Page 54 - 1961-06

oa<?. 2
Bmn»BEsaaa»fiaaxi*e»traaBBBaaaaBBBMa
Escavaior pentru exfracfia
minereului de mangan
c-
tL Specialiştii din Dnepropetrovsk
au proiectat un escavator automat
t ou roată portcupe, care poate să
«tL.
extragă într-un an 1.200.000
de minereuri de mangan. In
! zent, pentru extracţia acestei canti­
t tăţi de materie primă, necesară fur­
t nalelor şi oţelăriilor, lucrează 1.500
t de mineri în cinci mine de randa­
t <3e!e două maşini funcţionează ‘
l ment mijlociu.
l Roata de extracţie are montate
C opt cupe, fiecare- cu o capacitate
t de 110 litri.
l Escavatorul poate extrage mine­
l ral de la o adîncime de 3,5 me­
L tri şi crea în carieră un front
C de abataj de 15 metri. Astfel de
t maşini se construiesc pentru primă
oară în industria minieră mondială.
L poate transporta rapid betonul
ft
Combină care înlocuieşte
28 de maşini
Un grup de ingineri din Le.
ningrad a construit o combină
pentru exploatarea zăcămintelor
de turbă, care înlocuieşte 2a Or
maşini.
Combina smulge bnturuge’r
de pe teren, încărcîndu-le pentru
a ti transportate. Ea poate I!
tolosită, de asemenea, pentru cu­
răţirea terenurilor mocirloase a
eoperîte de stul şt lăstăriş.
In viitorul apropiat v* lucepr
fabricarea in seric a acestei ma­
şini puternice.
Transformator al înregistrărilor seismice
Specialiştii din Saralov au
realizat pentr prima oară in
U.R.S.S. o maşină specială pen­
tru prelucrarea automată a seis-
mogramelor — un transforma­ gică corespunzătoare.
tor al înregistrărilor seismice.
Maşina prelucrează rapid şi
eficace seismogramele obţinute
tn timpul prospectării zăcăminte­
lor minerale. Ea permite ca prin
Maşină automată
pentru plantat răsaduri
In Uniunea Sovietică a fost
creată o maşină automată care
reduce de zeci de ori cheltuiala
de muncă la selecţionarea ră­ mit unul transportor care le gimul corespunzător de sudare. rea pieselor..
sadului de legume din răsad­ îndreaptă spre şănţuleţele în
niţe şi repicarea lui.
Această maşină, „R'VA-14“,
care se remorchează Ia un şa-
siu autopropulsat cu ajutorul tomată a dat rezultate exce­ duce alte două piese brute. Prin
unui dispozitiv de ridicat, scoa­ lente.
te răsadul din răsadniţe simul­
tan de pe 14 brazde şi îl aşea-
ză într-un tambur-casetă. Ca­
seta se pune în maşina de să-
0-------------- ------------------
Regulator
«-Î v e n t i l a t o r u l u i p e n t r u
ussăfoare de fin
Birou! de proiectare al întreprin­
derii „Mctra-“ din Blansko_(R, S, @e-
hoslovacă) a creat un aparat pentru
reglarea regimului de lucru al ventila­
torului în uscarea nutreţurilor. La o
-creştere a umidităţii aerului sau a tem
peraturii linului, aparatul pune în func­
ţiune ventilatorul în mod automat.
„ Proteim etru“ — nou aparat minute.
pentru industria alimentară
Oamenii de şti­
inţă sovietici lu­
crează cu succes
la construirea de
noi aparate care
vor permite nu
numai să se urmă­
rească calitatea
produselor alimen­
tare, ci şi să le
îmbunătăţească.
Au şi fost reali­
zate mai multe
aparate de acest
tip. Unul dintre
ele poartă numele
de proteimetru. el
fiind destinat do­
zării proteinelor în
lapte.
