Page 46 - 1961-06

DRUMUL SOCIALISMULUI
nap
Printre minerii din
Ţefoea
t Din şoseaua principală, un
l drum îngust, pietruit, urcă
printre copacii înfrunziţi.
L După funicularul ce poartă
^ corfe încărcate cn cărbune,
[ desluşeşti că drumul duce — De data aceasta, bri­
l spre mină.
?• In sala de pontai a Intre- luat-o înainte — anunţă
^ prinderii miniere Ţăbea îşi
fac apariţia şeful serviciului
t producţie, inginerul Victor
j- Henţiu şi tehnicianul Virgil
* Niţă. responsabil cu calita-
( tea producţiei. Acolo ei s-au
L întîlnit cu numeroşi mineri.
Ca de obicei. discuţiile
slnt purtate pe tema oalită-
[ ţii. a economiilor şi a rea-
Í. Uzării sarcinilor de plan.
Urmărind discuţiile, ăes-
L prinşi, rină pe rină. aspcc-
[ tele economice şi tehnice alé
L producţiei. Afli că şi în lu-
J- na mai întreprinderea a re-
L^ alizat o economie de 35.000
lei. Inginerul Victor Henţiu
[ dezvăluie ..secretele“ ce con-
[ duc spre o productivitate
f. mai mare şi la un preţ de
l cost ’scăzut al cărbunelui: u-
l Recoltarea cerealelor aducea
L tilizarea pe scara mai largă
t a susţinerii în galerii şi în
^ planul înclinat al stratului
( I — cu bolţari de beton in
L sistem semielastic, lucrare
t ce poate asigura o exploa-
, tare mai chibzuită a cărbu-
t nelui. prin introducerea me-
L canizării la locul de muncă.
[ Inginerul Lazăr Popa. di-
t rectorul întreprinderii, care-
L şi făcu şi el apariţia, intră
( în discuţie susţinînă afirma-
L ţiile şefului serviciului pro-
«. ducţie. Ba mai mult, din cu-
L vintele sale minerit au tnţe-
[ Ies că în trimestrul III al
t anului curent se va face me-
^ canizarea complectă a tran-
L sportului, in orizontul prin-
cipal din stratul I şi că ln-
[ cepind cu luna iulie se va
L introduce armarea metalică
ţ în abatajele cu front larg. E
L lesne de înţeles că sistemiil
'' va crea cale deschisă spre
L noi economii prin reducerea
[¦ consumului de lemn, va mă-
{ ri securitatea muncii şi po-
? sibilitatea sporirii vitezelor
[ de înaintare.
l De faţă erau şi Nicolae
f Lăzăruţ şeful brigăzii a 'XII-a
L şi Roman Căsălean şeful
L corespondent văzut numai la expoziţiile de
1: «t_( i_; — t~' —1 /•
M u n c ito ri în e x c u rs ie
Pentru a cunoaşte irumuse-
ile patriei, mai mulţi munci-
3ri din secţia semicocs a uzi-
ei „Victoria“ Calan, au parti-
ipat la o excursie în regiunea
Pregătiri în vederea închiderii
învăfămîntului de p e r f i d
închiderea în bune condiţiuni a anu­ din colectivul cabinetului de partid partid au fost repartizaţi pentru a
lui şcolar 1960-1961, în cadrul în-
văţămîntului de partid, constituie o
preocupare de seamă a organizaţiilor
de partid din Valea .liuiui. Din timp,
biroul Comitetului orăşenesc de partid
Petroşani a elaborat un plan de mă­
suri în legătură cu desfăşurarea mun­
cii în perioada închiderii învăţămîn-
tuiu*. de partid.
O problemă de mare importanţă în
această perioadă a fost studierea de
către toţi membrii şi candidaţii de
partid a Raportului prezentat de fov.
Gb Gheorghiu-Dej cu prilejul aniver­
sării a 40 de ani de la înfiinţarea
P.G.R. Studierea acestui preţios docu­
ment contribuie la îmbogăţirea cunoş­
tinţelor cursanţilor, ia desfăşurarea ia partid şi propagandiştii în perioada în­
un nivel mai înalt a! convorbirilor re­
capitulative.
Asupra acestui raport s-au organi­
zat şi ţinut seminarii cu toţi propa­
gandiştii din sistemul învăţămîntului
de partid şi din învăţămîntul ideolo­
gic al cadrelor didactice.
