Page 56 - 1961-06
P. 56
pag. 4 DRU MU L SOCIALISMO LOI 2014
Oeccßfiä oferită juitlm & Ls ş lim • uüimeJus fdtiri. • jjit lm g le ş jf e l -julilio&eiiB-
öe gavcrmil sovietic In cinstea
oamenilor (Se ştiinţă
MOSCOVA 15 (Agerpres). — niat că dezvoltarea ştiinţei a ne împotriva reînvierii Delegaţia aviatorilor sovietici veterani 1000 de cubani vor studia în şcolile
!TASS transmite-: cesitat o modificare a formelor
organizatorice. fascismului în R.F.G. de război şi-a încheiat vizita în Franţa agricole din U. R. S. S.
La 14 iunie guvernul sovietic
a oferit la Kremlin o recepţie în Salutînd pe invitaţi, M. Kel- BONN 15 (Agerpres). PARIS 15 (Agerpres). — au subliniat că întîlnirea dintre MOSCOVA 15 (Agerpres). — După cum s-a comunicat la
dîş, preşedintele Academiei de In legătură cu procesul călău In Franţa s-au desfăşurat cu veteranii sovietici ai celui cle-al TASS transmite : Comitetul Central al U.T.C.L.
cinstea oamenilor de ştiinţă par Ştiinţe a U.R.S.S., a declarat că multă căldură întîlniri între foşti doilea război mondial şi tovară din U.R.S.S., reprezentanţii ti
oamenii de ştiinţă sovietici au lui hitlerist Eichmann, care se piloţi ai escadrilei de aviaţie şii lor de luptă francezi a avut In cadrul schimbului de dele neretului cuban vor urma timp
ticipanţi la Consfătuirea unio primit cu satisfacţie hotărîrea desfăşoară la Ierusalim, 26 cu „Normandie-Niemen“ şi membri ca şi vizita făcută anul trecut de gaţii agricole de tineret în Uniu de un an cursuri în TI şcoli de
nală a lucrătorilor ştiinţifici, ca C.C. al P.C.U.S. cu privire la noscuţi reprezentanţi ai vieţii ai delegaţiei sovietice de veterani piloţii francezi în U.R.S.S., un rol nea Sovietică soseşte un grup de mecanizare a agriculturii.
măsurile în vederea îmbunătăţi publice din Germania occidentală ai celui de-al doilea război mon important în întărirea prieteniei 1000 de cubani.
re şi-a încheiat lucrările. La re rii coordonării lucrărilor de cer au dat publicităţii la Frankfurt dial. Membrii delegaţiei au vizi tradiţionale dintre cele două mari
cetări şi a activităţii academiei. pe Main un apei către tineretul tat oraşele Paris şi Lyon, NUa şi popoare. Recolte nemaimtîlnite în istoria Cubei
cepţie, N. S. Hruşciov a rostit o vest-german, în care avertizează
El a subliniat că cele mai bune împotriva pericolului de reînvie Saint-Paul-de-Vence, Toulon şi La 14 iunie delegaţia aviatori HAVANA 15 .(Agerpres) dăria de stat Rosarlo, Rios a re
cuvîntare în care a felicitat pe realizări ale ştiinţei sovieticei, Marsilia. Pretutindeni, ei au fost lor sovietici veterani de război s-a Anul acesta a fost obţinută în levat că aici a fost introdusă pro
oamenii de ştiinţă sovietici pen cum sînî cele legate de cuceri re a fascismului în Germania oc- primiţi cu ospitalitate. înapoiat la Moscova. Guba o recoltă de trestie de za ducţia bumbacului, a sporit nu
tru marile lor realizări. El a de rea Cosmosului, au devenit po cid'entală. După cum reiese din- hăr, cafea şi cacao nemaiîntîlnită
sibile datorită unităţii strînse fr-o informaţie transmisă de a- La Paris aviatorii sovietici s-au ——-k= — în istoria ţării. Ca urmare, coope mărul vitelor şi producţia de lap-
clarat că o mîndrie a oamenilor dintre ştiinţă, practică, industrie. genţia D.P.A., autorii apelului întîlnit cu generalul Pierre Pouya- rativele pentru producţia zahăru te. In numai doi ani s-au cons_:
sovietici o constituie faptul că cer ca în interesul poporului de, fost comandant al escadrilei Demonstraţii populare lui au început să restituie Băncii truit 120 case de locuit, o şooală
La recepţie au rostit de ase german să fie înlăturaţi Globke, ;,Normandie-Niemen“, şi cu alţi în Vietnamul de sud Naţionale mari sume din împru şi un spital.
