Page 47 - 1961-06

Nr. 2012
Toate sectoarele minei Lupeni pot îndeplini ritm ic planul
i en ănlgei’g — r e a l » A n te
in luna mai activitatea unor
sectoare de la mina Lupeni s-a
desfăşurat la un nivel nesatis-
iăcător din t'oate punctele de ve­
dere. In munca minerilor de la
sectoarele I B, II, IV B şi V Sud
s-au manifestat o seamă de defi­
cienţe tehnice şi organizatorice.
La alte sectoare, câ de exemplu
sectoarele IA, III, IVA. munca
a fost ritmică in tot cursul lunii,
rezultatele obţinute fiind la ni­
velul posibilităţilor. In cele de
mai jos vom arăta pe scurt In
ce constă experienţa unui sector
fruntaş (sectorul 111) şi lipsurile
unuia codaş (sectorul IVB).
S e cto ru l Si!
Circa 25 la sută din producţia
de cărbune cocsiticabil a minei
Lupeni este asigurată din cele
trei mari frontale ale sectorului
III, conduse de Sabin Ghioancă,
Petru Spinu şi Ioan Ghioancă.
In fiecare lună din acest an sec­
torul şi-a depăşit sarcinile de
plan, aşa incit după 5 luni de
muncă, are o depăşire de plan
de peste 9.400 tone cărbune, cu
peste 1.000 tone mai mult decit
prevede angajamentul pentru
această perioadă. Toate abata­
jele îşi îndeplinesc şi depăşesc
ritmic sarcinile de plan. In sec­
tor se face simţită o activă şi
permanentă conlucrare intre in­
gineri, maiştri şi brigadieri. Da­
torită acestei conlucrări, brigă­
zile au la timp materiale şi goa­
lele necesare. Avansarea’ obiş
nuită este de o fişie de cărbune
pe zi, doarece se acordă atenţie
maximă lucrului în toate brigă­
zile, conform graficului ciclic. A-
vînd asigurate condiţii bune de
tnuncă minerii obţin randamente
mari. Productivitatea medie pe
sector nu a scăzut sub 2,200
tone pe post, iar în abataje sub
3,500 tone pe post.
Pe lingă grija pentru îndepli­
nirea planului de producţie, mi­
nerii sectorului III acordă toată
atenţia calităţii producţiei. De
aici. de la brigada lui Sabin
Ghioancă, a pornit entuziasta
chemare „Nici un vagonet de
cărbune rebutat“, însuşită şi a-
plicată de toate brigăzile din
sector. Dacă în primele luni "ale
anului sectorul a suferit penali­
zări de peste 350.000 lei pentru
că a dat cărbune de proastă ca­
litate, în aprilie şi mai procen­
tul de cenuşă fn cărbunele ex­
tras a fost cu 6—8 Ia sută sub
norma admisă, iar brigăzile nu
au pierdut nici un vagonet de
j cărbune nenfru sisl vizibil.
, S ectorul IV B
Ponderea cu care intră acest
! 'sector in producţia totală a mi­
CATEGORIA B LA FOTBAL
Jiul Petroşani -
Aurul Barza 5-1 (3-0)
Ultimul meci pe ieren propriu al e-
ehipei Jiul a atras un mare număr de
spectatori pe stadionul dm localitate.
Încă din primele minute gazdele pun
stâpînire pe joc şl atacă poarta apă­
rată de Zamfir. Abia trecuseră trei mi­
nute dc joc şi mingea se oprise de
două ori in plasa porţii oaspeţilor, dar
Ciwrdnrescu tiind în poziţie de ofsaid,
arbitru! a anulat pe drept cele două
„goluri". In min. 5 are loc primul atac.
al oaspeţilor. O minge trasă cu efect
şi Cri:¦mic se remarcă prjntr-un reflex
s nc1 în corner. După două min.
Cinrii '¦resci i scapă singur dar ez!fă şi cludent, totuşi linia dc atac nu s-a ri­ zat mai ales în meciul cu Mu­ marcat o serie de jucători prin­
Zamlir reţi ne printr-tin plonjon. Ur-
mează min ntc dc dominare inşi stentă
d n p irie.i gazdelor dar se ratează.
