Page 50 - 1961-06

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2013

PRIN INVATAMINTUL SERAL 0 ÎNALTA CALIFICARE
w oe«*« a»!aaae»a hB00BBBBHBnBHB>BBBBBQBHHHDBHBnBB8Bfflld80ní8BBC0S3BBRBBHB3BHn8BBBH!SS»Bft$LIBttBlW>®®ttBBBHBBBQBBBBHEBBBaH3BBBBBOBDHU8BaBBirB3;5®^O3*IV®3OBEBBBSDBBEDnnBBBEnHOIBBBBIEBsaB®W2WBOnBUnBnBBHDBQBOBBBBBBBBHOBnBB0BB»OIJHIiBHBBQIIHIWBBBl3!IEirHIinBJ9BIIBB®BBBn3IJIBBBK‘BtSWBRBBBBnBBBISBBUSBBiBBBaBBUI

Toata atenţia recrutării Eieui ia loculoooooooosoc de muncă LV ÎtSX>OOOCXXX>

şi selecţionării • In regiunea Hunedoara funcţionează 19 secţii şi: şcoli: o9 S ÎK B J N G A K U IL
medii serale. Dintre acestea 7 secţii şi şcolii medii serale îşi Primele strunguri minăm să poată fi
desfăşoară activitatea în Valea Jiului.
din viaţa sa hs-a. vă­ şi el ca mruncHiami
• An de an, numărul muncitorilor care urmează cursu­
viitorilor muncitori-elevi! rile secţiilor şi şcolilor medii serale din regiune se măreşte. zut intr-o revistă care le stăpineau.
Numai în ultimii doi ani, numărul muncitorilor-elevi cuprinşi
în clasele VIII—IX ale îrrvă ţămîntului serai' din regiune s-a ,,Ştiinţă şi tehnică", Această dorinţă l-a
ridicat la aproape 1.900. dintre care 1.052 s-au înscris la găsită la biblioteca îndreptat spre Şcoa­
cursuri în acest an de învăţă mîntu
Şi în toamna acestui an, pe observă încă o serie de defi­ căminului cultural la profesională me­
porţile şcolilor serale vor păşi cienţe. ° In întreg învăţămîntul serai elementar şi mediu din re­ din Poiana. Crescut talurgică din Cugir,
numeroşi oameni ai mun­ giune sînt înscrişi peste 3.500 muncitori. Alţi 1.200 muncitori
cii dornici să-şi ridice nivelul Una din principalele lipsuri în această comună pe care a absolvit-o
!de cunoştinţe generale, pentru în munca comisiilor de recru­ sînt pregătiţi pentru proba de verificare din acest an în ve­ de munte, Dumitru cu succes în anul
a putea ajunge ulterior la o tare şi selecţionare din cadrul derea admiterii în clasa VIli-a. Opreau, dintr-o fa­ 1958, în specialita­
înaltă calificare, avînd totoda­ exploatărilor miniere din Pe­ milie de oierir cu­ tea : strungar. Fiind
tă şi un larg orizont cultural. trila şi Lonea o constituie fap­ noştea prea puţin repartizat la Atelie­
tul că majoritatea tinerilor în­ din viaţa uzinelor şi rele R.M.R. din Si-
Pentru recrutarea viitorilor drumaţi spre cursul seral sînt fabricilor. Abia către meria, a intrat cu
(muncitori-elevi la secţiile sera­ din ateliere (lăcătuşi, sudori, sfîrşitul clasei a bucurie în producţie.
le din Petrii a şi Lenea, comi­ electricieni etc.), şi numai foar­ Pentru încheierea cu succes Vii-a elementare a In prezent este frun­
siile de recrutare şi selecţiona­ te puţini mineri din abataje,
re a muncitorilor care vor intra pe motiv că s-ar produce „greu­ a cursurilor de pregătire văzut Sibiul, unde a- taş în producţie, ob-
în clasa a V m -a la seral, de tăţi“ în producţie. Numai aşa vea nişte rude, mun­ ţinînd lunar depăşiri
la preparaţia Petrila, E.M. Pe­ se explică faptul că la cursul Mai sirii citeva zile pună la cientului de frecare, rezolvarea citori la depoul între 18—20 la ' sută.
trila, E.M. Lonea şi I.F. Lo- de pregătire de la secţia sera­ încheierea cursurilor de pregă­ unor probleme privind planul C.F.R. din oraş. Ma­ Totodată este e'ev
nea, au dus o activitate per­ lă Lonea a fost selecţionat tire a muncitorilor care in toam­ înclinat şi scripeţii etc. Pentru
manentă, mai ales în perioa- doar... un singur miner (? !?)• na acestui an, după trecerea pro­ elucidarea acestora, la lecţiile şinile văzute în ate­
ita premergătoare deschiderii Faptul că la exploatările mi­ bei de verificare, se vor înscrie recapitulative s-a revenit asupra liere i-au trezit cu­ în clasa a IX-a B a
Cursurilor de pregătire. Astfel, niere respective comisiile de in clasa a VIIi-a a şcolii medii lor prin dezbaterea in comun a
comisia orăşenească a difuzat recrutare şi selecţionare nu se riozitatea de a le cu­ şcolii medii serale'
şi prelucrat instrucţiunile re­ preocupă cu simţ de răspundere
feritoare la munca de recru­ de promovarea tinerilor mineri noaşte. Ar fi fost din Simeria.