Pînă în prezent,
analiza laptelui
pentru d o z a r e a
proteinelor se e-
-ectua numai pe
cale chimică, ceea
ce implica mari
cheltuieli şi nece­
m u MÜL SOCIALISMULUI Nr. 2014
MICA MOUA IM ŢAMILE SOCIALISTE
A naliza autom ată Polimerhetonul— un nou ARM Ó CRM ENTUIL
a m etalelo r topite material de construcţie
Noul escavator poate exploata Inginerul din Moscova, Maxim Briţ- Oamenii de ştiinţă de la Aca­ ce permite să se "simplifice In In U.R.S.S. s-au efectuat şi conti­ rea elementelor de beton precom.
zăcămintele de mangan prin meto- . ke a construit un aparat bazat pe uti­ demia de construcţii şl arhitec­ mare măsură lucrările de mon­ nuă cercetări rodnice asupra propie- primat,.
lizarea unui totometru cu arc cu aju­ tăţilor tizico-mecanice şi tehnice ale
La institut au tost taOricale şi
da „la zi" nu numai în cursul ve­ torul căruia se realizează pentru pri­ tură a R.S.S. Ucrainene au rea­ taj. armocimeniului şt se altă în curs încercate ecluze regulatoare desco­
rii, cum lucrează de obicei astfel ' ma dată automatizarea ?balizelor care lizat polimerhetonul, oare este Datorită capacităţii de a ade­ de proiectare elemente de construc­ perite: din armociment cu deschideri
tone de maşini, dar şi în timpul iernii se efectuează în diferitete etape ale de cîteva ori mai rezistent d'e- ţii noi, mai raţionale din armoci- de 3-4 şi 5 tu. In laboratorul de
pre­ procesului tehnologic la metalurgia ne­ cît betonul obişnuit. ra bine la betonul vechi, poli- ment. Astăzi sînt cunoscute princi­ prefabricate al aceluiaşi institut a
împreună cu escavatorul, care ^ feroasă. Aceste analize au scopul de merbetonul este de asemenea palele proprietăţi ale acestui mate­ fost elaborată tehnologia de confec­
poartă denumirea „ERU-300“, va a determina cantitatea de metale care Acest material de construc­ un bun mijloc pentru repara­ rial : el este rezistent la fisurare şi ţionare mecanizată a elementelor
funcţiona un reîncărcător special există în soluţie. ţii, oare are in compoziţia să rea rezervoarelor din beton ar­ Ia întindere, ceea Ce este suficient spaţiale din armociment. in practica
destinat transportării minereului ; răşină sintetică, fixează solid mat, tuburilor de beton şl altor pentru a se confecţiona dm armoci- construcţiilor pentru Irigaţii din u-
extras şi încărcării sale în vagoane Pentru analizarea soluţiei prin me­ elementele de construcţii, ceea elemente de construcţii. ment elemente de construcţii puter­ ccstc elemente lac parte jgheaburile
situate la o distanţă de 10 metri. toda chimică obişnuita sînt necesare nic solicitate, cu un strat protector cu secţiune transversală curbilinie,
dteva ore. Cu ajutorul acestui foto- de numai 2-3 mm. Aceste elemente folosite pentru distribuirea apei în­
meîru operaţia se poate realiza In cî- se caracterizează printr-o capac.'fafe tre diterite gospodâni. La institut
pe şenile şi sînt comandate de ia teva minute. Aparatul poate detecta portantă ridicată. au tost executate Jgneaburi din ar
acelaşi post. Escavatorul va ff pre­ prezenţa în soluţie a unei cantităţi do mociment cu lungimea de 6 şi 9 m.
o zecemiime de procent din 20-25 di­ Pentru ieftinirea şi accelerarea e- In comparaţie cu jgheaburile de be­
văzut cu cinci camere de televi­ ferite elemente. xeeutării construcţiilor din armod. ton armat greutatea celor din armo-
Instalaţie specială ment sînt în curs de elaborare me- cfment s-a redus la jumătate, se
ziune cu ajutorul cărora mecanicul fode industriale de construcţii. S-a economisesc 20% din cantitatea de
propus printre altele o tennologie o- metal şi 10% din cantitatea de ci­
va putea urmări fără întrerupere" rigirială de formare a elementelor ment, preţul de cost al unul jgheab
cutate, a acoperişurilor, planşee'or s-a micşoTat cu 35%.
