Page 52 - 1961-06

' ş&rl •jüLÜrrtele, ştiri' ii sovietici studiază perspectivele

MOSCOVA 14 (Agerpres) —¦' ducţie într-un sistem unic de co­ şef al revistei !.Voprosî Filozofii"; (
TASS transmite : mandă automată, care şă asigure
funcţionarea coordonată a tuturor caracterizînd sarcinile dezvoltării
In şedinţa din seara zilei de 13 agregatelor. Totodată este nece­ filozofiei în U.R.S.S.; a arătat că
iunie, participanţii la Consfătuirea sar să se ţină seama de regimuri­
le cele mai avantajoase şi trebuie în prezent, în perioada construirii'
unională n lucrătorilor ştiinţifici, organizată producţia în flux.
¦cric au discutat perspectivele progresu­ comunismului, când educarea co­
lui ştiinţei şi tehnicii, şi probleme Planificarea şi coordonarea cer­
Autorităţile franceze cetărilor ştiinţifice, punerea lor în munistă a maselor largi este pusă
au interzis ale coordonării cercetărilor ştiinţi­
fice în U.R.S.S. concordanţă cu cerinţele progresu­ pe prim plan, problema lumii spi­

Acad. Vădim Trapeznikov, di­ lui tehnic rapid şi ale dezvoltării rituale a omului capătă o însem­
rectorul Institutului ele automatică culturii poporului sovietic, consti­
bizâ „călătorilor păcii” şi telemecanică, a arătat că una tuie una din problemele cele mai nătate deosebită. In raţiunea, în
» să debarce în Franţa din căile cele mai eficiente de vaste şi complexe, a declarat Iuo-
zas Matulis, preşedintele Acade­ sentimentele omului sovietic se
Presa străină despre memorandumurile sovietice PARIS 14 (Agerpres). coordonare este unirea forţelor miei de Ştiinţe a R.S.S. Lituanie­
Grupul de pacifişti americani ştiinţifice în vederea rezolvării ne. In urma rezolvării acestei pro­ reflectă dezvoltarea relaţiilor an
care, după ce au străbătut în­ problemelor tehnice importante. A- bleme, a spus el, va putea fi des­
ceasta a fost calea pe care s-au prins un număr limitat de pro­ muniste. i
rezolvat multe probleme în dome­ bleme complexe principale de im­
niul fizicii atomice şi al studierii portanţă unională şi vor putea fi Acad. Mitin a subliniat că filo-'
Cosmosului. grupate forţele principale ale oa*
menilor de ştiinţă, inginerilor şi zofiei îi revin sarcini mari în dez­
După părerea acad. Trapeznikov constructorilor din ţară în jurul e-
treg teritoriul Statelor Unite, îşi ar fi bine să se elaboreze în co­ laborării acestor probleme. Pentru voltarea ştiinţelor naturii. Trăsătu­
laborare proiectele de perspectivă rezolvarea problemelor mari, acad.
Sovietice de a se rezolva proble­ un ¦„ultimatum“ puterilor occiden­ continuă acum drumul prin ţările ale „întreprinderilor viitorului“ — Matulis a propus să fie unite efor­ rile principale ale revoluţiei în
uzine, sisteme energetice, mine, turile institutelor din două sau d-
DELHI 14 (Agerpres). —¦ tale, şi că scopul urmărit de ea Europei pentru a chema la pace sisteme de căi de comunicaţii. ştiinţele naturii, care are loc în
teva republici vecine.