D. a!)!n în min. 33 Manca de chido
sc ml. Nn trece nici un minut şi gco­
ru! e«tc di n nou modilicat de G lb r :
Turneu; final ai câmpii
C S./vl.S. laşi — Dinamo Bacău
5—1 (2-0) ; Dinamo Galaţi — Poresta
Fălticeni 4—2 ( 1-1) ; Rapid Oradea—
G.S.M, Cluj 2—5 (0-3) ; C.S.M. Baia
Lupte cla sice
Duminică, în sala cîe sport
a Institutului minier din Petro­
şani a avut loc faza de zonă
a campionatului de calificare pe
echipe la lupte clasice. La în­
trecere au participat echipele
Corvinui Hunedoara, Jiul Pe­ re s-au clasat în ordine Stă­
troşani, Independenţa Sibiu şi ruinţa Marghita, Jiul Petro­
Stăruinţa Marghita. întrecerile şani şi Independenţa Sibiu.
nei este de circa 13 la sută, pro­
ducţia sectorului tiind asigurată
de 3 panouri frontale în stratul
15 şi un frontal pe stratul 18.
Sectorul IV B este cef mai mo­
dern şi mai mecanizat sector din
Valea Jiului. Aici se află în
funcţiune puternice cratere blin-
date, care permit havarea de pe
carcasa lor, prevăzute cu Im-
pingătoare hidraulice, combine
pentru săparea galeriilor, armă­
turi metalice GHH şi GS cu co­
mandă hidraulică.
La o asemenea mecanizare ar
ii fost normală o avansare apre-
ciabilă şl deci o producţie din-
tre cele mai mari pe mină. Din
cauza unor deficienţe tehnice şi
organizatorice insă, sectorul a-
bia are peste plan, in 5 luni,'589
tone cărbune, cu circa 1.200
tone sub angajamentul aferent
acestei perioade. Avansarea în
frontale abia atinge 22—23 m/lu-
nă, în timp ce înzestrarea teh­
nică permite să se obţină cu
destulă uşurinţă 35—40 m/lună
(3 fîşii la două zile). In luna
mai nici o brigadă din frontale
nu şi-a îndeplinit întocmai sar­
cinile de plan. De altfel neritmi-
citatea muncii caracterizează
activitatea sectorului. In luna
martie, pină in ziua de 27, sec­
torul era sub plan cu 135 tone
cărbune pentru ca in 3—4 zile
să depăşească planul lunar cu
319 tone cărbune! O situaţie a-
semănătoare se poate constata
şi în luna mai (în două decade
sectorul avea un minus de 150
tone cărbune, pentru a încheia
luna cu un plus de 262 tone căr­
bune !).
In frontale activitatea nu se
desfăşoară cum trebuie din cau­
ză că minerii nu au asigurate
cele mai bune condiţii do mun­
că. Din cauza concepţiei greşite
a conducerii sectorului (şef, ing.
Marin Pelrescu) denivelarea pa­
nourilor din stratul 15 se men­
ţine, eauzînd frinarea panouri­
lor I şi II, presiune şi lucru sub
posibilităţi in abataje.
Nici cu calitatea producţiei nu
se pot lăuda minerii sectorului
IV B. Procentul de cenuşă este
sistematic depăşit. Din fronta­
lele lui Giieorghe Panţiru şi Ga-
Vriiă Meszaros se dau blocuri
mari de şist laolaltă cu cărbu­
nele
Conducerea sectorului şl mai­
ştrii mineri nu au întreprins a-
proape nimic pînă acum pentru
îmbunătăţirea activităţii gene­
rale a sectorului. Organizaţia de
bază de partid, deşi a discutat
în adunări generale activitatea
2—0. La numai un minut Crăciun ra­
tează o nouă ocazie, de la numai 3 m.
Se părea că scorul va lua proporţii,
dar portarul Zamfir prinde mingi grele.
Al treilea gol vine în min. 43. Nertei
este faultat în careu şi Crăciun trans­
formă lovitura de 11 m.
Repriza a doua începe în aceeaşi
notă. In min. 65 Gabor trece de cîţiva
apărători şi dintr-un unghi dificil în­
scrie: 4—0. Oaspeţii reduc din han­
dicap în mm. 81. Ultimul gol al gaz­
delor a los( înscris de Gabor, în min.
88.