frontul de lucru. Recent, în R.P. Ungară a fost conducte. Cu ajutorul unul com­ şi canalelor din armociment. Ea
produsă o nouă instalaţie pen­ presor se creează, presiunea In constă în aceea că o placă de ar­ Pentru armarea construcţiilor din
tru transportul rapid al beto­ rezervorul de presiune, care îm­ mociment proaspăt confecţionată armociment se utilizea'zâ reţele me­
nului. Este vorba despre o in­ pinge betonul prin Conducte prin vibrare se profilează pe un talice de armătură. Filiala vest-si-
stalaţie oare se compune din- pînă la locul de utilizare. Cu miez de contur adecvat. Cu acest beriană a Academici ae Sonstrucţii
tr-un rezervor de presiune şl ajutorul acestei instalaţii se procedeu, la trustul „Zakavkazme- şi Arhitectură a U.R.S.S, tn cola­
taliurgstroi“ s-a organizat confec­ borare cu un colectiv al uzinei de
Maşină complexă pentru pînă la o distanţă de 150 de ţionarea mecanică a elementelor din piese metalice mărunte din Magni-
prepararea betonului metri chiar dacă locul de uti­ armociment în formă de U. S-au ob­ togorsk, a elaborat condiţiile teh­
A parat pentrai id en tifica rea ţinut elemente rezistente la Uşurare, nice pentru un nou tip de armătură,
întreprinderea „Stavostroj“ lizare se află ou 50—60 m. dea­ rigide, cu unghiuri drepte precise mai avantajos decit cel folosit pînă
g a zelo r nocive in m ine din Bela (R.S. Cehoslovacă) a şi o suprafaţă netedă. în prezent. Se organizează pro­
construit o maşină complexă supra rezervorului de presiu­ ducţia sîrmet' pentru plase de ar.
La Institutul din Kemerovo special, şi transmite la punc­ pentru prepararea betonului ne­ ne. întreaga instalaţie are o Prin lucrările de cercetări efec­
(Siberia) pentru protecţia mun­ tul principal de dispeceri in­ cesar construcţiilor. Ea se com­
cii la lucrările miniere a fost formaţii cu privire la conţinu­ pune dintr-un trior mecanic de greutate de numai 4,5 t. Pentru
réalisait un aparat portativ pen­ tul procentual de gaze nocive nisip, o lopată mecanică, un
tru identificarea prezenţei ga­ în atmosfera minei. transportor-melc şi un ameste- lichidarea timpilor morţi dea­
cător semi-automat. Productivi­
zelor nocive în mine. Acest a- In prezent în U.R.S.S. 55 in­ tatea noii maşini este foarte ri­ supra rezervorului de presiune
parat cîntăreşte de 10 ori mai stitute tehnice şi 28 instituie Se montează un alt rezervor In
puţin ăecit instalaţia folosită medicale se ocupă de proble­
in acest scop plnă acum. Ca mele securităţii muncii la lu­ care se introduce betonul oare
dimensiuni, aparatul nu cs\te crările miniere. Uniunea Sovie­
mai mare ăecit o cutie de ţi­ tică deţine primul loc în lume urmează să fie transportat prin
in ceea ce priveşte asigurarea
conducte.
gări şi încape intr-un buzunar. condiţiilor de securitatea teh­ dicată : 500 litri beton de ca­ Conductori pentru tuate Ia Taşkent de un colectiv al mătură în două variante: fără tra­
El este înzestrat cu un capta­ nică şi protecţia muncii la litate superioară într-un minut circuitul de aprindere Institutului pentru problemele ape­ tament termic cu rezistenţa de ru­
tor de gaze automat de tip lucrările miniere. şi jumătate. a motoarelor lor şi hidrotehnică din cadrul Aca­ pere de 65-130 kg./mmz şi cu trs-
demiei de Ştiinţe a R.S.S. Uzbece tarnent termic cu rezistenta de ru­
-1IIÉI
Biroul central de construcţie de ca. s-a stabilit că pentru construcţiile pere de 30-50 kg./mmz, cu şi fără
Maşini pentru sudarea prin frecare bluri din Ojarov (R. P. Polonă) a hidrotehnice şi pereerea canalelor, protecţie anticorozivâ. Condiţiile
realizat noi tipuri de conductori pentru pentru care rezistenta la fisurare tehnice elaborate au tost aprobate,
transformarea înregistrărilor o- Colaboratorii laboratorului de tr-un ceas aproximativ 100 pie­ arcuitele de aprindere â motoarelor este principalul criteriu de aprecie­ urmînd ca tabricar a sirmei de acest
bişnuite de cimp pe o placă fe- sudare prin frecare de pe lingă cu ardere internă. Noii conductori nu re. elementele cu pereţi subţiri din tip nou să înceapă la uzina de pie­
romagnetică să se construiască Institutul unional de cercetări se sudate. mai provoacă paraziţi ia recepţia emi­ armociment constituie materialul se metalice mărunte. („Stroitelna-
’"n mod automat secţiunea geolo­ ştiinţifice pentru utilajul de su­ In ultimii ani, specialiştii din siunilor radiofonice. cel mai adecvat; prin calităţile ia Gazeta" — 2i5.lll.196t, text
dură electrică — unicul labora­
Leningrad au creat cîteva mode­
le de maşini pentru sudarea cap
tor de acest gen din Uniunea la cap prin frecare a pieselor de In construcţia noilor tipuri de con­
sale el întrece chiar şi betonul ar­ prescurtat).
