Page 49 - 1961-06

, ;a.D'eva \ PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VAI
Anul XIII. Nr. 2013
3 E E X T IN D E INIŢIATIVA
1 a salut d@-a! Vl-lea
m VALEA „MICI UM TAG ©MET
JIIIIUILI3J81 <DE CARBUME R E B U T A T “
Obiectivul central
al întrecerii
Printre primele colective care
au preluat iniţiativa brigăzii lui
Sabin Ghioancă se numără şi
colectivul sectorului I de la E.M.
Uricani. Aplicarea iniţiativei la
acest sector este favorizată de
existenţa unor preabataje lungi
la majoritatea abatajelor, mine­
rii avînd deci loc suficient pen­
tru alegerea şi depozitarea şis­
tului vizibil, precum şi de fap­
tul că stratul 8—9, care se ex­
ploatează, este curat. Ca şi în
luna trecut şi acum, brigăzile
conduse de Spiridon Timoîte,
Gheorghe Mischie, loan Nicu-
lae, Dumitru Oprea, Stancu
Teodorescu, brigăzi care şi-au
însuşit iniţiativa, dau numai
cărbune de calitatea l-a.
In primă decadă din iunie,
sectorul 1 Uricani şi-a depăşit
planul cu peste 350 tone de
cărbune cocsificabil, iar procen­
tul de cenuşă din cărbunele ex­
tras a fost cu circa 2,5—3 la
sută sub norma admisă.
GH. DUM ITRESCU
Spre deplina
re g u la rita te
a circulaţiei
Principalul indice calitativ al
muncii feroviarilor îl constituie
regularitatea circulaţiei. Antre­
naţi intr-o însufleţită întrecere
socialistă, lucrătorii de pe raza
regulatorului de circulaţie Pe­
troşani au obţinut în luna mai
la acest indice rezultate cît' se
poate de bune. Procentul de re­
gularitate la îndrumare şi par­
curs a fost realizat în proporţie
de 99,53 la sută.
Merite deosebite revin in acest
sens operatorilor R. C. Iulian!
Bulcoi şi Longin Berea.
Mai trebuie adăugat că în
cursul lunii mai planul la în-
cărcări-descărcări a fost depăşit
cu 19,2 la sută, iar la sarcina
statică cu 2 la sută. Cît priveşte
luna iunie, numai in primele
9 zile, planul la încărcări ă fost
depăşit cu peste 25.700 tone.
I. CRIŞAN
corespondent mai extras nici un — este curat, fără 5_7 ia sută sub
SiiU de examene
ooooo<
O fetiţă mărunţică de sta­
tură, cu obrazul împurpurat
de sfioşenie, a adăugat nu­
meroaselor buchete de flori
de pe catedră încă unul.
Pentru elevii clasei a Vil-a
B de la Şcoala elementară
de 7 ani „Dr. Petru Groza“
din Deva, ca de altfel pentru
toţi elevii claselor a Vil-a,
aceste zile sînt adevărate
zile de sărbătoare: au loc
examenele de absolvire.
...Eleva Ma­
rin Moculescu
se apropie de
catedra pe care
stau rtrbdmie
biletele ce con­
ţin întrebările (clasa a \ll- a
B dă examen la istorie) şi
pe faţă i se citeşte emoţia,
fireasca emoţie a examene­
lor. Priveşte o clipă la pro­
fesorii examinatori. „Curaj
— parcă li spun aceştia cu
zlmbetul lor bun, părintesc
— cine a învăţat va şti să
răspundă la orice întreba­
re !". Şi emoţia, treptat, dis­
pare. Marin s-a pregătit pen­
tru examene, o va dovedi...
Eleva a luat un bilet şi s-a
aşezat intr-o bancă să-şi
pregătească răspunsul. Nu,
problemele la care trebuie
să răspundă nu sînt deloc
uşoare. De alături, colega şi
prietena Măriei, care cu o
clipă înainte a terminat de
răspuns, o întreabă din ochi:
„Ştii ?“. „Ai ¦să vezi“, îi dă
să înţeleagă printr-un semn,
cu bucurie, Maria.