tare şi selecţionare a viitorilor Ia cursurile serale se reflectă
îmmeitori-elevi şi a analizat şl în următoarea situaţie: din serale. In scopul încheierii cu unor exerciţii şi probleme, prin '3.
periodic felul în care sînt apli­ 112 elevi cîţi sînt înscrişi In succes a acestor cursuri, la lucrări practice in laboratorul
cate aceste instrucţiuni în ca­ clasele VIII, IX şi X a secţiei
drul fiecărei întreprinderi. De serale Lonea, numai 9 sînt mi­ Şcoala tnedie serală din Petro­ şcolii etc. De asemenea, s-au AJJtUOT€MUllil
asemenea, membri ai comisiei neri sau ajutori mâneri. Atît şani (în cadrul căreia aproxi­ dat teme acasă care, pentru a Tov. Popa Graţian cutate, numărindu-se
or-' s*'ieşti s-au deplasat pen­ conducerile E.M. Petrila şi E.M. mativ 80 de muncitori urmează trezi interesul, conţineau date
tru a ajuta concret comisiilor Lonea, d t şi comisiile de recru­ cursul de pregătire, care func­ se numără printre printre fruntaşii sec­
pe întreprinderi, în alcătuirea tare şi selecţionare dte aici ţionează cu două clase paralele), legate do specificul locului de
’dosarelor muncitorilor selecţio­ trebuie să acorde în viitor toa­ au fost luate o serie de măsuri muncă al cursanţilor. cei mai tineri mun­ ţiei.
naţi pentru şcoala serală. In tă atenţia recrutării viitorilor menite să asigure însuşirea te­
urma activităţii depuse de aces­ seralişti dintre tinerii mineri, meinică a materiei de către vii­ In general, cadrele didac­ citori din secţia rne- Faptul că pină în
pentru că din rîridurile acesto­ torii muncitori-elevi. La cursul tice ale şcolii au urmărit
te comisii, cursul de pregătire ra se pot forma în primul rînd, de pregătire au fost încadrat.p ca fiecare capitol al materiei canic-şef a ateliere­ prezent In fişele ca­
după absolvirea seralului, vii­ predate să fie sintetizat şi au
pentru viitorii elevi seralişti a tori ingineri de mină, înarmaţi cadre didactice care predau la efectuat împreună cu elevii pro­ lor R.M.R. Simeria. binetului tehnic tov.
cu temeinice cunoştinţe teore­ seral şi deci sînt familiarizate bleme asemănătoare celor ce
Început la 3 februarie a.c., fiind tice şi practice. vor fi date Ia proba de verifi­ Aceasta nu-l împie­ Popa Graţian a în­
cu specificul acestei munci, ca care.
frecventat la secţia serală din Organizaţiile P.M.R. din aces­ dică însă să dea lu­ scris trei inovaţii,
tov. Muştean Pompiliu, Maria In zilele care au mai rămas
Lonea de 20 elevi. Ulterior, nu­ te întreprinderi vor trebui să Todea, Ciutacs Ştefan et'c. De­ pină la încheierea cursurilor de crări de precizie şi care au adus impor­
pregătire, conducerea şcolii me­
mărul acestora a crescut, ajun. ia măsuri eficiente împotriva oarece programa analitică a fost dii serale va trebui să dea şl pe la timp executate, la tante economii ate­
în întregime parcursă, în prezent mai departe atenţia cuvenită re­
gînd pină în prezent la 44. acestei superficialităţi în muncă capitulării, să acorde tot spriji­ fel de apreciate ca lierelor, e grăitor.
s-a trecut la recapitularea ma­ nul acestor muncitori dornici să
Demn de remarcat este faptul şi să tragă la răspundere pe urmeze cursurile serale, pentru ale oricărui alt mun­ Aceste succese se (W-
teriei, punindu-se accent în spe­ ca atunci cînd se vor prezenta la
că, pentru a veni in ajutorul acei membri din comisii care proba do verificare, să fie înar­ citor cu experienţă- toresc in mare mă­
cial pe lămurirea deplină a prin­ maţi eu bogate şi temeinice cu­
tuturor tinerilor ce vor urina tratează fără simţ de răspun­ noştinţe. In munca sa de a- sură şi seriozităţii cu
cipalelor date dezbătute de ma­
şcoala serală, conducerea şcolii dere problema îndrumării tine­ justor a rezolvat care el studiază, ca
teriile predate, pe aprofundarea multe probleme teh- elev in clasa a iX.a,
medii serale din Lonea a îndru­ rilor muncitori spre cursurile uv.de obţine rezulta­
esenţialului şi înţelegerea pro­ ¦nice, care au contri­
mat spre cursurile de pregătire serale. buit la reducerea te la fel de bune ca
timpului de execuţie şi in producţie, avînd
şi pe acei pentru care aceste Pe viitor, comisiile din între­ înscrise în catalog