Deşi Jiul a învins la un scor con­
dicat la valoarea sa. Oaspeţii au prac­
ticat un joc. frumos în cîmp, deschis,
contribuind asilel !a calitatea întîlni-
rii.
D. CRISAN
Mare — Metalul O. Roşii 2—1 (2-0) ;
Petrolul Ploieşti — Iractorul Braşov
1—0 (0-0) ; Mureşul Tg. Mureş — Mi­
nerul Lupeni 3—2 (1-2); Dinamo Bu­
cureşti—Olimpia Giurgiu 11—3 (5-2).
au dat loc la o serie de dis­
pute dîrze, spectaculoase. Corvi­
nui Hunedoara a reuşit să se
situeze pe primul loc deoarece
a obţinut cel mai mare număr
de victorii. Pe locurile următoa­
DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3
Din rsndul celor mai buni Din ţările socialiste
, utemişti U.R.S.S.
de producţie şi a luat o seamă Organizaţia de bază de la fa­ Candidata de partid Elena Construcţia de hidroseniraîe în Armenia
de măsuri de redresare, nu a brica „Sebeş“ acordă atenţie cu­ Z-ahan, de pildă, depăşeşte pla­
controlat din păcate felul in care venită muncii de primire a can­ nul ou 50-60 la sută şi răspun­ A început construirea hi­ de peste 30 km., iar lungi­
sînt aduse la îndeplinire indi­ didaţilor de partid din rîndu- de de grupa sindicală din sec­ drocentralei Taîevskaia de mea canalului de aducţie ;
caţiile date. In sector circulă rile utemiştilor fruntaşi în pro­ ţie, Silvia Petraşcu este propa­ pe rîul Vorotan, care stră­ acoperit va fi de aproxima­
vorba (destul de justificată !) că ducţie şi în activitatea obşteas­ gandistă la cursul politic bate 'munţii Zanghezura (Ar­ tiv 20 km.
setul sectorului se ocupă mat că. Numai în acest an au fost U.T.M., Viorica Stanciu, respon­ menia). Este prima hidro­
mujt de sport decit dc producţie, primiţi aici- 36 candidaţi de sabilă de grupă sindicală la sec­ centrală de pe Vorotan care Clădirea centralei se va
partid din rîncîul utemiştilor. ţia apretură, Maria Cazan — face parte dintr-un complex afla la frontiera dintre Ar. \
^ responsabilă de grupă sindicală de şapte centrale. Trei din­ menia şi Azerbaidjan. Apa va
Membrii de partid şi în spe- la forme etc. tre acestea se vor afla pe veni aici printr-o conductă ,
Am relatat mai sus citeva as­ cial biroul organizaţiei de ba­ teritoriul R..S.S. Azerbaidjan. de la o înălţime de aproxi­
pecte din munca a două sectoa­ ză se preocupă de creşterea şi In lupta pentru plan şi ca­ mativ 600 metri.
re de la mina LUpeni care au educarea candidaţilor de partid, litate, candidatele de partid Hidrocentrala Tatevslcaia
condiţii asemănătoare de mun­ urmărind pregătirea lor la în- Maria Lungar şi Elisabeta Mi- Hidrocentrala Tatevslcaia
că, dar obţin rezultate diferite. văţămîntul politic, antrenîndu-i hălţan, de la secţia încheiat, va fi cea mai mare dintre va intra in exploatare pînă
în cursuri de calificare profe­ au depăşit cu 10 şi, respectiv, hidrocentralele de pe acest la sfirşitul anului 1965 şi va
Este necesar ca din partea con- sională şi în activitatea cultu- 20 la sută prevederile de plan, riu. Construcţiile acesteia se permite o dezvoltare consi­
ral-artistică desfăşurată la clu­ dind produse de calitate foar­ vor întinde în munţi de-a derabilă a industriei miniere
ducerii minei Lupeni să tic luate bul fabricii. Creşterea conştiin­ lungul rîului, pe o lungime din sudul Armeniei.
de urgenţă măsuri pentru exlln- ţei şi a nivelului de pregătire te bună.