Conducerea acestor seminarii a fost
încredinţată membrilor Comitetului o-
răşenesc de partid şi unor activişti de
partid eu experienţă.
Pornind de la faptul, că as;gurarea
desfăşurării în bune condiţiuni a con­
vorbirilor recapitulative depinde în cea tului de partid va organiza diferite
mai măre măsură de munca propagan­
diştilor, de gradul de pregătire al a-
cestora s-a acordat toată atenţia pre-
seminarillor cu propagandiştii. Pre-
semlnariile cu propagandiştii au fost
conduse de cei mai pregătiţi tovarăşi
' ţ—'r»r
brigăzii a XVlll-a. Brigada
a XVIII-a deţinea titlul de
fruntaşă pe întreprindere iu
trimestrul I, atît la produc­
ţie cit şi la calitate.
gada tovarăşului Lăzăruţ a
responsabilul cu calitatea
producţiei. în afara realiză­
rii planului în proporţie 'de
102,8 la sută, ortacii lui Lă­
zăruţ au dat cărbune de
foarte bună calitate. Briga­
da a XVIII-a, deşi are în­
demnate depăşiri de plan. a
dat ceva mai mult steril.
Vestea umplu dc bucurie
inimile oamenilor lui Lăză­
ruţ. Cei ai lui Căsălean e.
rau mai posomoriţi, dar din
privirile lor citeai dîrzema
şi hotârîrea de a nu păstra
multă vreme locul II in în­
trecere.
Urmările muncii avîniate
pentru o calitate cit mai bu­
nă a cărbunelui, se văd prac­
tic şi în statele de p la tă :
Nicolae Lăzăruţ — 71 lei pe
post. Roman Căsălean — 66
lei pe post.
înainte de a pleca din­
tre harnicii mineri ai Ţe-
bei, nu se poate să nu te o-
preşti citeva clipe asupra
planurilor de viitor care în­
cep să şi prindă viaţă : des­
chiderea unui nou plan în­
clinat.
Lucrările nu şi început.
Planul înclinat se execu­
tă cu prefabricate din
beton rigid şi elastic şi fo­
loseşte cíntrele metalice In
locul lemnăriei, fapt ce mar­
chează noi şi. noi economii.
* matori din Aninoasa: Vizi A-
Intr-o maşină ce a pornit
spre vale s-au urcat oame­
nii din cele două brigăzi: a
lui Nicolae Lăzăruţ şi aceea
a lui Roman Căsălean. Pe
drum, discuţia între şefii de
brigăzi şi ortacii lor, conti­
nuă. Un schimb de experi­
enţă în plus, intre doi frun­
taşi, este oricînă util.
I ANOHEI,
Crişana. Cu această ocazie,
muncitorii si familiile lor, au vi-
frumoasa peşteră Meziad
. „ .1
din raionul Beiuş.
orăşenesc, cum s în t: Aurel Pop, Simi-
on Părăianu, loan Dumbravă şi alţii.
Comitetele de partid de la minele
Petrila şi Lonea, unele organizaţii de
bază din oraşul Petroşani, au privit
cu simţ de răspundere problema pre­
gătirii propagandiştilor, au luat mă­
suri pentru mobilizarea lor la presc-
minarii.
Pentru a ajuta
organizaţiile de
chiderii învăţămîntului de partid, co­
lectivul cabinetului de partid a fost
repartizat pe localităţi unde, sub în­
drumarea unui membru al Comitetu­
lui orăşenesc de partid, va sprijini
efectiv desfăşurarea convorbirilor reca­
pitulative. Totodată colectivul cabine­
consultaţii colective în unele întreprin­
deri cum sînt: U.R.U.M.P., Filatura
Lupeni. Termocentrala Paroşeni, ex­
ploatările miniere etc.
Comitetele de partid, birourile orga­
nizaţiilor de bază şi-au întocmit pla­
nuri în vederea desfăşurării convorbi­
rilor recapitulative. Planurile întoc­
mite prevăd datele cînd au loc con­
vorbirile de închidere în diferite
cercuri şi cursuri, precum şi cine par­
ticipă şi răspunde de buna lor des­
făşurare.