După două minufe de la intro­ Sovietică, au realizat o maşină diametru diferit. Acest procedeu ductori se foloseşte noul material — mat. Un. avantaj importăm al armo-
ducerea seismograrnei, maşina semi-automată cu comandă-pro- de sudare necesită de 10-15 ori denumit „polvinit“, care este un bun dmentulni constă de asemenea în ^Semănătoare universal
dă rezultatul definitiv care ofe­ gram pentru sudarea metalelor mai puţină energie electrică de- conductor de electricitate. Pînă în pre­ aceea, că el nu necesită cimenturi
ră o imagine asupra structurii prin trecare. cit sudarea obişnuită. zent se foloseau conductori din sîr-
unei părţi sau alteia a scoarţei mă de oţel izolaţi în cauciuc şi pînză şi oţeluri de calitate superioară sau La uzina de maşini agricole
terestre. Noua maşină, cu marca La laboratorul de sudare prin specială de bumbac. utilaje speciale pentru confecţiona- „Kraj“ din Kutno (voievodatul
„M.S.T.-35“, permite sudarea frecare au fost efectuate cu suc­ Lodz — R.P. Polonă) s-a ela­
cap la cap a pieselor de oţel ro­ ces experienţe de îmbinare prin
borat proiectul unei semănători
tunde cu diametru intre 14 şi frecare a 3pie$elor din oţel cu
30 mm. Ea poate ti comandată diametrul pjniţ la 120 mm. Au S S r fefe.-Ă -838- universale, avînd lăţimea d&
simplu. Muncitorul trebuie doar fost realitate de asemenea mo­ 2,5 m. sau 5 m. Semănătoarea
să introducă piesele brute şT Să dele de instalaţii pentru sudarea i , . ä&fä*- I I . are o serie de dispozitive carâ
apese butonul de pornire. Dis­ prin frecare la care au fost au­ permit folosirea ei la tractoare
dit care este înzestrată du pozitivul de comandă-program tomatizate şi operaţiunile auxi­ de diferite mărci ca o unealtă
„mîini metalice“. Acestea 'scot care intră in acţiune asigură re­ liare — introducerea şi scoate­ suspendată. Greutatea noii se­
plantele din tambur, le trans­
mănători este ou 70 kg. mat
Procesul de sudare durează mică decit greutatea semănăto­
care urmează să fie sădite. La cîteva secunde, apoi maşina se Fabricarea de vată rilor obişnuite.
încercarea de probă maşina au­ opreşte automat. Muncitorul minerală
scoate prodtlsul sudat şi intro­
Maferiala plastice folos’fo
această metodă se pot obţine in­ La Magniika dini Kazshstan a" la confecţionarea sculelor
intrat 5n luncţiune o Instalaţie La atelierul de scule al între­
pentru fabricarea de vată mine­
€iiB°ăţiretîL fio le lo r de in jecţii prinderii de telecomunicaţii din
cm ni traşii n ete rală. Instalaţia va produce pe an Budapesta s-a introdus folosi­
15.000 m3 de material pentru rea materialelor plastice pentru
izolarea conductelor şi a altor producerea sculelor. Astfel, de
Recent, la laboratorul de cercetări cestor fiole au dat rezultate bune. lucrări de construcţii. Materia pildă, şabloanele pentru rame
primă pentru tabrlcarea vatei de ochelari care atunci cînd
tehnologice de la Jabrica de medica­ După curăţirea mat multor zeci de este piatra sparta. Cu ajutorul erau făcute din metal necesitau
mente „Chinofn“, din Budapesta, a fost mii de fiole s-a stabilit că ultrasune­ unor agregate puternice se to­ 40—42 de ore muncă, cînd sînt
peşte piaTfa spartă f*r cu ajuto­ produse din material plastic pot
pusă în funcţiune o instalaţie cu ul­ tul asigură o curâţlfe perfectă şi ra­ rul unor maşini centrifuge se Straiuri izolatoare.», Barajul in curs de eon­ fi realizate numai .într-o oră şl
trasunete pentru etectuarea unor cer­ pidă a acestor mici vase. pulverizează masa topită şi se ii strucţie al hidrocentralei jumătate.