profesională a candidaţilor efe R . S. C E H O S L O V A C Ă
derea experienţei sectorului III, partid de la fabrica „Sebeş“ se Atenţia organizaţiei de bază
reflectă cu prisosinţă în rezul­ de la fabrica „Sebeş“ continuă Aplicarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice
pentru lichidarea lipsurilor din tatele obţinute în producţie. să fie îndreptată şi în viitor
sectorul IV B (şi din alte sectoa­ înspre primirea In rîndul can­ în Industrie
Candidaţii de partid se situ­ didaţilor de partid a celor mai
re) pe care prea bine le cu­ ează printre fruntaşii ce luip- buni muncitori, spre educarea Prin aplicarea ultimelor nologie pentru obţinerea de
tă pentru depăşirea sarcinilor plăci de oţel laminate la
noaşte. Toate sectoarele minei de plan, obţinerea unor produ­ partinică a acestora, pentru a rezultate ale cercetărilor lor, rece, care dau rezultate mult
se de calitate superioară şi la lucrătorii de la Instituiţii de mai bune in construirea
Lupeni au condiţii pentru înde­ un preţ de cost cit mai scă­ se ridica la nivelul cerut unui cercetări metalurgice din
zut. membru de partid. Praga au îmbunătăţit o serie transformatoarelor.
plinirea ritmică a planului şi a- de procese de producţie din Lucrătorii institutului au
F. CUIRUŢA industria metalurgică.
cest lucru trebuie neîntirziat în­ rezolvat de asemenea pro­
corespondent Pînă în prezent, in produc­ blema obţinerii unor noi ti­
făptuit ! puri de oţeluri. S-a realizat
ing. GH. DIJM1TRESCU*i ţia de transformatoare se fo­
loseaţi plăci de oţel obişnui­ un nou tip de oţel special
Să acordăm mai multă grifă te, laminate la cald, şi se pretensionat, pentru indus­
înregistrau mari pierderi de tria construcţiilor, care va
valorificării artei popalare! face posibilă reducerea greu­
energie electrică. La institut tăţii construcţiilor.
a fost elaborată o nouă teh­
— însemnări pe marginea expoziţiilor bienale de artă populară — R. D. GERMANĂ
Organizarea expoziţiilor bienale de race şi nu destul de reprezentative. Fleacă Maria, din Răhău şi Barb Mfl- Uzină pentru prelucrarea gazelor
artă populară din acest an a prilejuit Chiar şi expoziţiile raioanelor Ilia ria din Rănea, costumul femeiesc să-
punerea in valoare a lucrărilor unui sec executat de Richter Agneta din
şi Orăştie, deşi mai biné organizate,
La Combinatul pentru în­
mare număr de creatori populari din nu au acumulat cele mai tipice creaţii Gîrbova. A expus şi Cernat Nicolae nobilarea cărbunelui brun montate In numai şase luni.
regiunea noastră. Pînă în prezent au populare. Astfel, în raionul Orăştie din Şugag, care în ultimii ani a fost „Schtvarze Pumpe“ se con­ Hala, lungă ăs 90 de metri,
fost deschise expoziţii Intercomunale — de exemplu — deşi şerparul este mereu prezent la manitestârile de s- struieşte o uzină pentru pre­ este construită cu prefabri­
lucrarea gazelor. Recent a cate din beton armat, care
în localităţi ca: Brânişca şi Dobra specific costumului popular bărbătesc cest gen. fost terminat primul sector pot fi produse la faţa lo­
al instalaţiei de purificare. cului. întregul complex de
(raionul 11ia), Gîrjiţl (oraş Deva), şi se poartă în mod curent, în expoziţie In ansamblul lor, expoziţiile de ar­ Această instalaţie serveşte
pentru desulfarizarea gazu­ instalaţii, împreună cu coc-
Ilăjdău şi Dobîca (oraş Hunedoara) şi nu s.a expus decît un singur exemplar tă populară organizate în anul acesta lui din minele de cărbune
altele. — cu toate lipsuri­ brun. Sala de maşini şi tur­ seriile combinatului, vor pro­
Etapei intercomu- le semnalate în une­ nul de măsurători au fost
duce 4.7 miliarde metri cubi
naie i-a urmat eta­ le raioane—au reu.
de gaze pentru întreprinderi
pă raională (orăşe­ şiî să prezinte diver­
şi pentru uzul casnic.
