Page 51 - 1961-06
P. 51
Nr. 2m DRUMUL SOCIALISMULUI pag.
CCOTHP#
CONCURSUL Varianta Dealul M are
oooooooc 0 <XXXX.OO<
G AZETELO R DE PERETE | Cu vreo trei ani in urmă cel aproape 3.000 m.c. piatră ^
L au început lucrările pentru din stînca amintită vor fi
nuodervisarea drumului De- înlăturaţi din cale şi folosiţi în t r e c e r i spectaculoase echipa Elevul Lonea ; suliţă i
loan Cioroianu (55,20 m.) —*
va~-Brad pe o lungime de pentru terasamente.
La redacţia ziarului nostru au început s& sosească răs circa 35 lcm. Acum, cea mai Ploile abundente din ulti 30 Decembrie Petroşani; triplu-
punsurile colectivelor de redacţie.ale gazetelor de perete din salt: Daniel Tonta (11,60 m.)‘
întreprinderi şl gospodării agricole colective, la chemările co mare parte a traseului a fost mele două luni au creat die atletism — Elevul Lonea; lungime: Ion
lectivelor de redacţie ale gazetelor de perete din secţia n -a
furnale a C.S. Hunedoara şi O. A.C. Clinic. Publicăm mai jos acoperită cu asfalt. A mai de asemenea constructorilor
eîteva din răspunsurile primite.
rămas însă un punct de lu multe neajunsuri. Pămîntul LA CUGIR din etapa a Il-a a campionatu Costea (5,5 m.) — Minerul Lu-
lui republican de atletism ju p eni; înălţime: Şt. Sebeş (1,52
cru care de fapt este cel mai — in mare parte argilă — Timp de două zile, respectiv niori şi seniori. Cei peste 130 m.) — Minerul Lupeni.
simbătă şi duminică, la Cugir concurenţi prezenţi la startul
greu. Este vorba de varian fiind lipicios se excava greu, s-a desfăşurat faza regională a întrecerilor s-au străduit, in ciu
campionatului de atletism rezer da pistei moi din cauza ploilor
I n răspunsul său, colectivul rubrică prin care inginerii şi ta Dealul Mare care se în producindu-se chiar şi alu vat copiilor. La întreceri au par din ultimul timp, să scoată re
de redacţie al gazetei de tehnicienii să-şi spună părerea ticipat reprezentanţi din raioa zultate cit mai bune. iată citeva
perete „Turnătorul" din secto cu privire la introducerea teh tinde pe aproape 3 km. in necări de teren. Iată un nele Alba, Haţeg, llîa, Orăştie, din aceste rezultate şi primii SENIORI : 100 m. p la t: Mi
rul turnătoriei vechi de la uzina nicii noi, dezvoltarea mişcării Sebeş şi oraşele regionale Hune clasaţi:
,.Victoria“ Călan, se angajează de inovaţii şi raţionalizări, ri tre Vălişoara şi Valea Lunco- exemplu. Intr-una din serile doara şi Petroşani. Merită a ii hai Buzgaru (12“ 4/10) — 30
să sprijine eforturile turnători dicarea continuă a calificării evidenţiat sprijinul dat de orga JUNIORI CATEGORIA Il-a :
lor pentru a da peste plan în muncitorilor, îmbunătăţirea pro iului. Această lucrare e pre trecute, tehnicianul Alexan nele locale la buna desfăşurare 200 m. p la t: Magdalena Nemeş Decembrie Petroşani; 200 nu
acest an 270 bucăţi vane-băi, cesului tehnologic şi a calităţii a concursului. Iată cîştigătorii (29“ 6/10) — Elevul P etroşani;
110 tone tuburi de scurgere. producţiei. văzut să fie terminată pînă dru Dirna împreună cu mais probelor: 80 m. p la t: Ludovic Slane (10“ plat: loan Moroiu (25“ 4/10)'
155 m.p. cazane încălzire cen 1/10) — Minerul Lupeni; 500
trală, 150 tone radiatoare, 210 C olectivul de redacţie al ga la sftrşitul anuhii. Pînă in trul Gheorghe Simeăru şi BĂIEŢI: 60 in. p la t: loan m. p la t: Ciavlovici Margareta — Minerul Lupeni; 800 m. plat:
tone postamente băi, precum şi zetei de perete din G.A.C. Bucur — Orăştie ; greutate : Ga- (1’35“ 6/10) — Minerul Lupeni;
pentru realizarea unei economii prezent s-a realizai deja un ceilalţi membri ai echipei de briel Lenghel — O răştie; 500 1.000 m. plat': Zoltan ITegedus
la preţul de cost al producţiei Foit, raionul Orăştie — se spu m. p la t: loan Barbu — Petro (37/10) — Şc. prof. Lupeni?