K>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
yu.ív" ( i O U
Joi 15 iunie 1961 4 pagini 20 bani
t a isîterrşgională
eonsurs ariisfio
Intre 17 iunie şi 16 Iulie a. c.
Toafe brigăzile dau cărbune curat în întreaga ţară se va desfăşura,
faza interregională a celui de-al
„De ourînd, cotec- tă iniţiativă. In frun- cocsificabil, ou toa- Vl-lea concurs pe ţară al forma­
tivuil nostru a hotă- te s-au situat de la te că planul de pirp- ţiilor artistice de amatori.
rît să aplice iniţia- bum început brigăzi- ducţie a fost depă- La această fază participă pes­
te 9.000 de artişti amatori mem­
tiva minerilor de la le de tineret condu- şit cu 2.231 tone căr- bri ai formaţiilor corale şi ins­
trumentale, brigăzilor artistice ,
selotorul III Lupani. se de G h e o r g h e bune. de agitaţie, echipelor de, dansuri,
precum şi solişti din cadrul că­
Constatăm cu s'atis- Drob, Traian Păcu- in primele zile din minelor culturale şi caselor de
cultură, colţurilor roşii din gos­
faeţie că din zi în faru, Dumitru Bo- Iunie, situaţia este podării agricole colective, care
s-au calificat pe primul loc la
zi numărlii vagons- ghianu şi Vasile Ne- de asemenea bună. faza regională.
telor cu cărbune re- greseu. Nici o brigadă nu Faza interregională se va des­
făşura în oraşul Piteşti pentru
bu/tat pentru şist vi- S-au luat şi o sea- are vagonete cü eăr- regiunile Dobrogea, Bucureşti,
Oltenia şi A rgeş; în oraşul Bra­
zibii se micşorează mă de măsuri. De bune rebutate. Chiar şov pentru regiunile Hunedoara.
Mureş-Autonornă Maghiară, Plo­
continuu“, ne-a de- pildă, la frontale, şi la frontalul din
clarat de eurînd to- sectorul a repartizat sectorul III, unde
varăşul inginer Petru oameni special în- înainte vreme cali-
Stoica, şeful seotoru- sărcinaţi ou contro- tatea era o „proble-
lui n de la mina iul calităţii, direct mă grea“, se extra-
Vulcan. la locul de muncă. ge acum numai car-
Intr-adevăr, la in- Primele rezultate bune fără şist. Pe
didaţia biroului orga- sînt promiţătoare, sector, procentul de
nizaţiei die partid Luna trecută, pe în- cenuşă este în me­
diu sector, majorit'a- tregul sector, nu a die cu circa 2 la şu­
tea brigăzilor au ho- fost rebutat nici un tă sub norma inter-
tărît să aplice aceas- vagenet cu cărbune nă admisă.
Rebuful a iosi lichidai ieşti şi B raşov; în oraşul Bacău
pentru regiunile Galaţi, Sucea­
Pornită din fron- cu şist vizibil peste toase. Din atelajele va, Iaşi şi B acău; în oraşul O
radea pentru regiunile Maramu­
talul lui S a b i n norma admisă. brigăzilor Iul Chiţu reş, Banat, Cluj şi Crîşana. Colectivul secţiei a li-a fur­
nale a G.S. Hunedoara a pro­
Ghioancă, iniţiativa Primele zile de Diana, Vasile Rusu, Cele mai bune formaţii selec­ dus în perioada 1—12 Iunie
ţionate Ia faza interregională, inclusiv, 1.690 tone fontă peste
„Nici un vagonet de muncă din iunie au loan Sfitlic s-au ex- vor participa la faza finală a plan. La obţinerea acestui suc­ lînărul şef de brigadă
concursului, care se va desfăşura ces a adus o contribuţie pre­
cărbune rebutat pen- dovedit, prin rezul- tras în prim'ele zile în luna august la Bucureşti. ţioasă şi echipa condusă de
prim-furiialistul Alexandru Ola-
tru şist vizibil“, a ţaţele obţinute, că din iunie 125—240 (Agcrpres). ru de la furnalul nr. 5.
găsit aprecierea una- minerii sectorului I tone de cărbune pes- In foto: echipa condusă de
nimă a întregului co- A îşi îndeplinesc cu te plan. Controlul de L Alexandru Oîaru. S< Intr-una din zile, la sediul Co­ tîmplat în viaţa sa în cei opt ani ?