„Ar fi extrem de nerezonabil ma germană. Această activitate ar grupa pe După părerea lui Matulis, acti­ cea de-a doua jumătate a seco­
oamenii de ştiinţă specializaţi în
pentru puterile occidentale de a este de a duce tratative cu pute­ şi interzicerea armelor nucleare, cele mai diferite domenii, a spus vitatea institutelor specializa» lului al XX-lea, sînt apariţia şi
acad. Trapeznikov, şi ne-ar ner- trebuie canalizată în special spre
afirma că memorandumurile so­ rile occidentale în problemele au sosit marţi în portul francez mite să scrutăm cu privirea tehni­ efectuarea de experienţe în con­ dezvoltarea unor ramuri noi ale
ca viitorului. In aceste anteproiecte diţii semiindustriale pentru ca re­
vietice în problema germană şi a Germaniei şi a Berlinului occi­ Le Havre venind din Anglia unde trebuie folosite cele mal noi rea­ ştiinţelor. Totodată, a spus acad.
lizări ale ştiinţei contemporane. zultatele obţinute de pe urma cer­
încetării experienţelor nucleare ar ATENA 14 (Agerpres). —< dental şi de a convoca o confe­ au participat la o serie de mani­ cetărilor să poată fi introduse ra­ Mitin, acest proces se adînceşte
Orientarea generală care tre­
constitui o simplă repetare a unor Comentînd propunerile sovieti­ rinţă internaţională pentru semna­ festaţii ale partizanilor păcii din buie să stea la baza „întreprinde­ pid în producţie. în permanenţă. ¦
rilor viitorului", este ideea cuprin­ Acad. Mark Mitin, redactorul
fapte deja cunoscute, scrie ziarul ce expuse în memorandumurile în- rea tratatului de pace cu Germa­ Marea Britanîe. Autorităţile fram- derii tuturor obiectivelor de pro-; Acad. Mitin a arătat că viitoa*
sjTimes of India“. Trebuie spus mînate de N. S. Hruşciov lui J. nia. Ziarul subliniază năzuinţa ceze au interzis însă „călătorilor
au toată sinceritatea că ele cuprind rele succese ale ştiinţei vor depin­
multe elemente interesante şi că
eşte de datoria Occidentului să Kennedy la Viena, ziarul burghez U.R.S.S. spre rezolvarea probleme­ păcii“ să debarce în port. de într-o mare măsură de cerce­
lor internaţionale litigioase pe ca­ Miercuri dimineaţa călătorii
răspundă la ele într-un fel oare­ „Kathimerini“ subliniază oă Uni­ lea tratativelor. tările în domeniul matematicii. A-
unea Sovietică nu a prezentat nici păcii s-au reîntors în Anglia.
cest proces rodnic este lesne de
care. Occidentul trebuie să reac­ înţeles în lumina teoriei materia-

ţioneze la propunerile Moscovei w . Ulbricht : S in a u ru ! d ru m list-dialectice, deoarece cu cît raJ
pe o cale mai constructivă decît porturile cantitative sînt studute
mai profund şi sub toate aspec-'
a făcut-o înainte“. Memorandu­ G e rm a n ie i este în c h e ie re a pace tele în natură şi în societate, cu
murile guvernului sovietic, subli­
niază ziarul, atestă o dorinţă sin­ atît se deschid mai multe posibili­

ceră de a pune capăt situaţiei a- tăţi pentru cunoaşterea particula­

normale din Berlin şi de a^obţi­ rităţilor calitative ale fenomene­

ne dezarmarea. BERLIN 14 (Agerpres). — germane, ne-am pronunţat peo- lui de Miniştri al U. R. S. S., lor studiate de diferitele ştiinţe.
„Rezolvarea problemei germane La Berlin au fost date publi ¦ tru neutralitatea lor şi am tă ­
eităţii răspunsurile preşedinte­ cut şi alte propuneri a căror a- N. S. Hruşciov, se subliniază în
nu mai poate fi amînată“; scrie lui Consiliului de Stat al R. D. plioare ar preîntîmpina un răz­ repetate rînduri că tratatul de
ziarul „Amrita Bazar Patrika“. pace şi transformarea Berlinu­
Ziarul arată într-un editorial că
propunerile sovietice se caracteri­ Germane, Walter Ulbrieht, ia boi fratricid al poporului ger­ lui occidental într-un oraş liber,
zează printr-o abordare realistă întrebările pe care i le-a pus man, periculos p'entru Europa demilitarizat nu mai poate ii
a situaţiei create în lume şi pot şi p'entru întreaga lume. Propu­
servi ca bază pentru tratative. proprietarul marelui concern de nerile noastre au fost categoric amînată. Această declaraţie a
presă american W. R. Hearst-jr. respinse de guvernul de la guvernului sovietic corespunde
Ziarul „Navjivan“ subliniază că Bonn cu toate că sîntem con­ întrutotul intereselor vitale ale
;,se impune o rezolvare urgentă a Hearst a întrebat printre al­ vinşi că marea majoritate a poporului german.
