Page 48 - 1961-06
P. 48
ag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2012
Ecoul internaţional al memorandumurilor
guvernului sovietic
contribuţie preţioasă Caracterul constructiv
la rezolvarea al propunerilor sovietice
problemelor păcii L u c ră rile conferin ţei„posibiltatea pentru ó înţelege IN CONSILIUL DE TUTELA
re “ : „Conferinţa „la nivel
AVANA 13 (Agerpres). PARIS. 13 (Agerpres). — geneva :
Ziarele pariziene comentează
-fruşciov propune o soluţie cu intenes propunerile cuprinse înalt“ în problema Berlinului internaţionale pentru
^n memorandumurile înmînate ar putea să deschidă o fereas
:retă“, — declară ziarul „Re-, de N. S. Hruşciov lui J. Ken PSîngeri fafă de adm inisfrafia
nedy. Se acordă o deosebită a-
cion“ publicînd textele corn-) tenţie planului de reglementare tră sau, cel puţin, o ferestrui reglem entarea problemei laoţiene
a problemei germane şi a pro că pentru examinarea proiec
5 ale memorandumurilor în- blemei Berlinului, formulat de colonială a S. U. Â.
guvernul sovietic.
aţe de N. S. Hruşciov, pre- telor şi a posibilităţii unui a-
Ziarele de dreapta se stră cord".
ntele Consiliului de Miniştri duiesc în fel şi chip să justifice GENEVA 13 (Agerpres). — Aioi însă nu ne aflăm în Con
din nou refuzul puterilor occi Ziarul provincial „Gentre- La 12 iunie, după o întreru siliul N.A.T.O., gî la conferinţa
J.R.S.S., preşedintelui S.U.A'., dentale de a participa la regle (Presse“ subliniază de aseme pere de şase zile, au fost relua internaţională pentru Laos. NEW YORK 13 (Agerpres). cip.ale ale teritoriului nu au fost
mentarea paşnică a problemei nea că „procedura prevăzută te lucrările conferinţei interna O comisie a Consiliului de tu exploatate, economia a fost lă
nedy. In articolul de fond for germane şi la normalizarea si nu ridică obstacole în calea ţionale pentru reglementarea Ministrul Afacerilor Externe telă al O.N.U. a încheiat recent sată într-o stare dfe stagnare pen
tuaţiei periculoase din Berlinul căutării unei concilieri rezona problemei laoţiene. al R. P. Chineze, Cen I„ care o vizită de şase săptămînî în tru mult timp, iar neliniştiţii mî-
at „U.R.S.S. şi pacea“, zi'ari occidental. a luat apoi ouvîntul, a arătat cronezieni nu sînt în stare să ob
bile“. Desohizînd şedinţa, ministrul în cuvântarea sa că, după în Micronezia, arhipelag compus din ţină ajutorul tehnic necesar pen
scrie : i In acelaşi timp, unele ziare Opinia publică democrată Afacerilor Externe al Angliei, tâlnirea de la Viena dintre N. S. 2.141 de insule situate în regiu tru dezvoltarea lor“.