de 500.000 lei. Colectivul de re ne în răspunsul trimis redac km. de pavaj cu piatră cu pavatori, au plecat mulţu şani ; 200 m. p la t: Valeriu Fa- Aron Peter (2’19‘‘ 2/10) — Mi
dacţie al gazetei, se arată în ţiei — va milita pentru întări zekas — Hunedoara ; lungime ; JUNIORI CATEGORIA Il-a :
răspuns, va deschide două ru rea economico-organizatorică a bică, iar pe restul, traseului miţi acasă. Ei terminaseră Const. Hlopeţchi — Petroşani; 100 m. plat: Mircea Rusu (12“ nerul Lupeni; 1.500 m. pfatî
brici prin care va milita pentru gospodăriei colective sprijinind înălţime: Gabriel Lenghel — O- 9/10) — Elevul Lonea : 200' în.
reducerea greutăţii pieselor, îm eforturile colectiviştilor pentru s-au făcut importante lucrări în ziua aceea pavajul pe o ră ştie ; ştafeta 4X60 m .: echipa Petru Ambruş (5’4‘‘ 3/10) —Mi
bunătăţirea calităţii acestora şi realizarea şi depăşirea angaja raionului Alba. p la t: C. Fărtat (25“ 9/10) —
extinderea metodelor şi iniţiati mentelor luate în întrecerea din pregătitoare. porţiune de 100 ml., porţiu nerul Lupeni; suliţă: Toma Av
velor fruntaşilor în întrecerea tre G.A.C. FE TE: 60 m. p la t: Elena Lu- Elevul Lonea; 800 m. plat“:’Va
socialistă pe profesii. De ase Aici trebuie excavaţi peste ne considerată cea mai grea pescu — Ilia ; greutate: Aure
menea, va edita un supliment La gazeta de perete, se arată lia Dureanu — O răştie; lungi sile Şmiguleţ (2’24‘‘ 8/10) —
satiric prin care va combate pe în răspuns, vor fi publicate ar 90.QG0 ra.c. pămint, pe un te din întreg traseul. Peste me : Aurelia Dureanu — Orăş postolescu (55,80 m.) — Mine
cei care încalcă procesul teh ticole prin care se va populari tie ; înălţim e: Eugenia Crean Straja Lupeni; 1.500 rri. plaţi
nologic şi produc rebuturi- za larg experienţa pozitivă a ren alunecos. noapte a venit rul Lupeni; disc: Toma Aposto-
brigăzilor şi echipelor fruntaşe Mihai Puia (5’4‘‘ 3/10) — Şc.
C olectivul de redacţie al ga în scopul generalizării acestei 2 Cu toate greu- o ploaie to lescu (38 m.) — Minerul Lu
zetei de perete de la ser experienţe, vor ti sprijinite efor prol. Lupeni; ştafeta 4X100 m .:
viciul tehnieo-administrativ al turile colectiviştilor pentru a O tăţile insă, lu- O in c arn etu l renţială, iar peni ; greutate • loan Moroiu
uzinei „Victoria" Călan, se ara realiza o încărcătură de 40 bo o crările se des- din deal s-au
tă în răspuns, se angajează să vine la 100 de hectare teren a- L făşoară intr-un de reporter rupt circa 1.000 (11,31 ni.) — Minerul Lupeni;’
sprijine introducerea tehnicii noi gricol, a unei producţii de 2.100
în toate sectoarele productive, litri lapte pe cap de vacă fu o ritm r a p i d . m c pămint lungime: Nicolae Buzgaru (5,90'
rajată şi recolte bogate la toa
în acest scop se va deschide o te culturile. Iri perioada con o Cele două excavatoare de care le-a. acoperit întreaga m.) — 30 Decembrie Petroşani;
cursului, vor ti atraşi în jurul
în e x c u r s ie gazetei un număr de 15 cores L marc capacitate lucrează zi lucrare. De aici, mai multe înălţime: Petru Vasicscu (1,55
pondenţi din rîndul brigadieri
52 elevi de la Şcoala de 7 ani lor, şefilor de echipă şi agita şi noapte. Pînă acum s-au neajunsuri, in primul rind, m.) — Minerul Vulcan ; ştafeta
torilor.