problemelor încheierii Tratatului tele pe Walter Ulbrieht, cum populaţiei Germaniei occidenta­
de pace cu Germania şi transfor­ apreciază evenimentele din ul­ le se pronunţă pentru ele. Am vrea- ca între statele coin­
mării Berlinului occidental într-un teresate să încea.pă de urgenţă
oraş liber“. timii trei ani, de cînd Hearst a Walter Ulbrieht a arătat în tratative. Sîntem gata să du­
continuare că nu există decît cem tratative cu guvernul d-lui
? vizitat R.D.G. un singur drum spre reunifka- Adenauer.
rea Germaniei — încheierea tra­
TOKIO 14 (Agerprcs). Lipsa unui tratat de pace, a tatului de pace . cu cele două Ga răspuns la întrebarea ce
Ziarele japoneze remarcă cu sa­ spus W. Ulbrieht, a dat torţe­ state germane, ceea ce ar re­ părere are despre întîlnirea de
tisfacţie propunerea Uniunii So­ lor revanşarde din Germania oc­ zolva în acelaşi timp şi proble­ la Viena, Walter Ulbrieht, a
vietice cu privire la convocarea cidentală posibilitatea de a oon- ma Berlinului occidental. declarat că împărtăşeşte păre­
unei Conferinţe pentru semnarea t :nua intens înarmarea şi de a rea lui N. S .' Hruşciov şi J.
tratatului de pace cu Germania. accelera înzestrarea Bundes- Noi apreciem pozitiv din Kennedy că întîlnirea şi schim­
Numai o conferinţă de pace, wehrului cu arme atomice. Gu punctul de vedere al cauzei pă­ bul de păreri au fost folositoa­
subliniază ziarul „Yomiuri“, la toate provocările cercurilor gu­ cii, a subliniat Walter Ul- re. Aş vrea să sper, scrie Ul­
care să participe Statele Unite, vernante die la Bonn, R.D.G. b'richt, faptul că în convorbirile brieht că această întîlnire va
Anglia, Franţa şi Uniunea Sovie­ şi-a continuat politica de asigu­ dintre preşedintele Consiliului contribui la rezolvarea practică
tică va putea rezolva situaţia de rare a păcii. Noi am prop'us de Miniştri al U.R.S.S., N. S. a problemelor asigurării coexis­
criză“. Ziarul declară că partea Germaniei occidentale pace pe Hruşciov, şi preşedintele S.U.A.,. tenţei paşnice în întreaga lume.
occidentală trebuie să răspundă timp de zece ani i-am propus J. Kennedy, problema tratatului Sper că întîlnirea de la Viena
favorabil la propunerea Uniunii să renunţe la folosirea torţei în va contribui la înlăturarea pri­
relaţiile dintre cele două state

=®3@®= de pace cu cele două state ger­ mejdiei războiului. Considerăm

a. mane şi cu privire la transfor­ că p.rin încheierea unui tratat
11 marea Berlinului occidental în­ de pace care să stabilească

de la Viena au fost utile tr-un oraş liber, demilitarizat, principiul neutralităţii militare La uzina constructoare de maşini-unelte de la Novo- y
si jucat un rol atît de mare. a' celor două state 'germane ar
Kramatovsk (U.R.S.S.) se lucrează la asamblarea unei prese cu \
In memorandumurile transmise fi înlăturat'focarul de conflicte
# LONDRA 14 (Agerpres). LONDRA. La Londra continuă o presiune de 6.300 tone. S
preşedintelui S.U.A., Kennedy. din Germania occidentală şl greva şoferilor de la autocami­
Săptămînalul „Tribune“ răspunde acelor organe ale presei bur- 'de către preşedintele Consiliu- Berlinul (occidental. oanele societăţii feroviare „British IN CLIŞEU : Asamblarea noii prese de forjat.