burgheze recunosc în mod in Home, care a prezidat şedinţa, a Hruşciov şi J. Kennedy, omeni nea apuseană a Oceanului Paci
)ocumentele înmînate de Hruş- direct caracterul constructiv al din Franţa, care încearcă o ne dat citire textului mesajului ce rea avea dreptul să se aştepte fic — care se află sub adminis „Comisia — subliniază ziarul
propunerilor Uniunii Sovietice. linişte legitimă în legătură cu lor doi preşedinţi ai conferin oa S.U.A. să înceteze să se a- traţia Statelor Unite. Potrivit în continuare — a criticat deose
1ui Kennedy, constituie o pericolul din ce în ce mai mare ţei adresat Comisiei internaţ:o- mestece în treburile Lao;suhii şi relatărilor ziarului „New York bit de puternic faptul că Washing
Astfel, ziarul „L'es Echos“,, or pe care-1 reprezintă militaris nale de supraveghere şi con să dovedească în practică că Times“ comisia a dat publicită tonul nu a reuşit să învioreze
ribuţie preţioasă la rezolva- ganul cercurilor de af.ag.eri mul vest-german, apreciază trol în Laos. In mesaj se ex doresG rezolvarea paşnică a ţii un raport în care sînt expri numeroasele industrii mici ale
(fpainceze, consideră că „elemen propunerile guvernului sovietic primă mulţumiri pentru ra problemei laoţiene. mate „plîngeri faţă de adminis insulelor care erau active înain
problemelor păcii şi dezarma-! tul nou“ este „propunerea con că măsuri concrete importante poartele trimise de comisie, traţia colonială a Statelor Unite“ te de cel de-al doilea război
oare corespund intereselor asi precum şi speranţa că comisia Sprijinind din nou propune mondial. Ea a găsit că nu există
Guvernele puterilor occidşfiJ cretă de a se convoca neînţîr- gurării seourităţii europene şi va discuta cu reprezentanţii di rile sovietice, Cen I a expus „Washingtonul — scrie ziarul nici un plan coordonat de dez
ziat o conferinţă pentru înche feritelor părţi propunerile pri unele considerente principale — a fost acuzat de o serioasă voltare economică şi a condam
îşi vor asuma o răspundere ale păcii generale. vind controlul asupra încetării aile delegaţiei chineze relativ neglijare a economiei Microneziei nat politica Washingtonului care
ierea tratatului de pace şi re la proiectul de protocol gu pri şi de starea de înapoiere a po nu contribuie la dezvollarea in
şă în faţa popoarelor din ţă- „U.R.S.S. propune din nou să fotului. vire ia Controlul în Laos pre porului ei“. sulelor“.
glementarea! problemei Berlinu se încheie tratatul de pace au zentat de Franţa.
lor, dacă vor răspunde prjn cele două state germane şi să A. Harriman şi-a manifestat După cum subliniază „New Referindu-se la nivelul de trai
lui". Ziarul îşi exprimă spe se transforme Berlinul occiden nemulţumirea faţă de mesajul Gu aceasta şedinţa a luat York Times“, comisia a consta al populaţiei Microneziei, ziarul
erfugii şi rezerve la poziţia tal într-un oraş liber“ — sub cielor doi preşedinţi. Luînd cu slîrşit. Următoarea şedinţă va tat „nemulţumiri1 considerabile şi relevă că în raportul comisiei
ranţa că pînă la sfârşitul aces acest titlu prezintă ziarul „Li- vântul în afara ordinei fixate a avea loc la 13 iunie. amărăciune în rîndul celor 76.000 este menţionat faptul că „veni
etică clară, conciliantă şi no- bieîatiion“ propunerile U.R.S.S. vorbitorilor, el a declarat că de locuitori ai. insulelor puse turile locuitorilor insulelor au
tui an va avea loc o conferinţă în problema germană şi pro pune la îndoială faptul că acest sub administraţia Statelor Unite scăzut în permanenţă“. Raportul
rss deosebit în cercurile blema Berlinului. mesaj va influenţa asupra în menţionează, de asemenea, ca a
a participanţilor la coaliţia a-nti- cetării focului şi a cerut să se după cel de-al doilea război mon sarcină urgentă necesitatea ca
politice din Germania Amintind că Berlinul occi acorde comisiei anumite mij dial“. Referindu-se la aportul co
hitleristă în această problemă. dental „constituie cu adevărat loace, fără de care — a spus el misiei, ziarul arată că „situaţia băştinaşii insulelor să aibă acces
occidentală urî. butoi cu pulbere care poate — nu s-ar putea asigura un economică a insulelor a produs la posturi administrative mai im
Ziarul „Combat“ îşi exprimă exploda în orice clipă“ şi Qă criticile cele mai tăioase. In ra portante şi la pregătirea unor
DNN 13 (Agerpres). ahtorităţile de la Bonn utili port se arată că resursele prin- funcţionari civili superiori.