excavat 70.000 m.c. pămint. pavajul fiind proaspăt a fost 4X100 m ; echipa Minerul Lu
Au fost executate importan deplasat in mare parte, iar peni (49“ 4/10). j
te lucrări de drenaj şi con circulaţia autovehiculelor îm
solidare, ziduri de sprijin piedicată. Ce era de făcut ? GH. CACUCIU
STAICU BÂLCIU
etc. Toţi constructorii au venit la
corespondent! j
Lupta se dă pentru fiecare faţa locului. A fost adusă
m.c. de pămint. Pentru con cea mai mare parte a uti gă — Petroşani; 300 in. p la t:
structori e foarte greu atunci lajelor şi intr-un timp scurt Elena Lupescu — Ilia; ştafeta
4X60 m .: echipa raionului O-
cină in cale le apar şi sttnci, circulaţia a putut fi reluată. m m om m uL de
lucru de altfel destul de Au venit la lucru pînă şi răştie.
frecvent la varianta Dealul magazionierii Vasile Cioba- Clasamentul general al Între
Mare. Recent, de pildă, la nu, Comei Părăoan. şoferul
urcarea dinspre Vălişoara. loan Romoşan şi alţii. cerilor se prezintă astfel: 1. ra 16 IUNIE 1961
ionul O răştie; 2. raioanele Ilia
unde panta provizorie a dru In prezent, lucrările pe va
mului ajunge la 1/3 m. s-a rianta Dealul Mare avansea şi H aţeg ; 3. raionul A lba; 4. PROGRAMUL I 5,40 „Dimineaţa bună copii: „Acul şl barosul" de lori
ivit in deal un front com
pact de stlncă. Din lipsa ză de la o zi la alta, iar oraşul regional Petroşani: 5. cu voie bună" program de muzică u- Greangă; 21,15 Jurnalul sa teio r ; 21,45
unor utilaje corespunzătoa- constructorii sint mulţumiţi
o re, lucrările erau pe punctul că prin munca lor creează raionul Sebeş; 6. oraşul regio şoară ; 6,30 Cîntece populare romîneşti; Tangouri; 23,00 Capodopere muzical«
nal Hunedoara. 7,30 Sfatul medicului: Despre ccfnjuc- ale polifonici vocale italiene.
tivite ; 8,30 Concert de dimineaţă ; 9,00 PROGRAMUL II: 12,10 Din etnte-
din comuna Loman, raionul TTn răspunsul trimis ziarului, - de a fi stagnate. Atunci con un drum nou. modern, prin LA LUPEMi Muzică populară romînc-.scă; 9,30 cele şi dansurile popoarelor, 13,40
Sebeş, au participat la o ex colectivul de redacţie al Prietena noastră cartea: „Patru copii Suita pentru balalaică de Serghei Va-'
cursie plăcută şi instructivă structorii s-au întrunit in inima munţilor. Pe pista stadionului din loca in marele codru“ de Domniţa Geor- silenko; 14,03 Muzică de estradă; 14,30
prin ţară. Au vizitat cu acest gazetei de perete ..Montatorul" litate s-au disputat întrecerile geseu.Moldoveanu; 10,Ou Opera „Lui- Piese simfonice romîneşti; 15,00 Me*
prilej uzinele ,,F.rnst Thăellman“ de la atelierul de montaj al uzi tr-o consfătuire de produc I. MANEA $ za" de Charpentier (actul 1); 11,03 lodii populare romîneşti şl ale minori*
din Braşov, oraşul Sinaia şi nei „Victoria“ Călan, se anga de cultură din Orăştie a prezen Muzică simfonică; 12,00 Limba noas tăţilor naţionale; 15,35 Actualitatea