gheze care au încercat şi încearcă să semene confuzie în legăt'ură Railways“, care cer majorarea
salariilor. Liderii sindicali de.
cu utilitatea. întîlnirii care a avut loc la Viena între preşedintele dreapta s-au grăbit să condamne Trupe ciamkaişiste folosite
această grevă ca „neîiind apro­ pentru reprim area luptei populare
| Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., N. S. Hruşciov, şi preşedintele bată“ de conducerea sindicală.
Ei au primit însă un răspuns în
<? S.U.A., J. Kennedy. ferm: la 13 iunie s-au alăturat
grevei şoferii din Scoţia şi An­
>¦ In ce. priveşte convorbirile dintre Kennedy şi Hruşciov, scrie glia de nord. In felul acesta, în
prezent participă la grevă peste
<L „Tribune“, principalul constă în faptul că ele au avut' loc. ia p a ş n ic a 3.000 de oameni.
V> „Nici preşedintele american, nici premierul sovietic nu au in­
LONDRA. Răspunzînd la 13 iu­ HANOI 14 (Agerpres). ca americano-ngodinhdiemistă fo-i
tenţionat atunci cînd au plecat la Viena să găsească acolo rezol- NA MON 14 (Agerpres). în regiunea eliberată de trupele nie la o interpelare în Camera Co­ Agenţia Vietnameză de Infor­ loseşte aceşti soldaţi pentru ex­
Noi fapte vin să demonstreze patriotice că, după încetarea foj munelor ministrul coloniilor al maţii transmite:
varea definitivă a unor probleme care interesează cele două ţărî. că trupele rebele ale clicii Bonn cului, la Vientiane au sosit zilnic Angliei, Macleod, a declarat că în Statele Unite au trimis în terminarea populaţiei sud-vietna-
Deci faptul că nu au fost adoptate nici un fel de hotărîri nu este Oum-Nosavan încalcă acordurile ofiţeri americani şi tailandezi, timpul tulburărilor din Zanzíbar Vietnamul de sud 1.200 de sol­ meze. Agenţia arată că soldaţii
un motiv de dezamăgire“. cu privire la încetarea focului în precum şi avioane care au trans­ au pierit, 66 de persoane, 320 de ciankaişişti încartiruiţi în regiu­
Laos. Sînt' elocvente în acest sens portat materiale de război nece­ daţi şi ofiţeri ciankaişişti pen­ nea U Min, în partea de vest a
Subliniind că asemenea întîlniri nu pot rezolva ele singure declaraţiile unor cetăţeni care au sare trupelor lui Boun Oum. Se persoane au fost rănite. In total tru a ajuta lui Ngo Dinh Dicm Vietnamului de sud, efectuează
$ multe probleme, săptămînalul cheamă guvernul englez să ţină sea4 părăsit oraşul Vientiane sau cele exercită presiuni asupra popu­ să înăbuşe lupta patriotică care zilnic percheziţii în satele din
<< ma şi de alte ţări în rezolvarea problemelor internaţionale în ca- ale unor soldaţi care s-au alătu­ laţiei paşnice, a declarat Ma Ha au fost arestate 1.025 persoane. împrejurimi, omoară oameni, in-:
?<¦drul O.N.U. Ziarul recomandă în acest sens un răspuns favorabil rai trupelor patriotice. Som, pentru a se încadra în ar­ a luat amploare. cendiază casele şi jefuiesc bunu­
muncii din patria noastră care La 11 iunie postul de radio
la propunerea lui N. S. Hruşciov de a se muta cartierul general Tînărul Ma Ha Som, care a mata rebelă, fapt care determină îşi exprimau entuziasmul faţă rile populaţiei. Cadavrele multor
al O.N.U. de la New York pe un teritoriu neutru. „New Yorkul, de cele sâvîrşite. „Vocea Americii“ se lăuda că a- victime sînt mutilate în mod bes­
fugit' din Vientiane împreună cu fuga a numeroşi cetăţeni în re­ ceste aşa-zise „trupe de volun­ tial. Folosirea trupelor ciankaişiste
scrie ziarul, eia un loc potrivit atîta timp cît O.N.U. era sub do­ Peste cîtăva vreme „Pravda" tari“ sînt formate din luptători
minaţia americană. Intrucît acum nu mai este. eliberarea sa com­ soţia sa, a declarat la sosirea sa giunile eliberate. comunica că pe adresa „Mosco­ extrem de „calificaţi“. Ei au fost pentru intensificarea represiunilor
pletă ar putea fi marcată prin mutarea cartierului1 general al O.N.U. va... Sputnik“ sosiseră 60.396 încartiruiţi intr-unui din satele în Vietnamul de sud este prevăd
telegrame şi scrisori. Printre de pe malul rîului Mekong. zută într-unul din capitolele co­
într-un alt loc“. ele era şi mesajul trimis de noi, municatului comun al lui Li,
elevii. M-a emoţionat scrisoarea Agenţia de informaţii „Elibe­ Johnson şi Ngo Dinh Diem.