nească). In cazul sitatea folclorului
acesteia, deşi în plastic dm regiunea R. P. POLONA
toate centrele raio­ noastră. Cantitativ
şi acesta împrumutat de la muzeul ra­ au dominat texti­
nale (orăşeneşti) ional. Secţia de învăţămînt şi cultură lele, în mai mică măsură au fost pre­
a Sfatului popular al oraşului Deva zente însă exponate ceramice şi lucră­
s-au deschis expozi­ rile de artizanat (în piele, lemn, metal,
ţii, în raioanele Alba, Hunedoara şi
Brad, ele s-au prezentat sub nivelul
posibilităţilor locale. La Casa raională
de cultură din Alba Iulia (director s-a mulţumit să expună numai citeva os etc.).
Vaidesegam Mircea), de exemplu, s-a obiecte de la ©îrjiţi, (Sristtir şi din Pentru a se da o mal mare amploare
amenajat doar o încăpere spaţioasă, Deva, într-o încăpăre puţin accesibilă
cu numai cîtcva costume, tindeie (şter­ publicului (în incipta grădiniţei de activităţii creatorilor populari, secţiilor
gare) şi vase, iar acestei încăperi ast­ copii nr. 1 cu o ra r.norn^ql). de învăţămînt şi cultură, caselor dc
fel „ornate“ i s-a zis „expoziţie" (I?). cultură şt căminelor culturale, le re
Este cu atît mai rău, cu cît raionul Expoziţia cea mai bine organizată vine sarcina de a.I organiza în cercuri
Alba cuprinde două zone folclorice bo- a fost cea din Sebeş, înmănunchind cele a căror produse, Iructele muncii colec­
gafe : moţii şl mureşenii. mâi reprezentative creaţii populare ale tive organizate, vor constitui fondul
locuitorilor raionului: romîni şi saşi. material artistic necesar deschiderii a
Casa raională de cultură din Haţeg Deosebit de valoroase sînt costumele cît mai multe expoziţii de artă popu­
a lăsat greul organizării expoziţiei nu­ lară.
populare romîneşti executate de Vulcu
mai pe seama comitetului raional al fe­ PAUL EUGEN
Ana din Răliău, Stoica Elena din Gîr-
meilor, iar casele de cultură din Hune­ metodist principal. Casa regio-
bova, pieptarele executate din piele, ţ v nală a creaţiei populare
doara şi Brad nu realizat expoziţii să- cu multă sensibilitate coloristică de Deva-Hunedoara
A § C H IE Y Y O L fi I iam m o m M M k J il
i Amatorii de baschet din ora­ Ştiinţa Petroşani 58-47 (28-18) Pentru cucerirea titlului de campioni
region li de juniori şi junioare ia vo­
şul Deva au venit în număr Mureşul Deva — Şcoala sporti­ lei, sîmbătă şi duminică s-n desfăşurat
la Deva campionatul republican. Au
mare la terenul de baschet de vă de elevi Alba Iulia 82-49 (46- participat echipe din Alba Iulia, Brad, 15 IUNI li 11)61
Deva, Lupeni, Sebeş, Hunedoara.