In 1956, pentru merite deosebite
lectiv de la mina Lu- hotărîre angajamen- calitate n-a găsit ţi mitelului de partid de la mina Pe-
i, irila se prezentă tov. Gheorghe Gu- în muncă, a primit insigna de mi­
peni. Tot mai nume- tul. Din abatajul lui rnai mult de 1—5
roase sînt brigăzile Nicolae Gligor, de vagonete care să K coş, un tînăr de statură potrivită, ner fruntaş. Fotografia sa a fost
de mineri care tri- pildă, s-au dat pes- aibă steril în canti-
mit la ziuă cărbune te plan mai bine de täte mal mare. cu păru] blond şi ochii albaştri. Pe pusă de multe ori Ia panoul de 0-
mult peste plan, fără 40 tone cărbune Aplidarea consec- faţă 1 se putea citi Irâmînfafea ce.l noare. Evenimentul cel mai de sea­
nicl un rebut. Bună- cocsificabil, întreaga ventă a iniţiativei la Calitatea-obiectiv principal cuprinsese din clipa cind află că-i mă însă s-a petrecut în 1960 cînd
oară, la sectorul I A cantitate extrasă din cele două sectoare al întrecerii socialiste
chemat de secretarul comitetului. comuniştii din organizaţia de bază
al minei, Iniţiativa a abataj trecînd cu bl- menţionate se re-,
— Ia loc tovarăşe Cucoş — îl l-au primit în rîndurile candidaţilor
fo'st încă din luna ne controlul de ca- fleotă pozitiv In
tretoută însuşită şi Htate. scăderea simţitoare invită cu o voce domoală secreta­ de partid. Alunei a simţit el mai
aplicată de minerii Şi în sectorul IV a procentajului de rul comitetului. mult ca oricînd dragostea cu care
din brigăzile condu- A, iniţiativa lui Sa- cenuşă din cărbune, Tînărul se aşeză este înconjurat, a-
se de Vasile Feher, bin Ghioancă a găsit La sectorul I A s;pre
Semicocs tot mai bun pe scaun arzînd jutorul tovărăşesc
loan Cotroază, Nico- teren larg de apll- exemplu procentul
Anul acesta semicocsarii de de nerăbdare să a- m m p o r m m u L U i al comuniştilor, şl
Iae Gligor, Vasile care. Munca mineri- de cenuşă In că-rbu- la Călan au depus eforturi deo­ pildă, procentul de materii vola­ fle cît mai de­
Căilă şl alţii. In ui- lor de aici pentru nele extras în perl- sebite pentru îmbunătăţirea ca­ tile a fost redus la 14,2 la sută, s-a angajat să
timele zile de mun- lichidarea rebutului 0ada 1 —10 iunie a.c. lităţii producţiei. In fiecare cons­ iar de cenuşă la 11,8 la sută,
fătuire de producţie ei propu­ faţă de 16 şi, respectiv, 121a sută grabă motivul pentru care fusese nu păteze cu nimic încrederea or­
neau noi măsuri tehnico-organi- cit este admis.
că din luna mai a- este u?urată de fap- este cu 8 - 1 0 la su­ zatorice, noi metode de muncă. chemat. ganizaţiei de partid.
Drept urmare, pe panoul între­ In această perioadă planul de
ceşste briggaăzii nn-auu tpuloliatCaăt) s_tratAurlatul6X3', Uia ssuebcto0r0u1 l arItVmisA’ laour cerii se poate citi astăzi redu­ producţie a fost depăşit eu 3ţ3 — De cind lucrezi ca şef de Noua sarcină, aceea de a conduce
cerea procentului de materii vo­ la sută.