UMUL tie viitoarea navă cosmică. Ea lui Evghenii Şcerbakov, cpre era
apărea cînd sub formă de ra­ de prin părţile Smolenskului. El rarea“ transmitea recent că cli­
chetă, cînd sub formă de glob, scria : „Probabil că în viitorul
de disc, de romb. Fiecare îşi cel mai apropiat va fi posibilă E©0©©=
completa aceste schiţe cu pre­ lansarea unui satelit oii mult
supunerile sale culese de prin mai mare. Dacă este oportună Rezoluţiile adoptate de Consiliu! national
povestirile ştiinţifico-fantastice. trimiterea unui satelit cu un om ii din Irak
Iar eu, schiţîncl pe hîriie for­ la bord, eu sînt gata ca, la indi­
(Urmare din ziarul „Drumul de îu ri Gagarin nik se iscau discuţii numeroa­ mele navei, simţeam cum mă caţia Comsomolului, să plec BAGDAD 14 (Agerpres). străine, pentru lichidarea blocurilor
socialismului“ nr. 2011) t se, mişcarea lui în jurul Pă- ouprinde din nou acel alean in­ pentru a cuceri Cosmosu1“. TASS transmite : agresive.
pilot-cosmonaut al U.R.S.S. conştient, atracţia nestăpînită
La început, nici unuia dintre Erou al Uniunii Sovietice mîntulm însufleţise întreaga spre Cosmos, pe care mi-era Zborul primului satelit arti­ Consiliul naţional al partizani­ In rezoluţia cu privire la _inde­
noi nu-i reuşeau tragerile ae­ şcoală. Şi noi, elevii, şi coman­ teamă să mi-o spun mie însumi. ficial din lume a stîrniit peste o lor păcii din Irak a adoptat o se­ pendenţa naţională şi lichidarea
riene, îndeosebi tragerile din avioane şi a strigat: danţii, şi profesorii, cu toţii ne Ne-am dat seama cu toţii de în­ mie de asemenea propuneri ale rie de rezoluţii în problemele ao- colonialismului, se subliniază că
tunuri spre obiective de pe pă-. — A fost lansat un sputnik! întrebam : „Ce va urma ?“ semnătatea uriaşă a evenimen­ oamenilor, capabili de sacrificii tuale ale situaţiei internaţionale. menţinerea păcii şi a liniştei pe
mint. Iar dibăcia de a trage la tului careta avut loc. Zburase şi acte de eroism. Scrisorite ex­ In rezoluţia cu privire la dezarma­ pământ depinde în mare_ parte de
precizie este una dintre calită­ Sputnihul nostru se află pe — Peste cincisprezece ani şi prima rîndunică ce vestea sosi­ primau sentimentele patriotice re se spune printre altele că cercu­ lichidarea colonialismului.
