Page 53 - 1961-06

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI-VA /
A nul XIII. Nr. 2014
.A Schimb fruntaş
Muncitorii, tehnicienii şi rebut pe oţelărie. Rezultate
inginerii oţelăriei Martin tir. frumoase au obţinut şi echi-
2 din C.S. Hunedoara au in- pete conduse de prim-topiţo-
cheiat luna mai cu .rebutul rii Ioan Drăghin şi Dumi-
sub admis. Acest lucru s-a
datorat muncii întregului
colectiv, care a pus in cen­
trul preocupărilor sate cali­
tatea oţelului.
in fruntea întrecerii s-a
situat echipa de tineret con­ de 2 la sută cit reprezintă
dusă de Ispas Iulian de la angajamentul luat.
cuptorul nr. 1, care a reali­
zat cel mai mic procent de
A crescut capacitatea de baldare
Problema haldării sterilu-
lui a frămîntat mult timp co­
lectivul E. M. Barza. Aceas­
ta, datorită faptului că ve­
chea haldă nu mai satisface
cerinţele impuse de sporirea
producţiei.
După căutări îndelungate,
tovarăşii Cornel Gulea şi Pe­
tru Oancea au conceput o
inovaţie a cărei aplicare a
dus la sporirea simţitoare a
Fruntaşi în întrecerea pe profesii
întrecerea pe profesii oare
se desfăşoară Ia secţia Va­
lea Dosului a E. M. ,,’Gh.
Doja“-Zlatm a cuprin-s pe
toţi cei ce lucrează în sub­
teran. Antrenaţi în această
întrecere minerii secţiei ob­
ţin noi succese in muncă.
In perioada care s-a scurs
din această lună, In fruntea
întrecerii se află echipa de
tineret condusă de comunis­
tul losif Fişter, care a to­
VI\ In iii
Locuitorii comunei Strungari par­
ticipă cu însufleţire la toate acţiunile
privind întrecerea patriotică desfăşu­
rată pe comună.
In satul Răchitova, de pildă, s-a
ridicat sub acoperiş un cămin cultu­
ral, s-a construit i,n saivan pentru
500 oi şi s-a deschis un nou drum
raional pe o lungime de 300 m., s-au
plantat 450 pomi fructiferi etc. In
aceste acţiuni obşteşti s-au evidenţiat
deputatul Ioan Stoica, împreună cu
cetăţenii Ioan Danii şi Ioan Prodan.
Şi în satul Purcăreţi s-a construit
un saivan pentru oile întovărăşirii,
s-au adunat materiale pentru construi­
rea a două săli de clasă, s-au cul­
tivat 3 ha. cu pomi fructiferi şi s-a
deschis un drum nou pe 3.100 m.l.
Cetăţenii din satul Strungari au
confecţionat 28.000 cărămizi, avînd la
îndemînă varul, cimentul, o parte din
materialul lemnos, necesare construi­
rii unei şcoli. Şi aici a fost plantată
cu pomi fructiferi o suprafaţă de 1
hectar.
Lucrările efectuate pînă acum prin
muncă patriotică aduc o economie de
66.731 lei.
IOAN OANCEA
preşedintele Sfatului popular
Strungari
De htcorespondenţii voluntari
»r»/—»r-'r-*•*
(. C â ş t i g ă t o r i i î n t r e c e r i i
L Cu ocazia adunării membrilor din
^ grupa sindicală a sectorului G.F.F.
L Orăştie, ţinută la 3 iunie a.c., s-au
t analizat rezultatele obţinute în întrec
cerea socialistă şi pe profesii In luna
mai.
^ mÎntureccreareea soceialuistiăa a fost cîşti-
^ gată de brigada şefului de tren Au-
P fd Giolocoi, care în luna mal ă rea-
t Uzat 64.302 tone kilometrice.'
E Fruntaşi ai întrecerii pe profesii
k au fost declaraţi impiegaţii de mlş-
^ care Vasiie Andrei din staţia G.F.F,
' Orăştie Vasiie Dînşoreanu de la sta-
ţia G.F.F. Anineşu şi şeful de ma-
nevră Ioan Borza, care au reuşit să
realizeze In condiţii optime obiectivele
puprinse în întrecerea pe profesii din
luna mai.