cursuri nu constituiau o obli­ a diferitelor piese ce numai note bune şi

gativitate. Aşa se face că din se cereau urgent exc- foarte bune.

tx><><^<>ooo<c><^<><><c>ooooooooo<><>c>C/Oôooo fyooooooooooooooooeeoooeoeoeoeoeooeoc.oc.eiX 'oooA

blemelor studiate în întreaga lor La examenul de maturitate Muncitori-elevi
complexitate, in ansamblul lor. fruntaşi din Cugir
Profesorii încadraţi la cursul de

pregătire, pentru a vedea În ce tofi seraliştii bine pregătiţi
măsură sînt înţelese o serie de

numărul total al elevilor ce prinderi trebuie să-şi intensi­ probleme predate In cadrul pro­ La Şcoala medie serală din xerciţii şi probleme şi se fac de­ ală au reuşit să parcurgă fn bu­
frecventează cursurile de pre­ fice activitatea în vederea atra­ gramei, au dat cursanţilor lu­ Hunedoara, riiuncitorii-elevi s-au monstraţiile necesare. Avînd în ne condiţiuni materia prevăzută
gătire Ia Lonea, peste 30 vin gerii spre cursurile serale nu­ crări de control-sondaj şi, In pregătit cu seriozitate pentru A vedere că elevii şcolii medii se­ pentru clasa a XI-a, răminînd
la cursuri facultativ, străduin- mai a celor mai buni munci­ funcţie de cele constatate, au în­ se prezenta bine Ia examenul de rale sînt In această perioadă fn ca pină la încheierea anului şco­
du-se să-şi consolideze cunoş­ tori, care merită această cinste tocmit planurile de recapitula­ concediu de studii, multe ore de lar (20 iunie), să se repete ma­
maturitate. In strădania lor, un