emorandumurile sovietice în părerea că propunerea Uniuni'
»Ierna încetării experienţelor control eficient. Harriman a Tratativele dintre preşedinţii Publicînd extrase din raportul
irme atomice şi cu hidrogen Sovietice de a’ se convoca o insistat asupra inspecţiei regi comisiei de anchetă a O.N.U.,
n problema încheierii Traia- unilor controlate de forţele pa
conferinţă de pace deschide zează aceăstă parte a oraşului R epublicii M a li şi Tunisiei ziarul „New York Times" tui as
de pace cu Germania şl a cunde neliniştea cercurilor con
mentării pe această bază a ca' un „centru de spionaj şi de ducătoare americane faţă de a-
letnei Berlinului occidental1 provocări“, Jean-Mâurice Her
studiate cu deosebit interes
¦ercurile politice d'in Germa-
occidentală. Cancelarul A'-i
luer şi primarul Berlinului
iental. Brandt, s-au grăbiţi
să declare „inacceptabile“
unerile sovietice dictate- de
esele păcii şi securităţii în
ipa.
Moscova şi-a demonstrat din nou mann subliniază în paginile triotice. TUNIS 13 (Agerpres). TASS denţă. Ei au declarat din nou că ceste dezvăluiri deoarece, după
intenţia de a reglementa ziarului „Liberation“ „urgenţa transmite: Sahara este o parte integrantă a
problema germană“ A. A. Gromîko i-a reproşat teritoriului algerian, au condam cum arată ziarul, „anul acesta,
!reglementării paşnice“ a' pro lui Home că a încălcat proce Preşedintele Republicii Mali, nat orice pretenţii ale statelor
ENA 13 (Agerpres). TASS oraş liber şi pentru lichiţlşrr$a blemei Berlinului. In articol se dura şedinţei. Primul trebuia să Modibo Keita, care a făcut o vi de cînd colonialismul a devenit
focarului de încordare dirt Euro arată că „Adenauer împreună iâ’ cuvântul conducătorul dele străine faţă de Sahara şi au sa subiectul principal de discuţii
jmite : pa centrală. cu'serviciile americane pentru gaţiei chineze, Cen I. Pe ce ba zită oficială în Tunisia, a plecat
imeroşi comentatori ai ziare- „războiul rece“ poartă răspun ză,’ a întrebat copreşedintele în dugă-amiaza zilei de 12 iunie lutat începerea tratativelor între la O.N.U., se aşteaptă ca ele să
Ziarele acordă mşre atenţie derea pentru zădărnicirea1timp sovietic, s-a acordat ouvîntul la Cairo. In timpul vizitei sale
din Grecia atrag atenţia a- propunerii U.R.S.S. cu privite la de mai mulţi ani a oricăror tra reprezentantului S.U.A. ? Oare de două zile în Tunisia, Modibo Franţa şi Algeria. atragă atenţia reprezentanţilor
a caracterului concret şi cqn- dezarmare, subliniind că ea este Keita a dus tratative cu preşe afro-asialici în cursul dezbateri
iv al propunerilor sovietice dintele Tunisiei, Habib Burghiba, lor Consiliului de Tutelă“.
îndreptată spre realizarea dezar
inse în memorapdumurile în ;©ee®E
de de N. S. Hruşciov preşe- mării totale şi generale.
pe baza solidarităţii N.A.T.O. ? şi a avut, de asemenea, întreve
;lui S.U.A., J. Kenţjedly, şi Ziarul „Avghi“ arătînd că U-» tative cu Răsăritul“. O patrulă franceză a violat frontiera=®0®®E
miază că aceste propunerii niunea Sovietică manifestă îni deri cu primul ministru al guver- dintre Algeria şi Maroc
mstrează o dată mai mult
inţa U.R.S.S. de a contribui, permanenţă iniţiativă peptru re-) Critici la adresa iţului provizoriu al Algeriei, RABAT 13 (Agerpres). TASS Alt foc de artilerie asupra te
zolvarea celor mai acute şi ce Tribunalului suprem al S. U. A. Ferhat Abbas. transmite: ritoriului marocan a distrus o
msolidarea păcii, lor mai dificile probleme inter mină. Pagubele pricinuite de ca
ioscova şi-a demonstrat din naţionale, scrie că a sosit timpul NEW YORK 13 (Agerpres). — majoritatea membrilor Tribuna In comunicatul oficial dat pu Presa marocană informează că
intenţia de a reglementa prq- ca Occidentul să accepte propu-1 TASS transmite: blicităţii dUpă tratativele dintre la 11 iunie o patrulă franceză, nonade se cifrează la 25 milioa
a germană“ — subliniază în nerile Uniunii Sovietice şi să du lului suprem au arătat acestor M. Keita şi H. Burghiba, se spu ne franci.