cetări. O problemă generală a indus­ transformă în vata. din nisip
triei de medicamente este curăţirea în O altă experienţă întreprinsă tn ve­ HOHENWARTE II din R.D. Pot fi confecţionate din mate­
condiţii satisfăcătoare a fiolelor de in­ derea folosirii ultrasunetelor în Indus­ Instalaţii similare de fabricare Institutul Unional sovietic de cerce­ rial plastic o parte a sculelor
jecţii. Micile vase de sticlă an pe pe­ tria de medicamente se referă la sfăbl- a vatei minerale 3e montează tări ştiinţifice pentru tiDre de sticlă Germană, cea mai mare de tras, tăiat, presat.
reţii lor nenumărate impurităţi a că­ lirea, intr-un timp scurt, a perioadei la Atma Ala şi Ki-dnata A Im construcţie de acest gen
ror îndepărtare cu metoda manuală du. de valabilitate a medicamentelor de la ceput construcţia lor la Oimkent fabricat prototipul unor noi straturi din Europa. Numeroase întreprinderi au
data fabricării. Pînă In ultimul timp, şi favlodaT. Izolatoare, care au tost experimentate
rează. foarte mult şi este nesigură Ex- folosind metode clasice, acest lucru a ai succes. Viitoarele materiale hidro, început să aplice noul procedeu
durat luni de zile. Azi, cu âjîitorul ul­ La UsLEamenogorak se con­ izolatoare au culoarea albă şi sînt foar
penrVele întreprinse in vederea folo­ trasunetelor, lungimea acestei perioa­ struieşte o uzina de vată mine te subţiri (mai puţin de 0,4 mm.). care aduce serioase economiL
de poate fi stabilită în numai dteva rată' care va produce anual
sirii ultrasunetelor pentru curăţirea a- 80.000 m5. Ele alcătuiesc „o pînză" neţesută. ~.oo-_
-VSP.l
Un nou m aterial plastie
Un colectiv al uzinei „Chem- perioare materialelor plastice
în care fibrele, în stare liberă, sînt ko“, în colaborare cu Institutul poliamldîce şi poate fi folosit
Electroconvulsator şi stimulator fixate cu ajutorul răşinilor sintetice.
de cercetări pentru chimia mo­ ba înlocuitor al metalelor. Po-
O noutate în domeniul apa­ veşte la prim-ajutor cfnd, din Conţinutul principal al acestor „pîn- leculară din Brno, (R.S.C.) a liformaldehidele se folosesc la
ze" produse din răşini sintetice esto elaborat un material plastic fabricarea de artaiături şi ţevi
sita mult timp. pe scala aparatu­ ratelor medicale produse în Un­ cauza înecului sau otrăvirii, or­ nisipul obişrruM poliformaldehidic cu calităţi su­ pentru conductele de gaze.
Analiza unei doze lui. garia este şi electroconvulsato- ganele respiratorii Încetează să
de lapte necesita rul şi stimulatorul elaborat de funcţioneze. Principiul comun al Automatizarea conducerii tractoarelor
aproape două zile. Proteimetrul poa­ trei ingineri, Nyir6, Kaffka şi celor două tratamente constă in
Zsombok. Aparatul poate fi fo­ aceea că aparatul stimulează In a g r i c u l t u r a nal de electrificare a In prezent, In agri­ A
Noul aparat va te fi utilizat cu losit pentru doua teluri de tra­ prin şocuri electrice funcţiona­ U. R. S. S. s-a dez­ agriculturii S-a rea­ cultură, in U.R.S.S. coltarea C ulturilor J
accelera această Succes la fabricile tamente care se bazează pe ace­ rea inimii, In aşa fel ca să ajute voltat automatizarea lizat un dispozitiv eu vitezele de lucru ale 1
operaţie de peste de brînzeturi. El laşi principiu şi totuşi se deo­ la repunerea in funcţiune a orga­ conducerii tractoare­ ajutorul căruia ma­ tractoarelor ating 9 cerealiere.