tinţele obţinute în şcolile pro­ şi care doresc din toată inima re. De exemplu, la matematică, sprijin important l-au primit din acest fel se ţin în cursul dimi­ teria ultimului an. Este demnă
fesionale şi în producţie. să-şi ridice calificarea. Din rîn­ din lucrările de confrol-sondaj partea conducerii şcolii şi a co­ neţii. Repetarea şi sistematiza­ de remarcat şi conştiinciozita­
durile lor, se vor forma în acest a reieşit că mulţi nu au înţeles lectivului de profesori rea materiei prevăzută în pro­ tea cu care aceşti profesori se
Trebuie să arătăm însă că fel cadre de nădejde, cu înaltă suficient de bine descompunerea grama examenului de maturita­ ocupă de pregătirea elevilor
în munca comisiilor de recru­ calificare, călite în şcoala in taetori primi şi proporţiile, încă de Ia începutul semes­ te. este un preţios ajutor pentru pentru examenul de maturitate,
tare şi selecţionare din între­ trului al doilea au fost organi­ elevi. Conducerea Şcolii medii insistînd asupra lecţiilor cheie.
zate ore de recapitulare a mate­

prinderile oraşului Petrila se muncii. ;ar la fizică, determinarea coefi- riei care intră în programul e- serale din Hunedoara, nu s-a o- Elevii şcolii medii serale par­