că cu ea tratative concrete, în Cunoscutul comentator ameri fprţe fasciste ciitn să ocolească ne printre altele: Cel doi şefi violînd frontiera, a pătruns din
ziarul „Athinaiki“. scopul realizării unui adevăraţi can, A. F. Stone, critică yu as Declaraţia âtepifl'rilor. Ei au a- ai guvernelor au reafirmat că Algeria pe teritoriul Marocului In ultima vreme, scriu ziarele,
arul „Anexartitos Typos“ se acord în problemele dezarmării, sprijină principiul libertăţii şi şi a interogat locuitori din salul avioanele şi navele militare fran
unţă pentru încheierea Tră Germaniei, Berlinului, occidental
etc. dreptul inalienabil al popoarelor
iţi de pace cu cele două sta
terrnane, pentru transforma- prime în paginile buletinului său rătat viitorilor jUdecători cît este la autodeterminare şi indepen marocan de frontieră Tadj Allah. ceze au violat în repetate rîn-
Berlinului occidental într-un săptăinînal recentele hotărîri ale denţă. Ei au subliniat necesita La întoarcere una din maşinile duri spaţiul aerian şi apele teri
Tribunalului suprem al S.U.A. de uşor să reduci la zero primul tea lichidării definitive a colo toriale ale Marocului.
care pun de fapt Partidul comu amendament“ (care garantează nialismului atît în domeniul po patrulei franceze a fost aruncată
litic cît şi în domeniul economic Intr-un articol de fond publi
nist în afara legii. libertatea cuvîntului şi presei — în aer de o mină care a provo
Aceste hotărîri', scrie el, încu N. R.). cat rănirea a cîţiva soldaţi fran cat în legătură cu încălcarea su
cezi. veranităţii Marocului de că(re
rajează elementele reacţionare şi Majoritatea membrilor Tribu şi au căzut de acord să sprijine Zilele acestea, trupele france autorităţile militare franceze, zia
ze au deschis pentru a doua oară
~©0®®E fasciste din tara noastră şi îm nalului suprem, scrie Stone, „au în continuare popoarele africane foc de artilerie asupra unei re rul „Al-Alam“ cere guvernului
dat America pe mîna adevăraţi frăţeşti în lupta lor de eliberare. giuni dfe frontieră a Marocului de
N.A.T.O. sprijină politica piedică activitatea politică nu lor ei duşmani — cei care sînt Marocului să ia măsuri energice
numai a organizaţiilor comunis Cei doi preşedinţi şi-au reafir est. Au fost distruse cîteva case. pentru apărarea suveranităţii na
te, ci a tuturor organizaţiilor ţionale a ţării.