Aşa de exemplu, la mina Lupeni,
planul întocmit a fost dezbătut în-
tr-o şedinţă la care au pank'cipat pro­
pagandiştii şi membrii birourilor orga­
nizaţiilor de bază. De asemenea la
mina Petrila membrii Comitetului de
Printre formaţiile corale participante la c ă ăe-al Vi-lea concurs al formaţiilor artistice
de amatori s-a numărat şi cărui căminului cultural din Baia ăe Criş. Cu un repertoriu bo­
gat, alcătuit din cintece patriotice şi populare corul a cucerit prin măiestria interpretării
simpatia publicului.
IN FOTO: Corul din Baia ăe Criş.
C lu b u l
clin Ânfnoasa
In faţa clubului din Aninoa-
sa se opri un bătrînel.
— Spune-mi, ţincule, în care
sală-i expoziţia ? întrebă el.
— In sala mare, prima u-
şă pe dreapta I
— Mulţumesc.
Ţîncul o zbughi vesel în stra­
dă, în timp ce bătrînelul se
îndrepta cu paşi domoli Stpre
sala în care cu cîteva zile în
urmă a fost afişată expoziţia
de artă plastică a artiştilor a-
dalbert şi Viorel Vasile.
Numeroasele tablouri expuse,
care ocupă o bună parte din
pereţii sălii, făcură pe noul ve­
nit să se minuneze.
— Tovarăşe Negraru — în­
trebă pe un vizitator de ală­
turea — fi bun şi lămureş-
te-mă I Oare Vizi al nost’ a fă­
cut frumuseţile astea ?
— Chiar el !
— Păi înseamnă că-i un a-
devărat artist. Aşa ceva am
la Bucureşti. Iată şi un tablou
al lui Viorel, topograful. Drept
!i că a luat premiu cu lucrări
de ale lui la Bucureşti ?
— A luat şi tovarăşul Vizi şi
Viorel. Lucrările de grafică ale
lui Viorel au fost expuse şi
peste hotare.
...Au trecut cîteva zile de cînd
în sala clubului muncitoresc din
Aninoasa a fost organizată ex­
poziţia celor doi artişti plastici
amatori locali, dar numărul vi­
zitatorilor creste mereu.
răspunde de desfăşurarea convorbiri­
lor recapitulative în cercuri şi cursuri.
O altă măsură bună luată de comite­
tul de partid de la mina Petrila este
aceea de a activiza punctul de consul­
taţie spre a veni astfel şi în ajutorul
cursanţilor în privinţa pregătirii lor
pentru convorbirile recapitulative.
Din cele cîteva aspecte arătate re­
iese că majoritatea organizaţiilor de
partid manifestă interes pentru asigu­
rarea închiderii cu succes a învăţă­
mîntului de partid. Totuşi mai sînt şi
unele lipsuri care se cer a fi înlătu­
rate cit mai urgent. Unele organizaţii
de partid nu au acordat importanţa
cuvenită preseminariilor cu propagan­
diştii, din care cauză au fost pro­
pagandişti care au lipsit, cum sînt
cazurile cu unii din propagandiştii din
oraşele Lupeni, Petroşani sau mina A-
ninoasa. Nu peste tot membrii comite­
telor de partid au fost repartizaţi de
a răspunde concret de desfăşurarea
convorbirilor recapitulative înfr-iin a-
numit cerc sau curs.
F.sie necesar să se ia toate măsu­
rile pentru ca în toate cercurile şi
cursurile învăţămîntului de partid con­
vorbirile recapitulative să se desfă­
şoare potrivii indicaţiilor primite, ele
contribuind la aprofundarea materia­
lului studiat, la desprinderea învăţă­
mintelor ce decurg pentru activitatea
practică a fiecărui cursant din studie­
rea problemelor teoretice făcută în
timpul anului.
I PAUL
Nr. 2012
însemnări di ntr-o
gospodărie colectivă
Realizările obţinute pînă In torită faptului să lipsea spaţiul
prezent, sînt cele mai în măsu­ de depozitare corespunzător. Ai
ră să vorbească despre hărnicia
colectiviştilor din Sarmizegetu- nalizînd acest neajuns, aduna­
sa. Printre succesele obţinute rea generală a hotărît ca în a-
aici construcţiile ocupă un loc nul acesta să se construiască 6
de seamă. magazie pentru cereale. In pre­
G rajd nou zent lucrările la magazie (cu 6
capacitate de 30 vagoane) se a-
Anul trecut Ia G.A.C. din Sar- flă faza de terminare. Zidită
mizegetusa a fost terminat şi din cărămidă, acoperită cu ţi­
dat în folosinţă un grajd pen­ glă şi prevăzută cu gemuleţe
tru 140 capete vite mari. Acum, pentru aerisire, magazia mai
gospodăria numără 215 capete necesită doar lucrări de amena­
cornute mari, iar numărul aces­ jare a stratului de beton pe
tora este în continuă creştere- care vor fi depozitate cerealele.