Muzeul Peleş, rafinăria nr. 4 jează să sprijine eforturile ţie. Obiectul discuţiilor a. 00<XKXX>00<X>0<><>^<X>0<X><><X><1 tat în oraş cel de-al 16-lea tră Vorbeşte academician prof. Al. !n ţările socialiste; 16,50 Gurs da
din Cîmpina. Aăuzeul Dottana, muncitorilor, inginerilor şi teh fost cum să se procedeze la % spectacol cu opereta „Ana Lu- Graur (reluare) ; 13,05 Conceri de limba ru să ; 17,00 Muzică din baletul
oraşul Bucureşti etc. nicienilor pentru realizarea şl gojana“, distinsă cu premiul I prînz; 14,00 Din melocflBe compozito „Copellia" de Delibcs; 17,35 Muzici
depăşirea sarcinilor de produc înlăturarea stîncii pentru ca pe regiune In cadrul celui de-al rilor noştri de muzică uşoară; 14,30 populară din R.S. Cehoslovacă; 19,30
Excursia a prilejuit verifica ţie, să popularizeze experien Vl-lea concurs al artiştilor ama Din muzica popoarelor sovietice; i6,15 Teatru Ia microlon: „Momente dirt
rea şi consolidarea cunoştinţe ţa înaintată, pe fruntaşii în lucrările de modernizare a tori. Vorbeşte Moscova I ; 16,45 Melodii viaţa lui Mihai! Emincscu“ ; 22,30 Mo>
lor despre frumuseţile şi bogă producţie şi metoHele lof de populare din Dnbrogea ; 17,30 Emisiu ment poetic: Din poezia progresistă
ţiile patriei noastre. mtincă şi sa combată lipsurile, drumului să poată fi conti Spectacolul a fost prezentat nea muzicală pentru copii; 18,00 Tineri spaniolă; 22,35 Muzică din opere!«
îrf scopul lichidării lor. De ase sub conducerea muzicală a di solişti Ia microlon; 18,40 Canţonete
M EFTO DIE STANU menea se angajează să militeze nuate. Din discuţiile purtate interpretate de Mario Lanza; 19,05 lui Haendel.
Tribună radio: Umanismul profund a'
corespondent pentru reducerea rebuturilor sub a reieşit că este necesar să 6 0 acţiuni cu cartea BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
se aducă un utilaj de foraj Ideologiei comuniste; 20,20 Noapte 7.00, 11,00, 13,00, 15,00, 17,00. 19,00,
~-©oo— procentul admis clî T la sută 20.00, 22.00, 23,52-23,55 (programul
care să asigure dărimarea Biblioteoa clubului „Minerul“
Cărţi apărute şi pentru continua îmbunătăţire stîncii prin explozie. Propu din Aninoasa numără peste
nerea constructorilor a prins 18.000 cărţi de literatură bele
viaţă. Astfel a fost adusă tr is tic ă , ştiinţifică şi politică.
aici o foreză nouă de mare opjnă In prezent numărul citito-
Capacitate cu care au in- orilor depăşeşte cifra de 1.400.
cepul să se dea găuri pen- qEî au împrumutat peste 14.000
tru explozii, in felul acesta ^volume. La atragerea acestora
K. i.iAXX. I R. ENUELS: Opere, vo a calităţii producţiei. o<xxxxx>oooo<xxxxx><xxx>oc ^spre bibliotecă, un loc impor rijorului loan Popa. -—| I ) : 12,00. 14,00, 16,00, 18,00, 21,30,
latilul 10 (ianuarie 1854—ianuarie 23,00 (programul 11).
1855). 810 pag. -+• o hartă tant l-au ocupat cele peste 60 !. MÎNDRU
în atara textului şi 2 planşe cu
facsimile — 15 Iei (perg.). REALIZĂRI ALE CEFERIŞTILOR acţiuni de răspîndire şi popu - corespondent P R O D U C Ă T O R !!