VIOREL CIOLOGOI
Tineri fruntaşi
k în p r o d u c ţ i e
La i-U-T- 71 f Petroşani, a-
ţ uri de vîrstnici, în procesul
u»/ w/1 *¦ .................. -
Vineri 16 iunie 1961
Schimbul de experienţă —
mi jloc im pôttant >;-
de îm bunătăţire a muncii
La întreprinderea forestieră
Sebeş schimburile de experienţe
organizate "între sectoarele de
exploatare şi ocoalele silvice au
o largă popularitate, ele con­
tribuind la rezolvarea unor pro­
bleme'din cele măi importante
din cadrul întreprinderii.
Un astfel de schimb de expe­
tru Stingu. Dintre schimburi rienţă a fost organizat luna
trecută de conducerea întreprin­
cele mai bune rezultate le-a derii în colaborare cu comitetul
sindicatului la ( sectorul de ex­
obţinut cel condus de mai­ ploatare Oaşa. Au participat
ştrii Cornel Ardeleana şi conducerile şi maiştrii de ex­
ploatare de la sectoarele Zlat-
Valentin Călţun care a redus na, raionul Alba, Miercurea şi
Valea Sebeşului din raionul
rebutul la 1,86 la sută faţă
Sebeş, conducerea întreprinderii,
şefii de servicii, inginerii şi teh-
nicienii din cadrul serviciilor
de producţie şi investiţii.
Schimbul de experienţă a a-
PICHIU DAN vut ca temă, printre altele, fo­
losirea mecanismelor în exploa­
corespondent tările de fag. Cei peste 50 'par­
ticipanţi au vizitat parchetele
de tag Balele şi Gîlceag-Ginge-
rie unde scosul şi apropiatul
materialului lemnos se tace
complet mecanizat.
capacităţii de haldare. Ino-
vaţia constă în construirea u- Participanţii au apreciat ca
nui plan înclinat şi în monta- < pozitivă iniţiativa şefului secto­
rea unor culbutoare care asi- ' rului Oaşa, Ioan Arsin, care a
gură supraînălţarea haldei. rezolvat problema apropiatului
buştenilor de fag din parchetul
Inovaţia, deja pusă în apli­ Balele la rampa de încărcare a
îunicularului, prin instalarea
care, pe lingă faptul că a a- unei linii decovil cu vagonete
sigurat noi posibilităţi de hal­ acţionate de un troliu pe o dis­
dare a sterilului, reduce la ju­ tanţă de 1,3 km. De asemenea,
mătate numărul de muncitori, în parchetul Gîlceag s-a insta­
lat o linie decovil pe o distan­
necesari descărcării vagone- ţă de 500 m. acţionat de un
telor. motor cu troliu care funcţionea­
ză toarte bine.
talizat 120 puncte. Succese
de seamă au obţinut şi mi­
nerii din echipele conduse
de Ioan Brătie şi Dumitru
Brătean, care au totalizat 65
şi respectiv 48 puncte.
In perioada care a trecut
din această lună, echipele
amintite şi-au depăşit pla­
nul de producţie, reu­
şind să reducă consumul de
exploziv cu 3—5 procente.
W aplicînd metoda lustruirii pe ba­
Tînărul Gheorghe
Firuleasă este elev
în anul 11 la şcoa­
la profesională din
Simeria. El se nu­
mără printre elevii
fruntaşi la învăţă­
tură. De curînd el
a devenit şi inova­
tor. Prima lui ino­
vaţie, cric pentru
ridicarea saşiului
vagonului pentru
schimbarea butoa­
nelor şl ecliselor
cap arc, a fost ac­
ceptată de cabine­
tul tehnic al atelie­
relor R.M.R. Sime­
ria.
In clişeu: Ele­
vul Gheorghe Firu­
leasă încerctnd pro­
totipul inovaţiei
sale.
de producţie lucrează mulţi ti­ timp cu utilaje şi materiale 1
neri. La secţia auto, de pildă,
printre muncitorii harnici se
numără şi utemistul Petru Că-
tană. Motoarele reparate de el
dau un randament bun pe şan­
tierele de construcţii din Pe­
troşani, Lupeni, Călan etc.