la Şcoala pedagogică pentru a 27), Ştiinţa Petroşani — Şcoa­ PROGRAMUL l: o, 10 Emisiunea bădărani" (actul al ll-!ea) de W
O surpriză plăcută a oterit-o com­ pentru sate; 5,40 Aîuzicâ uşoară; 6,10 Ferrari; 16,30 Muzică populară; 17,
asista la întrecerile din cadrul la sportivă de elevi Alba Iu­ portarea unor echipe ca : Şcoala spor­ Cîntece colhoznice; 6,45 Salut voios Sfatul medicului; 18,45 Să învăţi
tivă de elevi Alba Iulia la băieţi şi de pionier; 7,45 „In pas vioi“ — pro­ limba rusă cîntînd; 19,30 Din acti’
campionatului republican de lia 51-27 (29-18). Corvinui Deva la tete, care s-au do­ gram de m arşuri; 8,00 Din presa de tatea staturilor populare; 19,40 „F<
vedit a fi cele mai bune echipe în ca. astăzi; 8,30 Concert de dimineaţă ; maţii artistice de amatori din regiun
baschet seniori şi senioare pen­ FETE: Şcoala sportivă de e- dru! întrecerilor. Tinerii elevi din Alba 9,30 Roza violurilor; 10,00 Sonata pen­ Argeş, participante la cel de-al VI-1
Iulia au impresionat prin omogenitatea tru fagot şi violoncel de M ozart; 10,30 concurs pe ţară“ ; 20,00 Noi înreg
tru desemnarea echipelor cam­ leve Deva — Tineretul nou formaţiei, oarecum şi prin jocul tehnic Muzică uşoară; 11,03 Pagini alese din frări de muzică populară primite e
prestat. creaţia de operă a compozitorilor ru şi; partea Radiodifuziunii din R.S.S. I
pioane regionale, băieţi şi fete, Sebeş 55-10 (20-2), Şcoala spor­ 12.00 Prelucrări de folclor ale compo­ tonă; 21,45 Părinţi şi copii: „lnc<
Iată cîteva din rezultatele înregis­ zitorilor noştri; 12,30 Reportaj: Mais­ vacanţa mare“ :
care vor juca apoi în califi­ tivă de eleve Alba Iulia — Ti­ trate : trul secţiei; 13,05 „Concert de muzică
cări pentru categoria A. Supor­ neretul nou Sebeş 20-13 (10-6) BĂIEŢI: Şcoala Sportivă de elevi
Alba Iulia — Corvinui Hunedoara 3-0,
terii echipelor din Deva au fost Ştiinţa Brad — Tineretul nou Corvinui Hunedoara — Flacăra Deva
3-1, Şcoala Sportivă de elevi Alba Iulia
satisfăcuţi pe deplin de com­ Sebeş 22-16 (16-6), Şcoala spor­ — Flacăra Deva 3-1, Ştiinţa Brad —
Minerul II Lupeni 3-1.
portarea echipelor lor favorite tivă de eleve Alba Iulia —
FETE: Corvinui Deva — Şcoala
Mureşul la băieţi şi Şcoala Ştiinţa Brad 13 6 (9-3), Şcoala sportivă de elevi Alba Iulia 3-0, Cor­
vinui Deva — Tineretul nou Sebeş 3 0,
sportivă de eleve la fete, care sportivă de eleve Deva — Ştiin­ Şcoala sportivă de elevi Alba Iulia —
Tineretul nou Sebeş 3-0.
au dominat turneul terminînd ţa Brad 49-23 (29-6), Şcoala uşoară romînească“ ; 14,00 Program e-
Dintre jucătorii care au evoluat s-au mis de studioul de radio Cluj; 16,15
neînvinse, cucerind astfel titlul sportivă de eleve Deva — Şcoa­ impus ca elemente de real talent ur­
mătorii : Răbontescu Aurel, ccl mai Vorbeşte Moscova I ; 17,15 Cîntece;
de campioane regionale. la sportivă de eleve Alba Iu­ bun jucător ai turului, Vasile Dorin,
(ambii din Alba Iulia), Stana Cons­ 18.00 Curs de iniţiere muzicală ; 18,30
Bine s-a comportat şi echipa lia 62-28 (32-20). tantin (Hunedoara), Duma Vasile Cronica economică: Chimizarea pro­
(BracI), Rădos Gcorgeta (Deva), Mî- ducţiei — tactor important al progre­
Ştiinţa Petroşani care a furni­ In cadrul întrecerilor s-au re­ nen Maria (Sebeş) şi Negrea "Cclînn sului tehnic, de cont. univ. Vagii Pn- „ J fP ^
(Aibă Iulia). raschiv; 19,25 Muzică dc estradă;
19,45 Concertul corului şi orchestrei a s iq u rn jiriii unilâjilo sole
Organizarea întrecerilor a fost bună. simfonice a Radioteleviziunii sovietice, ii« tiesiM’vift? L u t «mi c irro
reşul Deva un bun spectacol tre care Mircea Deac, cel mai Arbitrajele competente. dirijor Nikoiai Anosov; 21,15 Frag­ liíait* iuî iirinníoürrlL* r.Htîiir
mente din volumul: „Cartea dc gheaţă“
de baschet. bun jucător al turneului, Gheor- lată clasamentul tin a l: de Johannes Simţul, laureat al „Pre­
BĂIEŢI: Locul I — Şcoala sporti­ miului Lcnin" pe 1.961; 23,15 Muzică
Am remarcat de asemenea tî- ghe Bău. Ioan Vidu, Constan­ vă de elevi Alba Iulia (antrenor pro­ de cameră dc compozitori contempo­ [•; •CR O ITO R IEB.AiSiBI.IVLi 'MN Ji EtvR*t«IE PENTRU Uliii
fesor Truţă Emilinn) ; locul 11 — Cor. rani.