progresiste care, după părerea gata să distrugă libertatea în nu mat solidaritatea cu lupta po -------...... -¦
colonialistă a Portugaliei
autorităţilor Statelor Unite, se mele anticomunismului“. porului algerian pentru indepen Succesul P.C.F. în alegerile cantónale
DNDRA 13 (Agerpres). a dus tratative la Londra pen află sub influenta comuniştilor. E*©«®E
u purtător de cuvînt al Con- tru achiziţionarea de arme în ve
lui de luptă pentru libertate derea înăbuşirii răscoalelor care Aceste hotărîri, continuă auto- Bani cheltuiţi în zadar PARIS 13 — Corespondentul săptămâna care a trecut au avut
Jortugalia şi în coloniile ei, cu puţin înainte izbucniseră în rui, subminează prestigiul State Agerpres transmite: La 11 iu loc in acest scop numeroase
-şi are sediul în Londra, a NEW YORK 13 (Agerpres). mod chibzuit“, amesteeîndu-se în nie a avut loc în Franţa cel tranzacţii de culise între parti
izat ziariştilor noi amănunte Angola-. In prezent, a arătat pur- lor Unite în ochii opiniei publice Intr-un discurs rostit la radio, treburile Laosului. de-al doilea tur de scrutin al dele de dreapta. In pofida a-
egătură cu participarea ţări- tătorul de cuvînt, se află la Lon-t liderul democraţilor în senat alegerilor cantonale. După cum cestor manevre rezultatele pre
N.A.T.O. la reprimarea dfe că- dra generalul portughez Luis de internaţionale. Adopiîndu-le, Sta „Pentru laoţieni, a subliniat se ştie, în primul tur de scrutin liminare ale celui de-al doilea
guvernul portughez a luptei Camara Pina, care duce tratati tele Unite se coboară la situaţia Mansfieid a declarat că cei 350 al alegerilor care a avut loc du tur de scrutin au arătat că
ve cu oficialităţile britanice pen ruşinoasă a Uniunii Sud-Afri- el, cel mai bine este să se ocupe minica trecută, pentru alegerea Partidul Comunist Francez, ca
ru libertate din coloniile por- milioane de dolari pe care Sta singuri de treburile lor, iar pen unui candidat a fost nevoie de re în primul tur de scrutin pre
tru achiziţionarea unor noi sto canc. majoritatea absolută de voturi. zentase candidaţi în toate can-
»eze. curi de arme destinate reprimă-.) tele Unite i-au cheltuit în Laos, tru noi, ca şi pentru restul lumii, Din cauză că în mai multe de toanele şi obţinuse '24 de locuri,
rii mişcării crescînde dfe elibera-) „Acum cînd organizaţiile fana cel mai bine este să nu ne ames a sporit în prezent numărul
! a declarat că în cursul lu- re naţională din coloniile portu tice de dreapta se înmulţesc ca „au fost cheltuiţi în mare măsu tecăm în treburile laoţienilor“. partamente niGi un candidat nu locurilor la 55, cu 12 lociui mal
gheze. a întrunit majoritatea absolută
,aprilie o misiune portugheză ciupercile după ploaie, cînd con-; ră în zadar“. Statele Unite, a
cepţiile lor se răspîndesc în mă-, subliniat el „nu au procedat în
sură tot mai mare în organele
noastre birocratice militare şi de
spionaj, scrie în încheiere Stone,
de voturi, la i 1 iunie în aceste mult deoît în alegerile prece
U.R.S.S. noi mine de lignit, care vor con departamente s-a ţinut al doi dente djn 1955. Circa 6C la su
tribui în decursul celui de-al trei lea tur de scrutin în sare a tă dintre consilierii aleşi în
Apele NiprulUi DIN TARILE SOCIALISTE SURORI lea cincinal la extinderea conside fost suficientă o majoritate re fetei de-al doilea tur de scrutin
rabilă a extracţiei lignitului. Pros lativă de voturi. s;înt membri ai part’delor de
vor iriga ogoarele pectările geologice au arătat că mocratice, care se pronunţă
ambele mine au rezerve de lignit In cursul primului tur de pentru încetai ea războiului din
Abundenţă de umiditate — la stitui numai prima etapă. In to de recoltă de 150-200 chintale lă de 140.000 metri. Pe reţea, la pentru cîteva zeci de ani. Stratu scrutin p’este jumătate de voturi Algeria, pentru laicizarea în
aceasta visau de mult locuitorii tal, canalul va asigura irigarea a fiecare 38 de metri; sînt montaţi rile au o grosime de trei metri şi au fost obţinute de candidaţii văţământului, împotriva regi
regiunii Crimeea. Acest vis va fi 600.000 ha. şi alimentarea cu apă la hectar. In acelaşi timp, chel hidranţi care se termină cu insta sînt situate la o adîncime de 20— partidelor de stingă şi în pri mului puterii personale.