In atelierul de strungărie,
frezorul Nicolae Bică îşi depă­
şeşte zilnic planul cu 1,8 la
sută, iar piesele date de el principalele sectoare ale între- -j
sînt num ai de bună calitate.
Gu sim j de răspundere mUn- prinderii- )
eeso şi tinerii Vasiie Diaco- ALEXANDRU MANOILA )
nescu şi Ioan Brujan din sec­
in vizită ia muncitori
torul utilaje, cit şi tinerii
Gheorghe Poşculeţ, Ladislau Oo;mâtotuil raional al femei­
Irişcan şi Anton Somu de la lor din Brad a organizat o în-
confecţii metalice. tîlnire a pionierilor fruntaşi ]
la învăţătură de la Şcoala me
Lucruri irumoase se pot die „Avram lamcui" cu munci- 1
spune şi despre tînărul rutier torii fruntaşi în producţie la
Dumitru Popa, care cu tracto- Atelierele centrale Crişcior.
rul său aprovizionează din Cu această ocazie, pionierii 1
¦*
I / u _/U*J au făcut cunoştinţă ou munci
torul fruntaş în producţie 1
Gheorghe Faroaş, decorat cu
„Ordinul Muncii“ şi „Medalia j
Muncii“, care le-a vorbit pio- ]
merilor despre viaţa din trecut ^
a copiilor, comipiaiund-o cu zi- ]
lele fericite pe oare le trăiesc 1
azi pionierii din patria noas- ]
tră. ]
MIRCEA GOLCEA }
M| i Éi r lalmi ÉÍ: . V Nţ ' c *•••>•%•«•• 'V- ,u; ®$uMv-pn>l< *" "iai
4 ţiagînî 20 bani
Pe marginea releratelor pre­
zentate vorbitorii au scos în
evidenţă deosebirea mare între
felul cLinr ise lucrează la par­
chetul Balele şi parchetul Gîl-
ceag. Astfel, au criticat atitu­
dinea' maistrului Mihai Romo-
şan ţa ţă 'd e grija care trebuie
să o aibă" faţă de mecanisme
şi organizarea procesului de
producţie, ceea ce a dus la ne-
realizarea planului la funicula-
rul Mîneciu pe luna aprilie.
Au fost combătute aşa-zisele
motive obiective că lipsa mate­ FURNALUL NR- 1 HUNEDOARA.
rialului la rămpile de încărcare,
lipsa unor piese de schimb.
Schimbul de experienţă a ToatăatenţiaÎntreţinerii colturilor!
scos în eyidenţă exemplul bun
al maistrului Lazăr Gheorghe,
care prin organizarea judicioa­
să a procesului de producţie a Folosînd din plin Ploile ce au căzut din abun­ zatorilor de la S.M.T. Dobra, c6*
evitat stagnările mecanismelor, denţă au favorizat creşterea cul­
acestea funcţionînd în bune con- fiecare zi bună de lucru turilor dar odată cu ele şi a bu­ lectiviştii din Lăpuşnic au repa­
diţiuni şi cu productivitate mă­ ruienilor. Obţinerea de recolte
rită. Acest maistru a reuşit prin Cu toate greutăţile provocate bogate la culturile de porumb, rat şi pus la punct batoza.
organizarea unor cursuri de ri­ de ploi, colectiviştii din G.A.G. oartoti, tloarea-soarelui, sfeclă de
dicarea calificării să pregăteas­ Ilia, organizîndu-şi bine munca zahăr etc. este determinată dc S.M.T. Dobra să-i ajuta în
că muncitori cu minimum nece­ şi folosind din plin fiecare zi efectuarea la timp a praşilei. In moct concret
sar de cunoştinţe, pentru folo­ bună de lucru, atît la prăşit cit raionul llia, unele gospodării co.