năra echipă a Şcolii sportive tin Tanasciuc, Tiberiu Drăgan, vinul Hunedoara ; locul III — Flacăra !; KCAITAMVV DOM.COMANDA
Deva.
de elevi clin Alba Iulia (băieţi) Romul Dan, Otto Kasler, Sila- ?"0:1ISiTlSSii!j ! :i!
FFTE: L.ocul I — Corvinui Deva;
locul II — Şcoala sportivă de elevi s e r C O A F U R A Ol C O S M E T I C A 1
Alba Iulia ; locul III — Tineretul nou
care promite mult pentru vii­ gy Teodor ,Ştefan Nerghieşi, Sebeş. puii:;; FRIZERIE
tor. Ioan Maniţiu, Constantin Popa, | .......FOTOGRAFII
Echipelor câştigătoare le-ău fost în-
O comportare slabă ca nivel Maria Fritsch, Georereta Rădos, rnînnte plachete şi diplome. 1|
tehnic au oferit partidele din­ Florica Trînc, Maria Trifu, şi G. GIIEORGHE î. SIMION PROGRAMUL 11: 12,10 Gintă Mi- Iii REPA RAŢII RADIO '........ i t
chaela Cotaru şi Mirccn Nţinens;
tre Ştiinţa Brad — Tineretul Maria Coşeriu. corespondenţi
13.00 Din muzica popoarelor; 13,3(1
nou Sebeş şi Ştiinţa Brad — Clasamentul final al întrece­ Pagini din volume recent apărute ntc CEASORNICĂRIE
scriitorilor noştri; 14,30 Almanah ştiin­
Şcoala sportivă de eleve Alba rilor se prezintă a stfel: ţific (reluare) ; 15,00 Opera „Cei 4 PEPARATuFe ÁfASÁTAJ tLECTDiC'íl
Iulia care au demonstrat că BATEŢI : Locul I Mureşul De­ ______________ DE U7 CASNIC
mai au serioase lipsuri în pre­ va (antrenor preî. Stelian Po-
gătire. pescu), locul n ştiinţa Petro­ C
(
Au participat la întreceri e- şani, locul III Şcoala sportivă i ateufia ¦cinaun-or
chipele: Mureşul Deva, Ştiinţa de elevi Alba Iulia, l
Petroşani, Şcoala sportivă de FETE : Locul i Şcoala sporti­ l I. S- LOTO PRONOSPORT a organizat uti MARE CON-
elevi Alba Iulia (la băieţi) şi vă de eleve Deva (antrenor [CURS POPULAR PRONOE.XPRES la care sc distribuie 72.00C
Şcoala sportivă de eleve Deva, prof. Mihai Bănuleseu), locul L e premii în valoare de; 50.000 lei, 25.000 lei, 5.000 lei, 2.50C
Şcoala sportivă de eleve Alba II şcoala sportivă de eleve Al­ qlei etc., în suma totală de 12.000 000 lei. Biletele sini volante în
[3 serii diferite A, B, C, de culoare; albastră, roşie şi violet
Iulia, Ştiinţa Brad şi Tineretul ba Iulia, locui EQ Ştiinţa Brad. (Biletele s-au pus în vinzare la toate agenţiile Loto Pronosport
nou Sebeş (la fete). Echipelor cîştigătoave li s-au [•Of. P.T.T.R., factori poştali, Coop. de consum şi vinzători vo­
Iată rezultatele tehnice înre­ înminat diplojne şl plachete. la n ţi. Preţul de vînzare al unui bilet este dc 2 lei. Cumpăraţi-vă
gistrate : GH. CIORAN din timp bilete din toate seriile. Vînzarea se închide la 30 iunie
BĂIEŢI; Mureşul Deva —¦ corespondent (1961, iar tragerea se va eiectua la 1 iulie 1961-
( tJuf L u d ui uJ ud _J\
J w/ w J U u J w