Page 5 - 1961-06
P. 5
\^ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. HNITI-VA '
(eg'O
Vlunet\oaia'.X)ev/a \
Uri grup de oameni
merge la mina
0 Dfn experienţa celor mai buni Zi obişnuită de duminică. prezentat cabinetului tehnic /
j artişti am atori: Munca de creaţie
| la un nivel tot mai înalt (pag. Spre mină se îndreaptă un 4 inovaţii, care aplicate, au j
I| ’o In drum spre Vicna — N. S. grup de oameni. Sînt inova adus o economie de 230.000
| Hruşcoiv a sosit la Bratislava : torii minei Petrila. Multe lei. Colectivul de inovatori. >
I o Lucrările conferinţei interna-
chipuri îmi sînt cunoscute. compus din Acs Ludovic, ?
i3 ţionale de la Geneva pentru regle
mentarea problemei laoţiene (pag. Le-am mai văzut pe panou loan Păduremiu şi Petru Po- )
4-a).
rile de onoare de la poarta pa III, în dorinţa de a spri- }
•«¦
Arau! XIII Nr. 2002 Vineri 2 Iunie 1001 4 pagini 20 bani * minei sau pe alei. Printre jini munca minerilor din a- ?
cei ce se grăbesc spre mi bataje au pus în aplicare unn. /
imsMtaBBBaBHaraaHCTgnaBBMBBBBjjigg SffiJEEJ3E«ESBES 3KggaaEgsag^saca&H^ nă se află şi inginerul loan dispozitiv de oprire automa
Stoicescu, lăcătuşul Berlezi tă a transportoarelor în caz
S ă iu i m itas» Ferdinand. mecanicul Nicolae
Ambruş, losif Bredan, Iosif de avarie. Această inovaţie ?
C Q i 'odiictirltafea este Cipu, loan Popa 50, Marin evită distrugerea utilajului şi 1
mm ndice Important
al planului ) Popa HI. ing. Hannig Eme- în special arderea motoare- [
rilc şi alţii. lor Electrice. Ing. Hannig E.
Despre aceşti oameni poate merllc, prin modificările aău-
vorbi mult in- _ ......... — se la cas\a pom
ginerul loan „ * »^ ^^^ /„ pelor din sub
Cotorciu, şeful INO VA T teran a adus
c a b i n e t u l u i — ------ .. - ¦ - minei o econo-
tehnic. Şi pe bună dreptate. mie de peste 260.000 lei.
r Tn întrecerea Teliuc—Ghe-lar efectivul a fost depăşit după Numai în ultimele patru luni, Pentru îmbunătăţirea cali
se urmăresc operativ patru cum urmează: 142 posturi în aceşti inovatori, prin munca tăţii cărbunelui mecanicul lo
indici: producţie, calitate, preţ ianuarie, 196 în februarie şi lor creatoare, au adus minei sif Bredan a propus o ino
de cost, productivitate. Aşa 102 în martie. Oît priveşte fo însemnate economii. Au fost vaţie de curăţire hidraulică
dar, in funcţie de realizarea losirea utilajelor, cel mai eloc prezentate cabinetului teh a vagonetelor. in urma apli
lor se stabileşte câştigătorul. vent exemplu îl constituie fap nic 26 de inovaţii din care cării acestei inovaţii au cres
Deocamdată, în frunte sânt mi tul că excavatoarele sî-nt utili 15 s-au şi aplicat. Acestea cut randamentele, s-a evi
nerii din Teliuc. De ce ? Pen- zate numai la 20—30 ia sută au adus o economie post-cal tat nămolul ce se aşeza pe
trucă au o depăşire de plan din capacitatea lor. De aici o culată de 400.000 lei. Făeină fundul vagonetelor.
mai mare, economii la preţul primă consecinţă: randamen o comparaţie cu aceeaşi pe S-au adus importante mo
de cost mai multe, indice ca tele în carieră mult sub cele rioadă a anului 1960, în a- dificări la operaţiunile Os
litativ mai bun. Bine stau şi planificate. Şi aceasta în vreme cest an s-a observat o creş tăiere a lemnului pentru mi
cei din Ghelar. Ei au îndepli ce în subteran randamentele tere simţitoare a realizărilor nă. fapt ce a dus la creşte
nit fiecare angajament la cei sînt depăşite. pe tărîmul inovaţiilor. Nu rea randamentelor şi la re
patru indicatori. Depăşirea lor Iată cîteva cauze pentru care mărul inovatorilor a crescut ducerea necesarului de for
însă e mai mică... productivitatea fizică la I. M. cu 120 la sută. al inovaţiilor ţă de mvMcă. Această inova
Teliuc n-a fost realizată. aplicate cu 80 la sută. va
Dar nu despre acest aspect loarea economiilor post cal ţie aparţine mecanicului io-
vrem- să ne ocupăm în articolul Şi totuşi, de ce nu se dă culate cu 130 la sută. sif Cipu.
de faţă, ci despre productivi atenţie productivităţii ? La Te S Cine sînt autorii acestor
tate — un obiectiv de bază liuc unii factori de răspundere ^ succese ? Iată cîteva exem- Aceştia sînt cîţîva din ino
în întrecere. Şi pentr-u că Ia apreciază acest indice ca fiind \ ple. Ing. loan Stoicescu a vatorii minei Petrila.