sirea mecanismelor, a format şi la recoltatul furajelor, au ob­ lective, folosind cu pricepere tim­ pe colectivişti
echipe bune de muncitori per­ ţinut rezultate bune. pul de lucru şi organizîridu-şi
manenţi care asigură în bune bine munca, au reuşit să obţină Colectiviştii din G.A.C. Ilia
condiţiuni deservirea mecanis­ Pînă la data de 13 iunie co­ rezultate frumoase. Altele, au au contractat ou S.M.T. Do­
melor, precum şi soriatorii pri­ lectiviştii din Ilia au terminat rămas însă în urmă. bra efectuarea lucrărilor da
cepuţi, care printr-o buna sor­ prăşitul pentru a doua oară a însămînţări şi de întreţinere a
tare au contribuit la ridicarea â ha. cartofi, 6 ha. iloarea-soa- conducere şi a organizaţiilor de 25 ha. cu porumb. S.M.T.-ul
indicelui de utilizare pe parchet relui, 8 ha. sfeclă furajeră şi au bază din aceste gospodării să însă nu şi-a respectat obligaţiile
cu 8 la sută peste planificat. efectuat prima praşilă pe 75 ha. la măsuri pentru Intensificarea asumate. Astfel, din suprafaţa
porumb din cele, 94 cultivate'cu ritmului executării praşilei la contractată nu au însăminţat
BODEA CLEMENT această plantă. Paralel cu des­ porumb in aşa fel încât aceas­ cu porumb d’eeît 12 ha. Iar
făşurarea lucrărilor de întreţi­ tă lucrare să se termine încă acum, cînd trebuie să execute
preşedintele comitetului nere a culturilor ei au recoltat în cursul acestei săptămâni, praşila, au trimis utilaje care
sindicatului T. F Sebeş şi strîns in căpiţe 32 ha. lucer- pentru a se putea trece imediat nu sînt puse la punct şi oa­
nă şi 6 ha. trifoi. la praşila II-a. De asemenea meni oare nu se pricep să la
-000- • este necesar să se ia măsuri mânuiască. Astfel, în loc săi
Cînd nu sînî şi pentru recoltarea In timpul prăşească porumbul îl taie, sau
Succese cel mal scurt a furajelor pen­ îl acoperă cu pământ. Bine a
folosife foafe forţele procedat consiliul de conducerel
ale e o o p e r a fe n f ©r interzicând efectuarea unor ase<<
In gospodăriile agricole cp- menea lucrări care aduc pa-:
Secţia mobilă la comandă a leietive din Veţel, Bretelin, Fl- gube gospodăriei.
cooperativei „Unirea“ din Sebeş,
l'Imon Sîrfau, Brănişca şl altele, tru oa acestea să nu-şl piardă Aceeaşi situaţie există şi la
ză de duco, a redus timpul 'de valoarea nutritivă. gospodăria colectivă din Bră­
executare al tazei cu 53 la sută. lucrările de întreţinerea cul­ nişca. Şi aici, prăşitul porum­
turilor sînt mult rămase în P arale! cej p ra ş ila bului cu maşinile S.M.T. se face
urmă. In aceste gospodării car­
crescind în acelaşi timp produc­ tofii, floarea-soarelui, sfecla au periim buiui sub orice critică.
tivitatea muncii cu 25 la sută. fost prăşite o singură dată.
Praşila l-a la porumb s-a efec­ Colectiviştii din. Lăpuşnic ob­ Mecanizatorii de la S.M.T,
La ramura piele încălţămin­ tuat doar pe jumătate din su­ ţin succese de seamă la între­ Dobra, S-au angajat să facă lu­
te serie, de la cooperativa „Mo­ prafaţă. ţinerea culturilor prăsitoare. Ei crări de bună calitate. Oara
ţul“ Brad, s-a înregistrat o au prăşit pînă în prezent porum­ aşa Înţeleg tovarăşii să-şi înde-i
Această rămânere în urmă se plineas'că angajamentul luat ?