a circa un milion ha. de pămînt. laţii de aspersiune. 80 m., ceea ce va permite mine mul rînd de candidaţii parti
realizat prin construirea canalului Stepele secetoase vor fi transfor tuielile de muncă pe unitatea de dului comunist. S’sternul anti Referindu-se la rezultatele
Crimeii de nord, la care s-a şi în mate şi atunci de pe fiecare hec- produs s-au redus de 5-10 ori. Noul sistem de irigaţie prezintă rilor să folosească în ambele mine democratic de alegeri în două alegerilor, ziarul „L’Humanité“-
tar se va putea obţine o recoltă o serie de avantaje. In primul rînd, extracţia cu combina. Datorită me tururi de scrutin oferă posibili scrie: înfrângerea reaoţiunii ar
ceput să se lucreze. Traseul cana de 3-5 ori mai mare. Noua metodă permite realiza vor putea fi recuperate şi cultivate canizării extracţiei, preţul de cost tăţi de combinaţii electorale în
lului, care se întinde de la Ka- rea unei mari economii de apă. peste 300 ha., pe care potrivit la tona de lignit se va reduce cu tre forţele reacţionare ou sco fi fost şi mai mare dacă con
hovka la Kerci, arc o lungime de Metoda hidromecanică Intrucît apa este debitată direct sistemului vechi ar fi trebuit să circa 15 la sută. pul de a împiedica, alegerea: în
425 km. Cu o construcţie hidro sc construiască canale de irigaţie. consiliile generale a candidaţi ducătorii SFIO nu ar fi făîut
de întreţinere la rădăcinile plantelor, în decursul Totodată; irigarea prin instalaţii R. P. CHINEZĂ lor forţelor de stingă şi în pri
tehnică independentă, canalul în unui sezon nu se consumă mai de aspersiune mai prezintă avanta mul rînd a comuniştilor. In totul pentru a limita la maxi
cepe de ia kilometrul 61 al cana a culturilor mult de 20-30 m.c. la hectar. Or, „Mare“ subterană
pentru irigarea prin rigole, pen jul că se evită urmările proaste ------- —: mum frontul candidaţilor d*
lului Krasnoznamensk. Prima por La Institutul unional de cerce tru aceeaşi suprafaţă sînt necesari ale irigării gravitaţionale — infil Pe un vast teritoriu al unei
tări în domeniul mecanizării agri peste 2.000 m.c. de apă. vechi depresiuni pe unde fluviul stânga. -y-*-"-
ţiune a canalului Crimeii de nord culturii a fost elaborată o noua trarea, formarea de mlaştini etc. Iantzî nu a curs niciodată (du
se va termina cu cel mai mare lac metodă de întreţinere a culturilor, Au fost realizate maşini care pă cum se ştie, acum cîteva mii împotriva politicii agrare
de acumulare din sistemul său — denumită metoda hidromecaniză- vor putea executa îngrăşarea su De asemenea se va realiza o mare de ani în urmă acest fluviu şi-a a guvernului francez
lacul Djankoi (cu un volum de rii. Ea constă în aceea că apa în plimentară şi irigarea culturilor schimbat albia), oamenii de ştiin
55 milioane m.c. de apă şi supra care au fost dizolvate substanţele fără participarea oamenilor. In a- economie de mutică, irigarea la ţă chinezi au descoperit un imens PARIS 13 (Agerpres). a guvernului care este determi
faţa de peste 1.500 ha.). nutritive necesare este debitată, ceste maşini, hidroburelc sînt în acest sistem fiind mecanizată. Pria- strat acvifer. Stratul are supra Duminică au avut loc în Fran nată de participarea Franţei la
dintr-un rezervor special instalat aşa fel amplasate incit în timpul tr-o simplă răsucire a robinetului, faţa de 200.000 km. p. şi se în ţa noi demonstraţii ţărăneşti îm „piaţa comună“. El a arătat că
Canalul va avea un debit de pe o maşină, direct la rădăcina rotirii tamburelor, ele execută din cauza obligaţiilor asumata
circa 360 m.c. de apă pe secundă. plantelor. Totodată lichidul care „injecţiile“ la anumite intervale. apa va ţîşni din zecile de insta tinde pe întregul teritoriu al pro potriva politicii agrare a guver de Franţa prin aderarea la „pia-i
Pc prima porţiune a canalului vor este debitat cu ajutorul unui hi- laţii de aspersiune. nului. La Auclp 5.000 de ţărani ţa comună“, ţăranii francezi se