Ghelar se stă bine iar la Te mai puţin important. Prodiucţie
liuc indicele pe 4 luni n-a fost •multă şi bună — aceasta e de SILVIU R. ÎOS1FESCU
realizat — ne referim Ia pro viza celor din Teliuc. Produc corespondent
ductivitatea fizic-ă — ne vom ţie multă nu trebuie dată însă
ocupa de aceasta din urmă. cu orice preţ. Ea trebuie dată Brigada condusă de minerul Sw¦ 1 W J ® © fi
raţional, ştiinţific, aşa cum o Emanoil Bordea de la sectorul a r o a t o a r e a © ® p iil« p
Anul trecut, productivitatea cere economia noastră socia II al minei Vulcan extrage căr ooooooooooooooooooc-oo<x>ooo<x>oooooooo<xx>oo<x>ooo<xx k >oooooOv doooooc>oooooooooooooc>o<>o<x x x x >ooooo
fizică n-a fost realizată decît listă. Nu cu ore suplimentare. bune cocsiiicabll de bună cali
în proporţie de 95,18 la sută. Fu duminici lucrate, ci ou un tate. In lun'a mai a depăşit Ce-a „Ursul cu coada P e aripile muzicii
Prin urmare, aceiaşi situaţie. efectiv bine organizat, cu uti randamentul planificat cu o
Comitetul de partid1 şi condu laje raţional folosite. Cit pri tonă pe post. de păun“ Murmurul din sală a încetat dii Ia violoncele sau urmărind
cerea administrativă a între veşte importanţa productivităţii, di-ntr-odătă. Pe sio&nă a apărut pe Alexandru Truţu şi Monica
prinderii n-au tras învăţămin credem că-i de prisos S-O de in fotografie: Un schimb ştiţi? Ştiţi ce-a păţit ursul prins şmecheria celor doi. L-a un prichindel cu o vioară care, Dogaru cu cită siguranţă îşi
tele necesare din acest insuc monstrăm aici. O ştiu şi tova din brigadă. cel mincinos, îngîmfat şi lău chemat pe urs de.o parte. pe lingă statura lui, pare cit plimbă degetele pe strunele
ces. N-au sesizat — sau dacă răşii Petre Barbu, secretarul dăros, care a vrut să-şi înşele toate zilele de mare. Şi-o po viorii sau pe clapele pianului,
au făcut-o, n-au dat atenţie comitetului de partid, şi ing. Planul lunar prietenii, împreună cu ţeposul — Vai ce frumoasă coadă triveşte cu grijă sub bărbie şi te gîndeşti la copilăria fericită
faptului — că utilajele nu sînt Nicolae .TurCoane, directorul în îndeplinit mai devreme Atriei-pogonîcv ? Nu ? ! D\acă ai f Sigur că o să iei premii peste liniştea sălii încep să se a generaţiei de astăzi, născută
raţional folosite, că nu sînt ju treprinderii, şi Nicolae Zăvo- le cele mai mari. Atît numai
dicios plasate forţele de pro ianu, Inginerul şef. De altfel în Colectivul secţiei de preparare aţi fi fost joi, 1 Iunie, de Ziua că această coadă pare a fi de reverse, izvorâte din strunele în deplină libertate, crescută
ducţie, că unele lucrări miniere Directivele celui de-al IlI-lea a cărnii şi conservelor din ca copilului, în orăşelul: copiilor pasăre. Pentru a o vedea cit viorii, sunetele unei melodii
nu concordă cu cerinţele teh Congres al partidului se spune: drul I.R.I.0. Deva îşi defăşoară din Deva, la teatrulJ de păpuşi plăteşte, trebuie să şi zbori ca calde, nuanţate. De sub arcuşul şi educată de părintele drag al
nicii miniere actuale. Conse ,.Creşterea continuă şi in ritm activitatea sub lozincile „Să în „Gîscănel“, aţi fi aflat ! Atunci, nişte păsări adevărate. Ce mânuit' cu o măiestrie surprin
cinţele sînt uşor de dedus: susţinut a productivităţii mun- deplinim planul fiecărei luni cu colectivul de păpuşi al clubu zici ? 1 ? zătoare pentru vârsta interpre ţării, partidul, te gîndeşti cu
mult efectiv întrebuinţat pen cii în toate ramurile produc o zi mai de vreme", „Tot ce pro lui orăşenesc al sindicatelor diu tului — Sorin este abia în cla