ţile cele mai importante ale cer ! omul va zbura în Cosmos, bă­ rea primăverii — primăvara cu­ ale oamenilor sovietici, gata rile militare americane continuă
unui pilot militar, cu atît m.ii ieţi! — spunea entuziasmat ceririi întinderilor Udiversului. să-şi rişte viaţa pentru interese­ să meargă pe calea războiului rece Intr-una din rezoluţii se cere re­
mult ale unui pilot de vînătoa- 'M-au trecut fiori de bucurie. prietenul meu, Valentin Zlobin. le Patriei. Eu împărtăşeam din cunoaşterea drepturilor legitime ale
re. De rafala precisă, care zdro­ Acest eveniment, despre care Zborul triumfal al satelitului toată inima această dezlănţui­ şi a cursei înarmărilor, cale în­ R.P. Chineze la O.N.U. şi se ex­
beşte în mod sigur pe duşman, de atîta vreme scria presa mon­ — Va zbura, va zbura, dar Pămîntulm a dat naştere unui re pătimaşă a oamenilor, dar dreptată spre agravarea situaţiei primă dorinţa ca asemenea ţări ca
depinde uneori şi victoria, şi dială şi era subiectul obişnuit a]ne ? — a reluat Kolea Re- torent năvalnic de articole în îmi dădeam seama că mulţi erau internaţionale. Consiliul naţional India, Indonezia să fie membre
integritatea maşinii, şi chiar, al atîtor discuţii, se săvîrşise. pin. — Pe atunci noi o să fim ziare şi reviste. Luau cuvîntul departe de a putea pleca în al partizanilor păcii se pronunţă ale Consiliului de Securitate.
viaţa personală. Iadkar Akbu- Oamenii sovietici, depăşind deja moşnegi... Iar cu trecerea, savanţii sovietici: A. V. Top- Cosmos. Pentru acest zbor, după pentru interzicerea fabricării şi ex­
lalov ne învăţa cu răbdare ,cum S.U.A. într-o întrecere tainică, anilor omului îi ruginesc bala­ ciev, L. I. Sedov, V. A. Ambar- 'părerea mea, erau necesare o perimentării armei nucleare, pentru în rezoluţie se cere lichidarea
să atacăm corect, cum să ur­ au creat, primii în lume, un sa­ malele, îi slăbeşte vederea, nu ţiimian,- A. E. Arbuzov, A. I. pregătire cu adevărat enciclo­ crearea unei zone denuclearizaţe
mărim ţinta ou ajutorul apara­ telit artificial al Pămîntului şi mai poate raţiona aşa de repe­ Berg, D. 1. Şcerbakov. îş i spu­ pedică şi o sănătate excelentă. în Europa Centrală şi Asia de postului unipersonal al secretarului
telor de ochire moderne şi să ou ajutorul unei rachete purtă­ de ,ca în tinereţe. neau cuvîntul şi reprezentanţii Nu întîmplător îmi spunea ma­ sud-est, precum şi pentru lichida­
apâsăm numai atunci pe tră­ toare puternice, l-au plasat pe ştiinţei din străinătate — pre­ rna că mai de preţ ca sănătatea rea bazelor militare de pe teritorii general al O.N.U. şi mutarea car­
gaci, cînd sîntem siguri că ţin­ orbită. Discuţiile se purtau în jurul şedintele Academiei de Ştiinte nu există nimic pe lume.
ta va fi nimicită. împreună cu Seara, cînd ne-am întors de problemei — cine va pleca pri­ a R. P. Chineze, Go-Mo Io, sa­ tierului general al O.N.U. într-un
noi el urmărea cu atenţie toate ta aerodrom, ne-am înghesuit mul în Cosmos,? Unii spuneau vantul francez Frederik Jotiot- îm i aminteam, de asemenea,
greşelile noastre, înregistrate cu toţii lingă aparatul de ra­ că acesta va fi neapărat i sa­ Ourie, fizicianul englez prof. cuvintele profetice ale profeso­ stat neutru.