9 larizare a cărţii, organizate de
FR. FiNGELS: Originea familiei, a Zilele trecute, la staţia C.F.R. Uzată în proporţie de 98,02 la bibliotecara Elena Olteanu. S-au „P© drurnmS heSşuguiui" i.C .I.L S 8MER1A S p € c t! O C O ? iBl
proprietăţii private şi a statului, bucurat de succes recenziile
ediţia a V-a 200 pag. — 3,50 Iei. Simeria călători, a avut loc sută- unor cărţi tehnice ca : „Maşini Brigada artistică de agitaţie
miniere“, „Cartea minerului“, din Geoagiu repetă un nou
Ol A KRAUS, ERIK KCLKA : Fabrica consfătuirea lunară de produc Consfătuirea a hotărît ca pe „Cartea figurantului topograf“ program artistic inspirat din c u M itB 'a c & e i& z ă
morţii — O mărturie despre Aus- etc. De asemenea au atras la viaţa nouă a satului, intitulat
chwitz, ediţia a II l-a. 998 pag. -ţ- ţie. Cu această ocazie s-a con panoul de onoare al staţiei să bibliotecă nu număr mare de „Pe drumul belşugului“. Acest la prefurî avantajoase, 16 IUNIE 1961
2 planşe în afara textului — 11,56 cititori şi consfătuirile pe teme spectacol, artiştii amatori din cu acordarea de avan
Ici. statat că rezultatele întrecerii iie trecuţi şefii de tură Cornel de producţie organizate cu con Geoagiu II vot prezenta la faza DEVA: (sală şi grădină)
cursul Inginerilor loan Radu şl Interregională a celui de-al suri şi furaje, Drumul spre înalta societate;
B. BRAUNŞTEIN: Dreptul penal al socialiste din luna mai sînt cit Munteanu, Gheorghe Drăghici Gavrll Man. Vl-lea concurs, la Braşov, unde HUNEDOARA: Floarea zăpezii;
K.P.R. partea specială (Partea a vor reprezenta regiunea noas LAPTE DE VACA, PETROŞANI: Veneţia, Luna şi
H-a). 414 pag. — 8,55 Ici (car se poate de bune. Timpul da şi Victor Slavinschi, impiegaţii R. BALŞAN tră. LAPTE DE OAIE ŞI tu ; Bită ieşi din sa c ; ALBA
tonat) , IULIA: Sfioasa: Mindrîe;
staţionare la încărcări-descăr- de mişcare loan Pleşa, loan corespondent C. CONSTANTIN PRODUSE DIN SEBEŞ : Rozemarie ; SIMERIA i
GHEORGHE EL1AN: Persoana vătă cări a îost redus cu 1,83 la su Marta, Octavian Raica, Carol LAPTE DE OAIE Frumoasa aventură: ORĂŞTIE:
mată — în procesul penal. 244 Codrean, magazionierii Lazăr Al 16-Sea spectacol Volga, Volga; Zafra: HAŢEG:
tă, planul la sarcina statică a Boldea şi loan Rentea, şefii de Adresaţi-vă oficiilor şi Cuibul vulturilor: BRAD: Nu
îost depăşit cu 1,20 la sută şi manevră Constantin Vasiliu şi în ziua de 13 Iunie, ansam vreau să mă însor; LONEA:
la călători cu 18,05 la sută. loan Florvath, care au obţinut
în luna mai cele mai frumoase
De remarcat că în această pe realizări.
rioadă opririle la semnal au îost
pag. — 0,15 lei. eliminate în întregime, iar re E. CREŢU
gularitatea circulaţiei a fostrea- corespondent blul muzical al Casei raionale corespondent punctelor de colectare din Frumoasa aventură: TF.IUŞ:
comune şi sate pentru în 1Mexicul clntă ; ZLATNA : Eşalo
In anii noştri oraşul Petro P etroşan i—centru cultura sau dansul. De la înfiinţarea sa, cheieri de contracte, pre nul de aur * ILIA : Şapte mirese
şani a devenit un cenlru cultu şcoala a pregătit circa 1.000 e- dări prin achiziţii şi pentru pentru şapte fra ţi; APOLDUL
ral al regiunii. Dar mai mult Jevi, care in prezent sînt instruc DE SUS: Scrisoare neexpe
dccît a tit: este unul din centre tori sau artişti amatori. In acest orice alte lămuriri. diată.