tru deblocări — din care n-a ţiei matériale reprezintă condi oraş, a prezentat în fala a sule — Păi... noi, m m ! să vezi... sa II-a — se ţese, notă cu notă, mulţumire la viitorul senin ce-i
rezultat producţia dorită — şi ţia ridicării permanente a ni ducem să iie de Dună calitate“. de copii piesa „Ursul cu coada — Bine!... Ursule, şti ce? o melodie ce farmecă inimile
deci depăşirea inadmisibilă a velului de trai al onmenilor de păun“ de Gli. Hulubei, în ţuşti în copacul de colo! Fă-ţi celor 300 de spectatori veniţi aşteaptă pe aceşti copii, vii
personalului planificat. muncii şi factorul hotărltor al Drept urmare planul de pro care se povesteşte pe larg toa vînt şi... zboară. La audiţia muzicală organizată
victonei orânduirii socialiste". ducţie pe luna mai a.c. a foşt tă tărăşenia... în Sala festivă a Şcolii peda torii constructori ai comunis
Spuneam, aşa dar, că cei în îndeplinit cu o zi mai devreme ! Ursul, mai ăe voie, mai de gogice din Deva de către Şcoa
drept n-au luat în seamă defi Prin urmare productivitate'’: subsecţia preparate carne a Să vedeţi poznă. In pădure, nevoie, se căţâră în copac. la de muzică şi arte plastice mului.
cienţele care au dus la nerea- muncii e un indice important I îndeplinit planul cu 2 zile mai jupineasa vulpe a organizat un din localitate. Sorin interpre
lizarea productivităţii. Numai şi trebuie privit ca atare. ) devreme. concurs între animale, dotat — Acum... Unu, doi, trei... tează „Arie“ de Danci a. Şi V. CHIS
aşa se explică de altfel faptul cu premii pentru cea. mai fru dă-ţi drumul t cînd ultimele acorduri se sting
că în primul trimestru al aces I. N iCU LESCU F. N E D E L C IU moasă coadă. Concurenţii au dcmoale prin ungherele sălii,
tui an indicele de productivi corespondent fost mulţi, lupta înăîrjită pen Cină ajunse vulpea cu numă interpretul este răsplătit cu vii
tate a fost realizat doar în tru premii. rătoarea la trei, ursul, cu gîn- aplauze.
proporţie de 93.76 la sută (ia iimv dul la premiul ce urma să-l
nuarie 92,45 la sută, februarie Moş Martin şi prietenul său primească, închide ochii şi...buf! Programul pregătit de elevii
S9.21 la sută). Şi cauzele sînt Munca însufleţită ariciul nu prea aveau sorţi să căzu ca un buştean la pămint, Şcolii de muzică şi arte plastice
în general cam aceleaşi: de cîştige premiile. Ce s-au gîndit turtinău-şi nasul în hohotele în cinstea zilei de 1 Iunie con
păşirea efectivului planificat, ____________________ a atunci ? „Ia să furăm noi coa de rîs ale participanţilor la tinuă. Copii de muncitori, co
folosirea neraţională a utilaje da păunului, că el o are cea concurs.
lor. Să exemplificăm afirmaţia. colectiviştilor din raionul Haţeg mai frumoasă şi să ne prezen lectivişti şi intelectuali, oare
In lunile primului trimestru. tăm astfel la întrecere". — Vezi ce păţeşti, dacă vrei astăzi au cele mai largi posi
La G .A.C . „S tresul" din G a la ţi să fii ceea ce nu eşti ? bilităţi de a-şi afirma talen
—©oo— Zis şi făcut. Nici una nici tul, se perindă pe scenă, in-
Abundenţa ploilor căzute în re, firele de griu din alte soiuri două. au pînăit mîndrul păun, Ursul şi ariciul au trebuit
Prin pila secţiei L i şi firele de secară. l-au prins şi l-au văduvit de să fugă cu cozile... de păun, teripretind la diferite instru
ultimul timp a întîrziat oarecum mînăreţe de coadă, lipindu-şi-o intre picioare.