Iată de ce s-a hotărît construi­
rea celui de-al doilea grajd. La M EfterrjîSaîe
ora actuală, colectiviştii din
Sarmizegetusa au şi săpat şi perairu s c r o a fe
zidit fundaţia grajdului lung de
100 m. şi lat de 11 m. Creşterea porcilor asigură ve­
nituri băneşti însemnate. Colec­
Experienţa acumulată anul tiviştii din Sarmizegetusa au
trecut le-a prins bine. Ei au or­ înţeles acest lucru şi dacă fer­
ganizat scoaterea şi sirînge- ma lor de porci cuprinde îrf
A A A yW jW W W 1, rea a peste 370 m.c. piatră de prezent 46 capete, nu înseam­
construcţie, au adunat piatră de nă că se vor opri numai la atît«;
var şi-au ars-o în varniţa colec­ De aceea colectiviştii au înce­
tivei, realizînd astfel pe plan put construcţia unei materni­
local 2500-3.000 kg. var. S-au tăţi care va adăposti circa 50
îngrijit şi de procurarea a scroafe. Pînă acum au fost ridi­
49.000 bucăţi ţiglă, aşa că pa­ cate zidurile, s-au cumpărat u-,
ralel cu muncile agricole se va şile şi geamurile. Munca conţi-1
înălţa si clădirea noului grajd. nuă cu spor. De remarcat că 6
parte din lucrări se efectuează
Pentru cereale, prin munca voluntară a co­
lectiviştilor.
o m agazie în căp ăto are
PETRE FARCAŞIU,
întotdeauna unele greutăţi, da­ corespondent .j
La primul succes
Gheorghe Firuleasă este ei. I-a încolţit atunci o întreba­ I n l i b r a r i i «/—*/—» —1/—*r 1
doar elev în anul doi al re : oare aşa se lucrează şi la
şcolii profesionale din Si- atelierele R.M.R. — secţia va­ L LITERATURA AGROZOOTEHNICA I
meria şi are 15 ani. Deşi goane, din Simeria ? Nu se poa­ r
te face ceva pentru uşurarea e-
atit de tinăr, numele lui este cu­
noscut în ultimul timp de tot forturilor muncitorilor ? l‘A- GHIULA Asolamentul agricol cerealier (importanţă, intoc-
L
mai mulţi muncitori de Ia Ate­ Ideea găsirii unui mijloc care mire şi aplicare). 3
2w0V0V pUaHgg.. — 6,55 lei Ed Awgrosilvică S)
lierele de reparat material ru­ să uşureze eforturile ridicării
r l. AMXIM, EL. CIOBANU, L. POP, M. OPREAN Metode dc J j
lant -din Sim| eria. S’i de fiecare vagoanelor cu vinciul de mină panere *în cuil,tură- a nisipuri•l*o. r din nR.nP.nR. i1Q36a «p.awgy. _—_ ) j
dată cei ce discută de el par mi l-a frămîntat citeva luni. A stu- b 2,75 lei Ed. Agrosilvică j
raji dar şi entu- - diat literatură [ c . V. OPREA, 1 CIAGLIC şi alţii Transiormarea sărăturilor}
ziaşti. De cele tehnică de spe­ în terenuri bune pentru cultură ţi
144 pag. — 4,30 lei
mai mulle ori INOVATORI cialitate, a con­ l Ed. Agrosilvică îj
t
discuţiile despre L / / NOVAŢII sultai reviste. Cu l 1
c ST1INTĂ si TEHNICA PE ÎNŢELESUL TUTUROR 1
Gheorghe Firii- y * timpul ideea a în­ )
)
leasă se încheie ceput să se cris­ c COLECŢIA S.R.S.C. 3
cu un sincer „bravo lui talizeze. La începutul lunii fe­ t 1
CI. AL ŞTEFAN Adevărul despre năluciri “ ‘
...De loc,. Gheorghe Firuleasă bruarie a început să lucreze la
este din Hunedoara. Tatăl lui desenele tehnice ale unui cric. c 64 pag. — L30 lei
c BELETRISTICĂ
lucrează ca manevrant la lami­ In ajutorul perfecţionării viitoa­ LG. TOPIRCEANU Balade vesele şi triste şi alte poezii. Col i
norul bluming. In vacanţa de rei inovaţii, i-au venit tovarăşi
vară a anului tercut, Gheorghiţă din Atelierele R.M.R., mg. Ru- ( „Biblioteca pentru toţi" nr- 63. _ *¦