pe peliculă, le analiza şi ne a- dio, pentru a afla noi relatări vant ; alţii susţineau că va fi Bernal, doctorul american Jo- rului Reznikov:
răta cum să le înlăturăm. despre mişcarea primului năs­ un inginer, unii acordau prefe­ seph Kaplan şi mulţi alţii. Sa­ ------- ----¦•»o
cut al cosmonauticii mondiale. rinţă unui medic, alţii, unui bio­ lutau cu to i:i realizarea nemai­ — Nu poţi zbura dacă fiu ai
In cele din urmă ne-am în­ Mulţi învăţaseră deja pe de rost log, alţii — unui scafandru... văzută a poporului sovietic, a- cunoştinţe inginereşti, dacă nu Manifestaţii de protest împotriva
suşit arta complicată a trage­ principalii parametri de zbor Iar eu doream ca primul cos­ rătau că sputnihul sovietic a înţelegi profund tot ceea ce se
rilor aeriene. ai satelitului: viteza — pe care monaut să fie un pilot de vînă- croţt drumul spre Cosmos. întimplă sau se va întîmpla în sosirii lui Stevenson în Chile
era greu să ţi-o reprezinţi: opt toare. Desigur că în cazul că a- timpul zborului.
Zburam mult, cu pasiune. mii de metri pe secundă, alti­ cesta va fi pilot, e necesar să-şi Ziarele străbătute de acest ASUNCION 14 (Agerpres). din Chile a publicat o declaraţia
Se apropia timpul examene­ tudinea la apogeu şi perigeu, însuşească un vast bagaj de cu­ fior fierbinte, aminteau de edi­ : i (Va urma) La 13 iunie Stevenson a sosit în legătură cu sosirea lui Ste-
lor de absolvire. Zile întregi unghiul de înclinare al orbitei noştinţe din multe domenii ale ţiile înflăcărate din timpul Re­
eram pe aerodrom. Tocmai în faţă de Ecuator, oraşele, deasu­ ştiinţei şi tehnicii, deoarece o voluţiei 'din Octombrie şi a Ma­ la Santiago de Chile. venson în Chile, în care se spune
această perioadă s-a întîmptat pra cărora zburase şau urma să navă cosmică, contururile că­ relui Război de Apărare a Pa­ Associated Press anunţă că la că „vizita lui Stevenson în nu­
evenimentul care a zguduit în­ zboare. Ne părea rău că sputni- reia era greu încă să ni le ima­ triei. La chioşouni vedeai rîn- mele „alianţei pentru progres“ nu
treaga lum e: lansarea ta ţara kul nu trecea şi deasupra Oren- ginăm, va fi în mod sigur cu duri lungi de oameni care, cum cîteva ore după sosirea lui Ste­ este salutată de popoarele ţărilor
noastră a primului satelit arti­ burgului nostru. Despre sput­ prindeau un ziar, îl citeau aco­ venson în capitala chiliana, ma­ latino-americane şi nici nu poala
ficial al Pămîntului. Parcă-l mult mai complicată de cît toa­ lo, pe loc. In multe ziare erau nifestanţii au spart, în semn de trezi entuziasmul sau cîşfiga în­
văd şi acum pe Iuri Dergunov te tipurile de avioane cunoscute. publicate articole ale oamenilor protest, geamurile birourilor A- crederea lor“.
care a venit într-o fugă spre Iar conducerea unei asemenea genţiei de informaţii a S.U.A.
nave vă fi cu midi mai grea. In ajunul sosirii Iui Stevenson
Demonstranţii purtau pancarte
încercam să schiţăm pe hîr- oerînd ca Stevenson să plece din în Peru, la Lima a avut loc un
Chile. Demonstraţii de protest miting de protest al studenţilor.,

împotriva prezenţei lui Stevenson de la Universitatea San Marcos,'
au avut loc şi pe străzile cartie­ In manifestele distribuite de stu­
rului Dicgo Franklin din San­ denţi, Stevenson esle acuzat că
tiago.
a sprijinit invazia Cubei de către
Comitetul naţional pentru pace mercenarii contrarevoluţionari, p

Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon; 188; 189 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprob.ării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August“ — Petroşani