le universitare ale ţării. menilor muncii le sînt create elevilor din clasele 1—VII In trul de stat „Valea Jiului“, In an, şcoala e frecventată de 403 ÎNTREPRINDEREA DE
toate condiţiile pentru a învăţa. mod gratuit peste 80.000 manua trecut, cuvintul teatru sau in elevi. CONSTRUCŢII SIDERUR
Aici au apărut instituţii noi, In trecui tiii celor ce muncesc le, a căror valoare se ridică la general artă, pentru oamenii de
despre care în trecut nici nu se La cele arătate se adaugă ce GICE HUNEDOARA
putea pomeni. Printre acestea naclul plastic din Petroşani şi ANGAJF.AZA :
se numără Institutul de mine izbuteau doar cu chiu cu vai să peste 250.000 lei. pe aceste meleaguri, erau sino cercul literar „Minerul“, creaţii * ....... # Ingineri constructori, ingi
urmeze 4 sau 7 clase elementare, nime cu reprezentaţia dată de specifice ale regimului nostru. ' ,, ,>\ neri electricieni, ingineri me
„Ghcorghe Gheorghiu-Dej“. Pe iar liceele erau exclusiv pentru In Petroşani, ca o creaţie vreo trupă de comedianţi rătă Din cenaclul plastic s-au ridicat fcA&AN ELL
colinele cu brazi, unde sînt aşe copiii celor avuţi. Pe vremuri, nouă, este şi grupul şcolar mi cită pe aici întîmplător. Acum talente autentice, artiştii de aici ^ V t d b î $Ti c s canici, maiştri constructori şi
zate clădirile institutului, sînt la Petroşani, erau doar două nier, unde sînt pregătite cadre spectacolele de teatru nu consti făcînd cunoscute în întreaga ţară im n M m m maiştri montaj.
pregătite anual zeci de cadre şcoli elementare şi un „gimna- tehnice de o înaltă calificare. In tuie un eveniment, Gi ceva oare
tehnice superioare care prin cu zo-liceu“, în care învăţau în to acest an, Ia şcolile de maiştri, şl peste hotare imagini din viaţa Se asigură condiţii bune
noştinţele dobîndite contribuie tal vreo 900 elevi. Erau 30 cadre profesionale şi la cea tehnică de a intrat în viaţa cotidiană a lo din trecut şi cea de azi a mine de salarizare şi cazare.
la înflorirea industriei noastre didactice. Astăzi învaţă peste topografî, învaţă 683 elevi. E- calităţii, care face parte din în rilor, prin cele 10 expoziţii des
miniere. De la înfiinţarea sa şi 3.000 elevi, dintre care 264 sînt săşi viaţa ei. Teatrul de stat, chise în Capitală, prin partici Ofertele se vor adresa di
xistă un internat cu 100 locuri creaţie a regimului nostru de parea la expoziţii la Moscova. rect întreprinderii de con
pînă în prezent, institutul a pre unde elevii beneficiază gratuit strucţii siderurgice Hunedoa
ra, serviciul cadre şi învătă-
gătit 842 cadre de inginer,ţ şi tineri muncitori care urmează de cazare şi masă. Aceste mocrat-popular, a dat de la în Riga, Helsinki, Veneţia. Ei au Vm7 îw ăiAttm mînt, strada Molotov nr. 8.
,
265 tehnicieni, de 29 ori mai cursurile serale. Azi numărul condiţii nici nu pot îi comparate fiinţarea sa aproape 4.100 spec creat peste 300 de lucrări valo
mulţi decit totalul inginerilor şcolilor a crescut de 4 ori faţă
existenţi înainte în Valea Jiului. de trecut: sînt 5 şcoli elemen cu cele din trecut. In loc de bă tacole, vizionate de mai bine de roase care au fost apreciate de 'o Ş â fx x ţ- x x
In prezent, cursurile institutului tăi şi umiliri, ani de-a rîndul la
tare de 4 ani, 4 şcoli de 7 ani, patroni, de nesiguranţa care-i 1.200.000 de spectatori! Un cal oamenii muncii. Membrii cercu
cul simplu arată că pe stagiune, lui literar, aproape 50 la nu
sînt urmate de 938 studenţi. A- un complex al şcolii medii cu aştepta după terminarea uceni numărul spectatorilor este aproa măr, tineri muncitori dornici să