creştere a producţiei de la 80 datoreşte slabei organizări a bul pe 64 ha. (urniînd ca în Conducerea S.M.T. Dobra tre-«
la 100 perechi încălţăminte pe zi. muncii şi nefoloslril ou chib- două zile. să lie terminată intrea- buie să ia măsuri şi să trimită]
zuinţă a forţelor de care dis- ga praşilă), cartoTii pe 9 ha., să lucreze pe ogoarele gospo­
TRAIAN MOISB pun şi a timţpulul de lucru. floarea-soarelui pe 3 ha. si sfe- dăriilor colective maşini bine
- corespondent
Éste de datoria consiliilor de cIa furajeră pe 2 ha. Paralel cu puse la punct şi oameni car®
prăşitul, colectiviştii din Lăpuş-; să ştie să le mânuiască pentru
nic recoltează legume, cosesc lu­ a efectua lucrări de calitate şi
Ansamblul G.G.B. în regiunea noastra cerna şl trifoiul şi se pregătesc a-I ajuta pe Colectivişti în exej
pentru campania de recoltarea cutarea Ia timtp a lucrărilor dfl
Ansamblul de cintece şi dan­ tru Emerit al Artşi, Laureat al păioaselor. Cu ajutorul mecani- întreţinerea culturilor.
suri al Consiliului Central al Premiului de Stat. Coregrafia ------- ------ ms
Sindicatelor, care se află intr-un este semnată de Florea Capsaţi Prietenii scenei
turneu de 60 de zile în princi­ şi Mitiţă Dumitrescu.
palele oraşe şi centre muncito­ In programul spectacolului In plima jumătate a anului în curs „Bade de la secerat“, „Asta-I fata cea
reşti din ţară va prezenta în re­ mai tac parte lucrări corale şl la căminul cultural din Pul, raionul micuţă“, şl „Mărioară da la munte"
giunea noastră spectacole la Lu­ solistice ale compozitorilor Lau- Haţeg, s-a desfăşurat o bogată acti­ ca şl cele două programe ale brlgă,
peni, Petroşani, Hunedoara şi renţiu Proleta şi Sergiu Sarvhi- vitate cultural-artistică. ®ele două z i l o r „ H a l cu noi în colectivă“ şl
Deva. zov. brigăzi artistice de agitaţie, echipa da „Părinte drag, partid iubit“ au cu­
dansuri, orchestra de mandoline, pr«- cerit admiraţia spectatorilor. Acelaşi
Ansamblul prezintă unele din In tabloul folcloric „Drag mi-i cum şl sofiştii vocali şl instrumentişti succes l-au avut şf dansatorii îm<
cele mai valoroase şi apreciate cîntecul şi jocul“ apar apreciaţii au fost Îndelung aplaudaţi de mii de preună cu orchestra.
lucrări din stagiunea 1960-1961. solişti instrumentişti Traîan Lăs- spectatori.
Este vorba de poemul omagial cuţ-Făgărăşanu, Artist Emerit, şl In localitate formaţiile căminului
„Slavă partidului nostru“, închi­ la {'ambal Dumitru Marinescu In ultimele 4 luni formaţiile cămi­
nat celei de-a 40-a aniversări a — Giuciu. In acest tablou sînt nului cultural din Pul, au prezentat cultural din Pui au prezentat 13
creării Partidului Comunist din prezenţi şi cei mai buni solişti în localităţile învecinate 8 programe
vocali de muzică populară pre­ artistice. (Şolectivlşfll din Galaţi şl spectacole. La cete 21 de manifestaţii
Romînia (muzica de Florin Co­ cum şi solişti şl grupuri de dan­ Rîu Bărbat, întovărăşiţil din Băieştt, cultural artistice In comună şl tn d<H
satori.' Ponor şl Sălaşul Superior, au aplau­ plasare, au luat parte peste 6.500 d*
mişel) precum şi baletul In trei dat cu căldură aceste programe. @în- spectatori din rîndurite ţăranilor co<
IOAN HALGA lectivlştl şl întovărăşiţi.
tablouri „cînd strugurii se coc“
P. FARCAŞIU
pe muzica lui Mihai Jora, Maes- corespondent tecele populare „Dudule tractoarele*, i-.. corespondent
Corul clubului muncitoresc „Victoria" din Călan numără peste 100 de persoane. In cadrul ce iui de-al Vl-lea concurs al ar*
tiştilor amatori s-a prezentat într-o ţinută scenică impecabilă, fiind de un nivel sensibil apropiat celor mai bune for­
maţii corale din regiune. Pentru aceasta a fost distins cu menţiune specială de către comisia regională de concurs,
în clişeu : Corul clubului „Victoria“ din Călan,