C 368 pag. — 5,00 Iei Ed. pentru literatură ^
l-a rugat 'pe tatăl lui să-l ducă dolf Vereş şi Victor Mihăiiescu. [v.t * * * ]
să viziteze blumingul — aceas­ De curind, la'cabinetul tehnic
tă mîndrie a noilor construcţii EM GALAN De la potop încoace, ediţia a ll-a, povestiri-j
hunedorene. Impresiile au fost al atelierelor RM.R. Simeria, a
multe. Utilajele gigant, precizia fost înregistrată încă o inovaţie: r 100 pag. — 4,70 lei: 8,90 lei cartonat "J
cu care se lucra, l-au uimit. In cric pentru ridicat şasiul vago­ Ed. tineretului L
timpul vizitei, trecfnd prin de­ nului în timpul schimbării bu­
pozitul de ţagle, un grup de oa­ toanelor şi ecliselor cap arc. "rM. SADOVEANU AHtrea Cocor — roman, ediţia a IX-a. j
meni i-au atras atenţia. Erau Autor Gheorghe Firuleasă, elev
în anul II al şcolii profesionale. s 200 pag. — 2,10 lei. Ed. pentru literatură, j
i_/ ._I ._1'--,,—/'—, i_! —1---* Jt )I
Consiliu! regions! de îndrumare
penîru ocrofsres naturi!
de toţi vreo zece şi să căzneau Deocamdată s-a executat proto­ Recent a avut loc şedinţa de siei pentru ocrotirea monumen­
din răsputeri să ridice un va­ tipul, iar la primele probe acesta reorganizare a Consiliului re­ telor naturii din cadrul Acade­
gon de ipe şasiu pentru a-i în­ s-a comportat excelent. gional de îndrumare pentru o- miei R.P.R. Din consiliu fac
locui la un arc nişte piese rupte. crotirea naturii. Consiliul func­ parte tov. mg. Stelian Radu,
Gheorghe Firuleasă, elevul, a ţionează pe lingă secţiunea de preşedinte, prof. Eugen Brîndu-
Lucrau cu vinciul de mină. înscris astfel in registrul de ino­ şa, prot. Cornel Cismaş şi alţii.
Broboanele de sudoare de pe vaţii primul său succes. E doar învăţămînt şi cultură a Comite­
frunţile celor ce lucrau la va­ începutul... tului executiv al sfatului popular In sarcina consiliului revine
ţinerea evidenţei obiectivelor
gon arătau eforturile depuse de V. FURIR regional şi sub îndrumarea comi- special ocrotite ca monumente
ale naturii, luarea de măsuri de
pază şi conservare, de populari­
La întreţinerea culturilor zare a tor In rîndul maselor de
oameni ai munc.u.
- ®—
OOOOOOOOOOOOC, ooooooooooooooi Din uiateriaie recuperate
r-' Muncitorii de la atelierul
mecanic al gospodăriei de
^ — Echipa lui Maria Fârcaş — Ba bine că nu. Şi e feme­ te terminăm de săpat parce­ stat din Galda de Jos se preo­
merge la grădină, a lui Ni­ ie muncitoare... cupă îndeaproape de introduce­
colae Montiu la prăşitul po­ la cu varză pină în seară. rea pe scară largă a raţionali­
rumbului iar celelalte, aşa cum — Ce tot şuşotiţi voi acolo ? zărilor.
am stabilit ăecuseară... Aceleaşi discuţii şi aceeaşi
Ce nu avem dreptate ? De curind, un colectiv format
Danii Haneş, preşedintele — In ce privinţă nană Ro- hotărîre au luat şi colectivis­ din Ion Sîrbu (mecanic şef),
gospodăriei colective din ora- tele din echipa lui Nicolae Ion Picoş, Ion Bălosu. Aurel
. şui Sebeş, apucă şi el o sapă, zină ? Montiu. Raica şi Onisifor Cîlea (meca­
nici), an terminat şi dat în
— Cum în ce privinţă ? Că — Ce dacă ne uăă oleacă ? folosinţă din materiale recupe­
N-o să ne topim. rate o forjă cu două focuri, ac­
o aruncă pe umeri şi porni a- o să vă întrecem! Aţi văzut ţionată mecanic şi un compre­
Ploaia a trecut, tot aşa de sor de aer.