Aspectul staţiei C. F- R. Că- începutul praşilei la porumb. In livadă au fost stropiţi îm lor. mente, muzică de Ceaikovsld,
lan devine tot mai irumos. Prin Colectiviştii din Galaţi n-au stat potriva viespei prunului, peste ...Copiii de faţă la acest
grija secţiei L.5 Petroşani, clă însă degeaba, terminînd in acest 1.000 de p ru n i; din răsadniţe" Ehe, dar pe şîreata vulpe n-o spectacol au rîs cu poftă şi au Beethoven. Sohuman, Weber,
direa gării a iost văruită, s-a timp cu plivitul celor 73 ha- cul s-au transplantat răsaduri de ro poţi păcăli aşa uşor / Ea a
turnat un peron asfaltat, se ame tivate cu griu. şii, varză şi ardei pe o supra aplaudat cu căldură pe inter precum şi bucăţi alese de mu
najează în jur un parc spaţios. faţă de 3 ha. grădină, iar pe alte. preţii acestei frumoase piese, I mm p l i
Lucrările prevăd şi construirea Pentru obţinerea unor mari 0,80 ha. au fost însămînţaţi cas zică populară românească. Şi,
unui bufet care va deservi pe că producţii la hect'ar, au mai fost traveţi. care sînt: Ursul (Mihălţan Gri- ÎNTRECERE..
insămînţate aici şi 15 ha. cu gore), Vulpea (Josan Gloria). fără să vrei. ascultînd pe Szots
griu din soiul Ponca. Zilele tre
Ariciul (Mihălţan Cornelia) şi Elisabeta, Iuliana Şuii şi Cso-
Veveriţa. (Susa.n Cornelia).
bot Iudith, interpretând melo
iRiMIE STRAUT
lători. cute, în vederea obţinerii unei L a G . Â . G . „ R e f e z & f u l "
VAS 10SIF seminţe curate, colectiviştii au din IMâSafi Felicitări
îndepărtat din lan, prin smulge
corespondent
Şi colectiviştii din satul Nălaţi La 8 .Martie, muncitoarele de la
au folosit din plin timpul bun de I.A.R.T. au avut o surpriză dintre cele
lucru. Printre preocupările lor mai plăcute. Un grup de elevi şi ele
din ultimele zile se poate aminti ve, de la Şcoala pedagogică din Deva,
terminarea praşilei a doua la car au venit să le felicite de ziua lor, ofe-
tofii de vară de pe 3,50 ha. şi la rindu-le flori, urindu-le succese in
varza timpurie pe 0,50 ha- Tot muncă,
in grădină au mai fost prăşite şi La l Iunie, Ziua copilului, elevii
0,50 ha. cultivate cu ceapă. acestei şcoli au trăit clipe emoţio
Odată cu lucrările amintite, nante, cînd o delegaţie ne muncitoare
colectiviştii de aici au plantat cu de la aceeaşi întreprindere, le-au întors
roşii, ardei, vinete şi alte răsa vizita, felicitîndu-i la rfndul lor, dorin,
duri, suprafaţa de 4 ha. du-le să termine sfârşitul anului şco
lar numai cu note bune şi toarte bune.
La G .A .C . „Unirea" felicitări de Ziua copilului au adre
v-w.... ¦je jj.--Lis;.;jjjj|jjgţjj din Ruş¦i sat şi delegaţi ai întreprinderii de in
dustrie locală „l Mai“ Deva, elevilor
!l ş g y Faptul că in această primă- de la Şcoala de 7 ani „Dr. Petru Gro-
j vară cartofii de toamnă au fost za“ din localitate.
<%$<-*< >/ plantaţi aici mai repede decît în In 10 minute
alte gospodării, a făcut posibil
Wé ca membrii gospodăriei colective Membrii comitetului de părinţi clin
din satul Puşi să înceapă lucră toate şcolile din Deva stau la rind la
rile de întreţinere a culturilor unitatea de coietărie „Carpaţi“ nr. 13
mai devreme, terminînd cu pri din localitate. Fiecare se întrece să
Maşinile ăe frezat produse ia u.M. Cugi.r se bucură ăei, ma praşilă la această cultură pe facă tot telul de cumpărături de dul
toate cele 6 ha. ciuri şi prăjituri pentru copiii lor şco
multă apreciere în riadul muncitorilor din fabricile şi uzi- ; lari. Numai în 10 minute, s-au cumpă
Marţi dimineaţa a început in rat în acest.scop de aici 40 de prăji
•nele ţârii noastre. ;> această gospodărie şi.munca pen turi de 1,50 lei, 30 prăjituri de 2,75
tru plantarea a 10.000 bucăţi ră lei, 16 cutii de jeleuri, 30 batoane de
lată-i în clişeul de faţă pe inginerul Gheorghe Racolţa' saduri de varză roşie. ciocolată etc. pentru copiii din şcolile
şi grădiniţele oraşului.
şi proiectantul Francisc Kruppa. de la serviciul de proiec-> PETRE FĂRCA.ŞIU
ţări al uzinei, ăiscutînă schiţa de ansamblu a maşinii d eţ corespondent
frernt verticală, modernizată. <
^-/\.rx.*j\. „%\ z v y s ' — HAI LA HORA, MAI FECIORI“ !