ceştia au la dispoziţie laboratoa o secţie romină şi alta maghia ciei, azi cei ce frecventează şco pe acelaşi cu cel al numărului activeze în domeniul prozei sau
Marele concurs popular ^
re modern utilate, un cămin cu ră. Numărul cadrelor didactice lile profesionale se bucură de o de locuitori din Valea Jiului. poeziei, îşi găsesc o preocupare PRONOEXPRES -j a s iiju r â jirin unil.ililo s.tţo
330 locuri, cantină cu 200 locuri, a sporit la 318, incluzînd şi pe Anual insă, zeci de mii de oa la care în trecut nici n-ar fi pu tle deservire lucrări de ea
sală de sport. cele din invăţămintul superior grijă deosebită, le stau la în- meni ai muncii vizionează pe tut să viseze. 72.000 premii în valoare de } liîate in urm ătoarele ram uri
demînă toate mijloacele pedago lingă spectacolele locale, spec
Invăţămintul mediu şi cel pro şi profesional. Pe lingă cele trei gice moderne pentru a face cu Iată citeva cifre care se reteră 12.000.000 lei .jjjh::. CROITO-**R¦.IBEARSBIALHE*>NiiJlEmReIiE PENTRU }jHjijjj:g{fi
fesional au cunoscut de aseme noi şcoli construite in oraş, s-a tacolele date de turnee bucureş- numai la oraşul Petroşani; căci
nea o dezvoltare uriaşă. Moşte mărit şi capacitatea şcolilor noştinţă cu tainele ştiinţei, pen tene, reşiţene, timişorene, deve- despre realizările din domeniul Premii de c îte : 60.000 ^ Hsiii|?|3IHMtKHIHls*în«îl51*flî*tîRlî*siîr!Îîîîîf!?l*TÎî?Tλfîîr???î;f?5îî*|fîîji
nire de la regimul burghezo-mo- vechi cu 28 săli de clasă. Se ne. Faţă de o astfel de creştere culturii la Lupeni, Petrila, Vul lei, 25.000 lei, 5.000 lei, -j PllllliipiNCALTÂMINTE DUPÂCOMANDA |p |
şieresc au rămas în oraşul Pe Impetuoasă nu există nici un e- can, Uricani, Aninoasa etc. s-ar 2.500 lei etc., etc., cele mai )
troşani (numai in acest oraş!) construieşte o nouă şcoală în tru a însuşi cit mai temeinic lement de comparaţie cu trecu mai putea scrie cam tot atît. Ele i mici premii fiind de 50 lei. J liillpi COAFURA si COSMETICA
cartierul Livezeni, care va a- tul I oglindesc în modul cel mai con
4.000 de analfabeţi, adică aproa vea 16 săli de clasă, laboratoare meseria j:c care şi-au ales-o. vingător că In anii noştri ora ,MiiiîTni3Ein?Fţ:iTîRtnSI:u!juZîiîiininEî:mB!rRîinâiînfeI:iîliEi!-Hmjînmt.vtEFPîn?:
pe 28 la sută din populaţie, pen moderne etc. Şirul realizărilor insă se poa şul Petroşani a devenit în ade
tru că pe acele vremuri oraşul Pentru a cuprinde in citeva te continua. Şcoala populară de Biletele se găsesc de j FOTOGRAFII
nu avea nici 17.000 de locuitori. O expresie a grijii pentru asi pagini uriaşele înfăptuiri pe tă- artă e frecventata de sdte de ti văratul sens al cuvînfului, cen
gurarea de condiţii pentru invă- neri muncitori şi elevi care au vînzare Ia : agenţiile J ir ..REPAR^^WO^ll
Analfabetismul a devenit azi ţămînt este şi aceea- că în -anul îndrăgit muzica, pictura, teatrul trul cultural al Văii Jiului.
şcolar 1960—61 s-au distribuit rim cultural în oraşul Petroşani, L Loto-Pronosport, oficiile ^
doar o amintire triştă, fiilor oa- LV. FOLEŞ1
e nevoie ca descrierile să fie suc P.T.T.R., factorii poştali. -)
cinte. Tocmai de acea, ne vom
opri asupra altor citeva realizări ( cooperative, vînzători vo- J i>m*î*w! C_E_A_SORNIC_ĂRIE_ *L13
din acest domeniu. • ‘' C fanţi ş.a. ^ 1PEPAPATUDEAPARĂTAJ ELECTRIC«!’ ..............................nMHiirmffKiutti-rtiTgTTTmTr-nTmmttnU]
Preţul unui bilet 2 lei. -j jjîjH? DE V ? 6 ASNIC
E vorba, printre altele, de Tea-