drobur, „sfredeleşte“ singur so R. P. BULGARIA vinciei Tziansu şi în partea de au blocat complet traficul cu a- lovesc de concurenţa ¦produselor j
putea naviga vase fluviale şi de lul, executînd orificii adinei de încă în vara aceasta, din apele jutorul tractoarelor. Ei au cerut agricole importate în Franţa din
lac, iar canalul de conectare, în 50-60 cm. Sistemul de irigaţie nord-est a provinciei Henan. Re alte ţări făcînd parte din acest I
lungime de 40 km.; le va deschide „Beli Lom“ lacului de acumulare al sistemu autorităţilor să-i pună în liber-:
Experienţele efectuate în ulti zervele de apă ale acestei’ „Mări“ tate pe ţăranii arestaţi în cursul bloc economic. Importul de pron
drum spre Marea Azov. Astfel, mii ani au arătat că metoda hi- In curînd, în Bulgaria va intra lui de irigare „Beli Lom“, care demonstraţiilor care au avut loc duse agricole, a arătat el, a cre9^ I
de pe Nipru se va putea ajunge dromccanizării deschide mari per în funcţiune sistemul de irigaţie are o suprafaţă de 350 ha. şi un subterane sînt evaluate la multe săptămîna trecută. La Rennes, cut de la 1,210 milioane franci j
în apele fluviilor Don şi Volga. spective pentru sporirea conside „Beli Lom“ realizat cu ajutorul ţăranii din regiune au organizat în 1958, la 1.500 milioane franci !
Staţiunile de pompare vor trimite rabilă a producţiei la hectar a statului şi cu eforturile comune ale volum de 25.000.000 m.c. dc apă, bilioane de tone. Nu este exclus manifestaţii în centrul oraşului1,
unor culturi agricole. gospodăriilor agricole cooperative ca această mare să aibă dimen iar Ia districtul Concarneau de în 1960, în timp ce exportul a-)
apa în lacul de acumulare Feodo- de muncă din satele Goroţvct, vor fi irigate 2.000 ha., iar după siuni şi mai mari'.
In regiunea Moscovei, pe solu Lozniţa şi Uşinţi din regiunea terminarea completă a sistemului monstranţii au întrerupt comuni cestor produse a scăzut de la .
sia. Cu acest lac artificial se va de irigaţie — alte 2.000 ha. Apele mării subterane sînt fo caţiile telegrafice.
termina acea porţiune a canalului 1.380 milioane de franci în 1959'’
Crimeii de nord, care va fi fo R. S. CEHOSLOVACA losite de pe acum în numeroase intr-o interpelare adresată pri*. la 480 milioane franci în 1960.
losit la irigare. Ultima porţiune a mului ministru, deputatul comu In Franţa se importă tot maî
canalului va asigura aproviziona Razgrad. Acesta este primul sis întreprinderi noi’ din China de nist Waldeck Rochef, analizînd multe legume şi cartofi, fructe ş l 1
rea cu apă a oraşului Kerci şi a tem de irigaţie din R.P. Bulga cauzele situaţiei1 din agricultura produse animaliere din diferit«!'
ria cu canale subterane. Apa va est. Ele vor fi folosite de ase ţări ale „pieţii comune“..
regiunilor industriale învecinate. rile argilo-nisipoase, unde în tim curge ncacoperită numai prin pa- Construcţia unor noi ţării, a arătat că ţărănimea se
Terminarea construirii canalului pul unui sezon s-a executat de trei tru canale magistrale, apoi ea va mine de lignit menea pentru nevoile agricultu ridică împotriva politicii agrare
ori îngrăşarea suplimentară şi iri intra în conductele subterane de în Moravia
Crimeii de nord este prevăzută eternită. cyre. au o lungime tota rii şi ale populaţiei.
garea culturilor, recolta de po La Sardice şl Hovorany, din
pentru anul 1965. rumb s-a ridicat la 1.140 chintale Moravia de sud, se vor construi (Agerpres)
Pină atunci urmează să fie pre
la hectar, iar fiecare îngrăşare su
gătite pentru irigare peste 100.000 plimentară a verzei a dat un spor
ha. de pămînt. Aceasta va con-
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon; 188; 189 ; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.IL nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul „6 August ^ Petroşani