latile şi cenuşă sub limitele ad­ schimb In brigada Iui Gheorghe o brigadă de tineret compusă din
vagonet cu cărbune multe intercalaţii şis- normă. misibile, în fiecare lună. In pri­ Printre fruntaşi se numără Neagu, tovarăşe Gucoş ? 25 de tovarăşi, I se părea grea la
mele 11 zile ale lunii Iunie, de încălzitorii şeii Sava Căruceru, început. Unii tineri nu-1 ascultau,
 IO.0OO*a ieifiă d e © ţel p e s i e p la n Nicola Filip, echipele de lăcă­ - Din 1955. - lipseau de la lucru nemotivat, altă­
tuşi conduse de Constantin Pln- — Comitetul de partid şi condu­ dată refuzau să primească vagonete
In cursul zilei de 12 iunie borat cea de-a 10 000-a tonă de za'fu, Emil Medrea şl altele. cerea sectorului 1 au hotărît să-ţi goale. Două luni brigada Iui Gheor.
otelarii de Ia Hunedoara au ela- oţel peste plan din anul acesta. încredinţeze o sarcină de mare răs­ ghe Gucoş a rămas sub normă. Ce
pundere : să te ocupi de brigada măsuri să la ? A cerut sprijinul co­
Succesul lor se datorează Rebuful sub admis tineretului. Iată pentru ce ai fost mitetului de partid şi al conducerii
efortului depus de colectivele de chemat. Ge părere ai î
muncă de la cele trei oţelării
în vederea sporirii continue a Una din principalele sarcini şi hărnicia oamenilor, fac ca re­ Prin mintea tînăruluf miner se sectorului şl în scurt timp reuşi să
indicilor de utilizare ai cuptoa­ ce stau In faţa turnătorilor de la zultatele să fie cit se poate de
relor, Introduceri! pe o scară uzina „Victoria“ Gălan în cursul bune. In prezent, la peste 50 la perindară cu repeziciune fel de fel învingă greutăţile, iar brigada sa
tot mai largă a tehnicii noi în acestui an este reducerea greu- sută din sortimentele de radia-
00000 procesul de producţie, întrece­ tăţii radiatoarelor şi tuburilor toare in fabricaţie şi la un măre de gînduri. A conduce o brigadă deveni fruntaşă.
rilor socialiste şi pe profesii, de scurgere Ia greutatea prevă- număr din sortimentele de tu-
Da, problemele din bilet V cît şi dorinţei harnicilor oţe- zută de normele STAS. Paralel buri, greutatea a fost redusă sub de tineret nu-I lucru uşor... Numai în acest an, brigada de
nu sînt uşoare însă Maria le o lari hunedoreni de a da pa­ cu aceasta insă, ei depun efor- prevederile STAS. In plus, pro-
cunoaşte foarte bine. Cu a- c> triei oţel mai mult şl de bună turi pentru a reduce şi procen- centul de rebut la ambele sorti­ — Primesc tovarăşe secretar. tineret condusă de comunistul
tenţie, îşi schiţează pe o % calitate. tul de rebut. mente este sub cel admis. In pe-
ciornă răspunsul. După ce $ rioada 1—11 iunie, spre exem- Se despărţiră apoi strîngîndu-şl Gheorghe Gucoş a dat patriei peste
termină îşi mai aruncă oda- b Măsurile jehnico-organizatori- piu, ja sortimentul radiatoare re­
tă privirea pe bilet. Oare o ce traduse în viaţă, priceperea mîinlle cu căldură. In drum spre plan mal mult de 1.350 tone de căr­
n-a uitat nimic ? Despre re- &
voluţia burghezo-dcmocrati- g casă îşi făcu felurite planuri în le­ bune. In raport cu depăşirile de
că din 1848 sînt doar atîtea
de spus... gătură cu noua sarcină ce i s-a normă, creşte şi cîştigul mediu al
încredinţat. tinerilor din brigadă. Acum el rea­
=ES3- butul este de 11,7 la sută, iar la ...Au trecut opt ani de cînd lizează un cîştig mediu lunar între
tuburi de circa 2 la sută, faţă de
L Gheorghe Cucoş a ajuns în Valea 2.000-2.300 lei.
— Eleva Maria Moculescu! 12,5 şi, respectiv, 2,90 la sută cit Jiului. Cîte evenimente nu s-au în- RUSALIN BALŞANl
Iată, a sosit şi clipa exa­ este admis.