INOVA TORUL xamenului de maturitate. Cu a- rienfat însă bine atunci cînd a ticipă cu regularitate la lecţiile IOAN CIOLOŞ
cest prilej elevii şi-au împrospă­ hotărîf ca tot în cadrul acestor recapitulative şi dau dovadă de tîmplar. elev în clasa VllI-a A serali*
Un băiat înalt, slab, cu o băiete că azi ai condiţii cum ani am realizat 7 inovaţii, tat cunoştinţele acumulate de-a ore să se dea şi lămuriri elevilor temeinică pregătire. Unul din se numără printre cei mai buni din clasă.
din care ultima mi-a dat cea lungul anilor, pregătindu-se pe care nu au înţeles în suficientă „secretele“ bunei pregătiri este El este apreciat şi ca un bun num<3z
faţă prelungă. Stă aplecat noi şi părinţii tăi nici n-am mai multă bătaie de cap, ce- baza planului tematic ce s-s a- măsură unele probleme. Pentru şi munca în colectiv, după un
rlndu-mi calcule grele de al­ fişat din timp. Participtnd la o- acest lucru era bine dacă se fi­ temeinic studiu individual. Elevi lor în producţie.
atent asupra celui mai nou fi visat în trecut. învaţă, eşti gebră şi rezistenţă a materia­ rele de recapitulare el şi-au sis­ xau ore de consultaţie individua­ ca Gheorghe Ignat. Dumitru
aparat din secţia l-a R.M.R. doar priceput în meserie... lelor. Noroc că astfel de cal­ tematizat materia şi şi-au ci­ le, unde profesorul poate să dea Moraru şi alţii, care fn cursul MIMAI ÜANAC11E
din Simeria. O inovaţie pro­ Tînârui îşi luă rămas bun mentat cunoştinţele. Astfel de lămuririle necesare mai pe larg anilor de studiu au fost mal bi­ lăcătuş, elev în clasa a VlII-a B se<
prie : o instalaţie pentru pro­ de la ortaci. cule am învăţat la şcoala se­ ore recapitulative au fost orga­ şi să verifice dacă elevul şi-a ne pregătiţi, învaţă in colectiv rală. Este fruntaş în producţie şi Ia
barea robineţtlor de frină di­ — Succes la teze! Vezi să rală...". nizate la matematică, limba ro- însuşit pe deplin tema respec­ cu alţi elevi, ajutindu-i să-şi în­
rectă la locomotive. mînă, chimie, fizică efc. Pentru tivă. In acest fel s-ar evita aglo­ suşească organizat materia. A- învăţătură.
— Cum, nu eşti în conce­ vii numai cu note de 9 şi 10 — Hei, noroc, tovarăşe ca aceste cunoştinţe să fie cit merarea programului de reca­ cest fel de muncă s-a bucurai
— răsunau voci In urma sa. mai temeinic însuşite, în cadrul pitulare a materiei, răminîndu-le
diu de studii ? Neamţu! orelor de fizică au fost planifi­ elevilor suficient timp pentru de aprecierile şi sprijinul şcolii.
— Ba da, însă am venit — Buni tovarăşi am, cugeta — Noroc! cate să se ţină două lecţii prac­ studiul individual, iar ajutorul Conducerea şcolii a luat măsuri
Neamţu. Uite, ei acum lucrea­ tice in Combinatul siderurgic, la profesorilor ar fi şi mai eficient.
să-mi controlez încă odată ză şi pentru mine... îşi dau Nici nu observase că a Şi bluming şi la un atelier meca­ Este de neînţeles de ce la isto­ ca in cursul dimineţii sălile de
aparatul. Deşi inovaţia mi-a toată străduinţa să nu se ajuns la poarta atelierelor. Şi nic, iar la chimie o oră a fost rie, socialism ştiinţific şi la ba­
fost aprobată, încercată şi ră- prevăzută a se desfăşura în la­ zele darvinismului nu s-au or­ clasă să stea la dispoziţia aces­
sincercată, totuşi n-aş vrea să creeze gol de producţie in lip­ portarul îl cunoaşte de-acum. boratorul C.S.H. Restul orelor ganizat ore de consultaţii avînd
Şi nu-i de mirare, in ateliere ce se ţin in incinta şcolii, sînt in vedere că la aceste discipline, tor colective de învăţătură.
zacă nefolositoare, după ce sa mea. Cum aş putea să nu toţi. muncitorii sînt ca într-o însoţite de demonstraţii practice, elevii au de studiat o vastă bi­
familie. O familie mare, unită, iar la matematică se rezolvă e- bliografie. Dacă direcţiunea şcolii va a-
am primit şi recompensa pen- le răsplătesc această ăragos-
de care se va despărţi cu greu, TiT In ce priveşte planificarea ma­ vea în vedere să nu încarce fără
tru ea — răspunde pe un ton te ? mtine-poimîine, după ce va teriei, bine au procedat profeso­ rost programul orelor de reca­
absolvi şcaola medie şi se-va rii Liviu Gherghef (matemati­
preocupat cel întrebat, tova­ Un val cald îi năpădise înscrie la un institut. că) şi Ioan Căroiu (limba ro- pitulare, organizînd ore de con­
mînă), care pînă la data actu­
răşului Nagy Koloman, mais­ inima, simţindu-se legat viai sultaţii individuale şi urmărind
trul secţiei, şi-şi vede mai de­
parte de lucru. mult ca aricind de colectivul desfăşurarea acestora precum şl
a orelor de recapitulare a mate­
—Acum. gata ! Ai de în­ său. ..Şi cînd te gînăeştl că
văţat... Trebuie să pleci aca­ acum patru ani cînd am ter­ riei, ţinind cont de perseverenţa

