principalele alei. De menţionat
[l&îăsurilor amintite mal sus. Bu-

m ctoară, se prevede extinderea G. GHEORGHIU că majoritatea lucrărilor pen­

Un nou concurs „Iubiţi cartea“

La biblioteca raională din mai bune răspunsuri se numă-,
Sebeş s-a desfăşurat recent, un
nou concurs „Iubiţi cartea". La ră tovarăşii Teodor Ionaş, ioan
concurs au participat peste 20
PletoiavM, Elena Nechita şi Lu-
de tineri.
Printre cei care au dat cele creţia Govra.
ÎONIŢĂ NICOLAE

corespondent

Simpozioit

In după-amiaza zilei de 7 tinovici, care au vorbit despre COPILĂRIE FE
iunie în sala palatului cultu­ primul zbor al omului în Cos­ RICITA.
ral din Lupeni a avut loc un mos şi despre funcţiile biolo­
simpozion pe tema „Primul gice în timpul zborului. Cei
zbor în Cosmos", organizat de peste 300 de participanţi au
clubul central al sindicatelor ascultat cu un deosebit interes
expunerile făcute. Simpozionul
din localitate.
a fost urmat de un jurnal legat
La simpozion şi-au dat con­
cursul tovarăşii Emil Stoica, de primul cosmonaut, luri Ga­
decanul facultăţii electromeca­
garin.
nice de la Institutul de mine
din Petroşani şi ăr. Mihai Mar- A. AUCA

corespondent

Activitate rodnică

Cînd arşiţa soarelui îndreaptă gînăurile orăşenilor spre răcoarea unui petec de ver­ La căminul cultural din Zam, tru „Doamna ministru" şi „Nea­
raionul Ilia, se desfăşoară o murile" de Teofil Buşecan. Pri­
deaţă, ştrandul din Geoagiu devine o adevărată oază. rodnică activitate cultural-edu-
Cadrul pitoresc tn care este aşezat, găzduieşte In fiecare simbătă şi duminică nenu­ ma piesă a fost prezentată in
cativă. localitate şi satele din jur, iar
măraţi excursionişti iubitori ai 'naturii. Tot aici îşi petnec concediul de odihnă numeroşi Printre formaţiile artistice ac­
cea de-a doua urmează a fi
oameni ai muncii din regiune.. ' — tive se numără echipa de tea­ prezentată la 28 iunie a.c.
tru care în acest an a pus iu
repertoriu două piese de tea- O. SILVIU

corespondent

IN CLIŞEU: Bazinul de înot al staţiunii.