;V W W <
minării. Răs­ IB— — HHSŞ ESHB
punsurile Mă­
riei curg clare, P E N T R U R E C O L T A B O G A T AirBBBHBDBaBaBBBaDBBsaaBBBBBniBBf9DBCO0HDccEaaeBgâEisacBaB&iaaQBBQ3:caDiBBBDaBaaLiiBBzscsBar>7cr-?«Qp»EirsuaBBananuQeiLazjcnaanaaaafnB#
precise. Profe­
sorii sînt mulţu- § In patru zile nicii colectivişti dau zor cu pră­ gătit ele au răsărit şi s-au dez­
şitul culturilor, cu cositul şi voltat bine. Primele buruieni a-
miţi. Răspun­ Corespondenta noastră Victo­ strinsul furajelor. Rină In pre­ părute in culturile de cartofi*
ria Crişan, din comuna Teiuş, zent ei au prăşit prima oară po­ floarea-soarelui şi legume au fost
sul dat la examenul de ab­ ne informează despre preocoupa- rumbul de pe 45 ha. şi cartofii distruse prin cele două prăşii«
solvire de către eleva Mocu­ rea colectiviştilor pentru întreţi­ de pe 20 ha. Zilele acestea au efectuate. Dar dacă cartofilor şl
lescu confirmă încă odată nerea culturilor prăşitoare. Or­ început şi prăşitul porumbului fiorii-soarelui, colectiviştii di«
meritoria medie 10 obţinută ganizaţi în brigăzi şi echipe, pentru siloz. Concomitent cu Şibot le-au acordat toată aten­
în acest an la istorie. Dar nu membrii gospodăriei agricole co­ prăşitul culturilor, colectiviştii ţia, nu acelaşi lucru au făcut cti
e singura dintre elevii care lective „30 Decembrie“ din Te­ cosesc lucerna şi trifoiul. cultura porumbului.
au dat astăzi, la examen, iuş prăşesc intens porumbul şi
răspunsuri bune. Ovidiu Be- sfecla de zahăr. Folosind fiecare La munca clmpului participă Din cele 148 ha. insămînţat«
jan, Liviu Giurgiu, Mana zi bună de lucru, harnicii co­ toţi colectiviştii, iar printre cei cu porumb, nu au fost prăşit#
lectivişti din Teiuş au prăşit în mai harnici se numără loan pină in prezent decît 70 ha. Est#
decurs de numai 4 zile, 150 ha. Şteau, loan Vîntu, loan Suciu adevărat că ploile căzute In ui?
Mîhai şi mulţi alţii, au dove­ Gîte „griji" nu-ţi dau păpuşile ? Trebuie să le îmbraci, să Ie plimbi cu porumb boabe. Paralel cu şi alţii. tima perioadă au îngreunat lu-
dit un volum bogat de cu­ Şi mat ales să le respecţi... ora mesei. prăşitul porumbului, colectiviş­ crul, dar dacă consiliul de con­
noştinţe şi un nivel ridicat Trebuie urgentat ducere al gospodăriei colectivi
de exprimare. tii au efectuat praşila a Il-a la
50 ha. cu sfeclă de zahăr, au prăşitul porumbului ar fi mobilizat la lucru pe toţi
Dintre elevii care în aceste
zile promovează cu succes cosit şi strîns o parte din furaje. Colectiviştii din Şibot au cul­ colectiviştii, praşila I-a la po-j
examenul de absolvire a cla­ tivat in acest an pe lingă cerea­
sei a Vil-a, unii îşi vor con­ Colectivişti harnici lele păioase şi 148 ha. cu po­ rumb s-ar ii putut termina. In-:
rumb pentru boabe, 22 ha. cu
tinua studiile in şcoli medii, La gospodăria agricolă colec­ cartofi, 24 ha. cu lloarea-soare- trucit vremea a favorizat dez«
alţii vor urma şcoli profe­ tivă din Galda de Jos, munca lui, iar legume şi zarzavaturi
sionale şi tehnice. Toţi insă la cimp începe din zori şi nu se pe 4 ha. Insăminţale Ia timp in­ voltarea buruienilor, este nece­
vor avea un ţel comun: să tr-un teren îngrăşat şi bine pre­
devină cadre bine pregătite, termină decît seara tîrziu. Har­ sar ca In cel mai scurt timp să1
cu o înaltă calificare, de fo­
los patriei. se prăşească în întregime tot
porumbul.
Prof. V. CHIS