100 de ori. La ba­ sebesc fundamental. In calitate nelor respiratorii. In Ceea ce pri­ lor pe arătură cu şinile automate care Icm. pe oră şi se pu­
za funcţionării va fi Insă deose­ de convulsator aparatul foloseş­ veşte deosebirea dintre trata­ orientarea pe braz­ conduc tractoarele ne sarcina trecerii la Un exemplu In a- ^
proteimetrului se bit de util la fer­ dă. Dintre acestea pe brazda cîmpului viteze şi mai mari.
află efectul lumi- mele de animale. face parte şi dispo­ nu repetă unele cest sens l-ar putea -j
nescenţei protei­ Controlînd repede zitivul automat de curburi intîmplătoa- In prezent auto­
nelor sub acţiunea copiat al lui ivan matizarea conduce­ constitui sistemul u- 1
razelor ultraviole­ şi precis compozi­ te la tratarea şocurilor produse mente se poate remarca densita­ Loghin. Unul din de­ re, ci le îndreaptă. niversal de inducţie 1
te. Lumina reflec­ fectele principale ale ştiinţa a creat pre­ rii tractoarelor a fost
tată de proteina ţia laptelui, conţi­ de curent electric. Acest trata­ tea şi puterea impulsurilor. Cînd acestui dispozitiv de realizată numai la pentru aplicarea că- -j
conţinută în lapte nutul procentual ment are un caracter terapeutic, aparatul este folosit ca convul­ copiat îl constituia mise pentru intro­ arătură. Pe ordinea, ruia sînt condiţii -j
cade pe o celulă adică se aplică în anumite inter­ sator se utilizează un curent de amplificarea abateri­ zilei se pune proble­ deosebit de favora- 1
fotoelectrică, un­ de proteine în a- vale de timp şi asigură o vinde­ zece ori mai mare decit atunci ducerea pe scară lar­ ma creării de dispo­ bile in vii. Prind- 1
de energia lumi­ cesta, crescătorii care rapidă, dar treptată. lor, ceea ce avea ca zitive universale pen­ piui sistemului de j
noasă se transfor­ gă de tractoare au­ tru alte lucrări cu
mă in impulsuri de animale vor rezultat că după 10- tractorul: însămln-
electrice. Forţa tomatizate in agri­ ţarea, prelucrarea
impulsului cores­ putea aprecia va­ Ca stimulator, noul aparat ser­ cînd este folosit ca stimulator. 15 curse ale tracto­ cultură. O sarcină
loarea raţiei de a-
punde cu precizie rului se c r e a u primordială o repre­ inducţie se bazează l
limentare a ani­ M eteorologul autom at curburi mari. zintă automatizarea
conţinutului de malelor, vor pu­ pe alimentarea sîr-
La institutul unio­ conducerii tractoare­
nroteine în lapte tea stabili dacă Colectivul Institutului arctic logice, ceea ce prezintă o impor­ melor întinse pe spa- }
ea conţine sufi­ şi antarctic pentru tehnica nouă tanţă deosebită pentru prognos- /u J t—/ iJ U U u / u l t J k lor rapide. lierele plantaţiei cu un }
şi se înregistrează ciente proteine şi a construit o staţie meteorolo­ ticarea timpului. Aparatele func­
vitamine. Printr-o gică automată care măsoară de ţionează cu curent alternativ de curent alternativ slab
schimbare rapidă Ia distanţă temperatura aerului, două sensuri sau cu acumula­
a solului şi apei etc. tori. Dacă acestea încetează de care creează un cîmp
a raţiei se va pu­ a mai funcţiona, aparatele pot
Staţia înregistrează fără în­ lucra un an întreg cit baterii us­ magnetic. Tractorul
Itea mfluenţa asu­ trerupere toate datele meteoro­
cate. se va mişca automat
pra calităţii lap­
telui. pe aceste ..cărări
printre rfnduri şi re- magnetice“.
; w-fvwi*—fi—/ u u v 1 <-- t u J k J W l J