lături de ceilalţi colectivişti ieri buruienile din roşii ? Azi repede precum venise. Munca
Tn prezent, colectivul de me­
afară pe cîmp. nu mai sînt. Iar pe cele dintre a continuat în acelaşi ritm canici al gospodăriei lucrează
susţinut pînă cină umbrele se­ îa confecţionarea unei borma-
Di echipa condusă de Ma­ p r - j oi ,W uuj ;;b şine avînd un burghiu cu di­
mensiunea de 50 mm., unealtă
rin Fărcaş discuţiile-s aprin­ rii au coborît peste ogoare. a cărei valoare este evaluată la
Seara, la sediul gospodăriei cca. 20.000 tei.
se : Zeîa d e î n t r e c e r e
---------
— Las'că le arătăm noi. colective, în carnetele şefilor ^
ăe echipe erau trectue şi re- o TaxatQ are frunfaşă
Bine că-i timpu’frumos, spuse’ firele ăe varză le dăm gata
Rozina Ştefan. zultatele muncii de peste zi. o Deşi nu are o vechime prea
azi. — Atît la grădină cit şi la L mare la I.GO. Orăştie, tovară­
— Despre ce-i vorba soro, — Şi cum, adică noi stăm şa Rafila Marin se numără
prăşitul porumbului, rezulta. L printre taxatoarele fruntaşe pe
întrebă mirată Maria Topîr- cu manile în sin ? Echipa tele sînt foarte bune. Tot ce o autobuzele întreprinderii.
ecan. femeie trecută de 50 de noastră a prăşit ieri aproape a fost planificat s-n îndepli- o Pe lingă faptul că se preo­
nit. ^ cupă în mod exemplar de între­
ani. care s-a înscris în colec­ 20 ha. de porumb! ţinerea curăţeniei în autobuz,
taxatoarea Rafila Marin sc stră­
tivă în primăvară. — Eu n-am zis că staţi cu — Şi care echipă-i mai bu- O duieşte să depăşească, lună de
lună, planul la încasări. In cin­
— Auzi! Se laudă că-s in mîinile în sin“. Am spus nu­ nă ? o stea zilei dc 1 Mai şi ă aniver­
sării partidului, ea şi-a depă­
frunte. Că or să cîştige ele în­ mai că o să vă întrecem. — Toate. Peste tot s-a lu- o şit planul cu 10 la sută.
trecerea. Ajunse in dreptul grădinii, crat cv enor. Acesta-i lucrul T. LĂZĂRES.OO
— Cine, Mărie? Cine se cele două echipe se despărţiră.
cel mai ¦oortant. R corespondent
laudă ? — Cu bine. Ne vedem de­
seară. Legumicultoarele. împreună L
Ana Montiu, una din colec­
tivi istele ce lucrează la cultu- ...Nori ameninţători au înce­ cu celelalte colectiviste care ^
ra mare, care mergea cu to­ put să se rotească după. ora
fuseseră la prăşit, au plecat L
prînzului pe deasupra oraşu­
împreună spre casă. L
varăşele de muncă în urmă cu lui şi-a împrejurimilor. Pică­ înfrăţite în aceeaşi mare fa- <>
ciţiva paşi, intră în vorbă: turile de ploaie au început să miile, luptînă pentru acelaşi o
— Iaca noi! O să vă între- cadă în rafale scurte. 'scop, animate fiecare ăe do- o
cem spuse ea rizînd.I O în­ — Ce facem, ne retragem'?-, rinţa ca echipa din care face o
ghionti apoi pe prietena sra, — Nici gînă. Nu vedeţi c-o parte să fie fruntaşă in între- O
Ana Ciobotă, spunînc!u-i în ’să treacă ? Se răzbună norii cerea pentru întreţinerea cul­
şoaptă: „Ce zici ăe nana Ro­ acuşi. turilor.
zina ?. Aşa că-i aprigă ?“ — Atunci, să-i dăm zor. Poa. A. DAVID
JOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO. o o o A o o , ooOOOOOOOOO