să. Nu zic că n.ai fi pregătit, minat şcoala profesională nu cu care elevii se pregătesc şi de
ajutorul profesorilor, putem a-
dar, cine ştie... Nu vreau să prea mă trăgea inima să râ­
firma că Şcoala medie serală
faci de rîs secţia. O să avem min în Simeria.. Deşi aici fă­
din Hunedoara va obţine şi In
noi grijă de aparat... cusem practică — tot aici fă­
acest an rezultate frumoase.
— Ştiu, ştiu ! rîde cu toată cusem şi prima inovaţie (ca

faţa tinărul, care nu-i altul ucenic încă!). Eram în anul II.
ăeclt Neamţu Lucian, elev în
clasa a X-a A la şcoala me­ Atunci am realizat inovaţia Uzina, î i sprijinii nm citorilor-elevi

die serală şi lăcătuş în parti­ intitulată „Presă pentru ăe- lînârul mtincitor- Şcoala medie serala din Călan se şi au fost scutiţi de amunite sarcini
da fruntaşă a lui Homorodean presat tijele de piston ale elev Neamţu Lu­ bucură de sprijinul conducerii uzinei suplimentare.
cian, verifieîndu- „Victoria“ din localitate. Colaborarea
loan. Numai cîţiva robineţi să pompei de aer de la locomo- dintre uzină şi şcoală are menirea să Conducerea uzinei „Vic'oria" Călan
Şi instalaţia pentru asigure cele mai bune condiţii de în­ ar ii putut insă contribui In mai mare
mai încerc şi-i gata. Plec! — tive". Pe unii î-a m ira t: „Un văţătură muncitorilor care urmează măsură Ia conlinua îmDimătâlirc a pro­
proDarea robineţl- cursurile şcolii medii serale. Conduce­ cesului de învăţămînt, dacă ar fi tras
continuă el. fiu de ţăran din Dobra inova­ lor ne îrînă directă rea uzinei a asigurat şcolii materialele la. răspundere pe elevii care lipsesc
didactice necesare, cum ar ti voltmetre, nemotivat — cum este cazul celor de
— Azi am mai auzit de ci­ tor ? !“. Dar oare ei'a ceva la locomotive, ulti­ termometre, balanţă de laborator, ma­ la secţia turnale — şl dacă organiza
ma sa Inovaţie. teriale pentru experienţele de chimie ajutorarea elevilor rămaşi în urină de
teva ori vorbele astea! Acum atît de neobişnuit! ? Oricine către ingineri la unele discipline cum

nu te mai cred... La carte! prin studiu intens putea fi în

Vrlnd-nevrînA, tinărul îşi locul meu... Fiindcă numai prin

părăseşte aparatul, cedind lo­ studiu am ajuns să realizez

cul tovarăşului său de parti­ şi celelalte inovaţii, după ce etc. precum şi planşele necesare. ar fi matematica, lizica şi chimia.
Pentru ca în perioada examenelor De asemenea ar fi trebuit să parti.
dă. Maistrul ti ţinu din scurt am terminat şcoala profesio­
nală şi am intrat în produc­ elevii- să se poată pregăti cât m8l te oipe ld ore pentru a vedea care este
pînă se îmbrăcă. Clătinînd ţie... In anii următori, m~a a- meinic au fost aprobate toate conce­ nivelul de predare al lecţiilor şi în ce STEI-AN MUU
dojenitor din cap, zise: iutat şi faptul, că am înce­ diile de studiu. In timpul anului şcolar, măsură mnncltorii-elcvi îşi: însuşesc rec uBealor. elev în clasa a X-a A. Esîfl
muncitorii: elevi au Fost repartizaţi în cunoştinţele h-nrt ş în p-odiicţie, iar i.i învăţături
— Concediu-l concediu, tre­ put să studiez la şcoala me­
Lichidarea acestor lipsiir-ţ va aduce
buie să te ţii de el. învaţă die serală... in ultimii patru

schimburi de dinşneajă sau de noapte avantaje afit uzinei cit şi elevilor. are numai note bune şi toarte Dino,