în Uniunea Sovietică instituţiile menea cuvîntărî eminenţi oameni care deţine funcţia de secretar de foşti tovarăşi de luptă. Delegaţia muturile pe care le-au primit.
de ştiinţă sovietici — reprezen sfat al cancelarului Adenauer, veteranilor sovietici a făcut vizite SAIGON 15 (Agerpres). Despre marile succese ale agri Anul acesta — a arătat vorbi
de învătămînt superior sînt ab tanţi ai diferitelor ramuri ale precum şi toţi ceilalţi foşti na familiilor celor căzuţi pe front. „Afară cu imperialiştii ameri culturii cubane a vorbit la Uni torul — a fost obţinută o recoltă
solvite în fiecare an de’ un număr ştiinţei, conducători ai academii zişti notorii care deţin astăzi pos Ziarele franceze au relevat acest cani din Vietnamul de sud 1“, versitatea Populară din Havana de trestie de zahăr fără precedent
lor naţionale ale republicilor u- turi de răspundere în R. F. Ger semn de recunoştinţă şi atenţie din „Jos clica trădătoare Ngo Dinh inginerul Eduardo Santos Rios,
'de ingineri de trei orî mai mare nîonale. mană. partea oamenilor sovietici. Diem 1", „Să se pună capăt atro şeful secţiei producţie a Institu în istoria ţării ceea ce a permis
'decît în Statele Unite ale Ame- cităţilor 1“ _ sub aceste lozincii ca pînă în prezent să fie fabrica
ricii. Apelul a fost semnat de con Intr-o convorbire cu corespon s-a desfăşurat recent în locali tului naţional cuban pentru refor te 6.700.000 tone de zahăr. Ca ur
tele von Westphalen, unul din dentul din Paris al agenţiei TASS, tatea Tan-An din Vietnamul de ma agrară. Subliniind rolul impor
Referindu-se la hotărîrea Co conducătorii Partidului Uniunea generalul Pouyade şi general-ma- sud un miting de protest împo tant al gospodăriilor de stat din mare a recoltelor excelente de ca
mitetului*1 Central al P.C.U.S. şi Germană a păcii, prof. Gerhard ior Zaharov, Erou al Uniunii So triva politicii antipopulare a gu Cuba, Santos Rios a arătat că în fea şi cacao, Cuba va spori consH
a Consiliului de Miniştri al Golwitzer, prof. Clara-Maria vietice, şeful delegaţiei sovietice, ţară există 304 gospodării de derabil exportul acestor produse.
U.R.S.S. cu privire la îmbunătă- Fassbinder şi de alţii. vernului, la care au participat a- stat, fiecare dintre ele reprezen
tând o mărturie a marilor trans Santos Rios a subliniat, de aseJ-
Îir.ea coordonării lucrărilor şti- proximativ 40.000 de persoane. formări petrecute în agricultura
Potrivit relatărilor agenţiei pa .cubană. Citind drept exemplu fos menea, faptul că în şcolile agri
nţifice, N. S. Hruşcîov a subli- ta fermă particulară pentru creş cole săteşti învaţă acum mii de
terea vitelor, actualmente gospo- ţărani cubani şi că Ministerul A-
Dezbateri de politică externă
în Camera Comunelor griculturii intenţionează să inten
sifice aplicarea metodelor ştiinţi
LONDRA 15 (Agerpres). damnat hotărîrea guvernului de =••00= fice în agricultură şi să creeze ins
a trimite la începutul lunii iulie tituţii de cercetări ştiinţifice în
La 14 iunie în Camera Comu G uvernul englez pregăteşte
nelor laburistul Fenner Brockway unităţi militare în Portugalia domeniul agriculturii.
pentru manevre militare comune o nouă trădare a intereselor populaţiei
a întrebat pe Watkinson, minis
trul de Război al Angliei, dacă cu trupele portugheze. africane din Rhodesia
guvernul ia măsuri pentru lichi Brown a subliniat că în lumi
darea bazelor militare americane LONDRA 15 (Agerpres). — rilor deja ciuntite prevăzute pen trioţilor sud-vietnamezi — „Eli ____ ___
din Anglia. Brockway a arătat na evenimentelor din Angola şi După publicarea „Cărţii Albe“
că raza mare de acţiune a rache a protestelor crescînde împotri în problema constituţiei Rhodesiei tru africani. Se plănuieşte o nouă berarea , in ultimul timp peste Tulburări îmn rrîndurile ţăra n ilo r
telor moderne face ca toate a- va politicii colonialiste a Portu de sud, care reprezintă de fapt o capitulare faţă de rasiştii rhode- 100.000 de oameni din şase pro
oeste baze să fie depăşite şi po galiei, această hotărîre stîrneşle capitulare faţă de clica rasistă
porul englez s-ar simţi în mai Welensky - Whitehead, guvernul sieni, o nouă trădare a interese vincii sud-vietnameze au partici din Franj
mare securitate fără ele. proteste nu numai în Anglia, Macmillan pregăteşte o nouă tră lor populaţiei africane indigene pat la demonstraţii împotriva in
dar şi în multe ţări din Africa, dare a intereselor populaţiei afri din Rhodesia. tensificării imixtiunii americane
In răspunsul său, Watkinson a El a cerut guvernului să-şi con cane, de data aceasta în Rhodesia
declarat că guvernul englez tramandeze hotărîrea cu privire de nord. După cum reiese din aceeaşi in în această ţară. PARIS 15 (Agerpres). regiune puternice unităţi de pot-
„menjine un contact“ în această la trimiterea de trupe în Portu încă în luna februarie a fost In provincia Ben-Tre aproxN
problemă cu guvernul S.U.A. şi dat publicităţii proiectul noii con formaţie a corespondentului zia mativ 10.000 de persoane au par In numeroase regiuni din Fran liţie. După cum anunţă agenţia
va fi probabil, în curînd în mă galia. stituţii a Rhodesiei de nord, care rului „Daily Mail“, planurile ra ţa au loc în prezent tulburări în Associated Press încercarea po
sură să facă o declaraţie cores Răspunsul lui Watkinson a a stîrnit indignare în rîndurile siştilor Rhodesiei şi ale protecto ticipat la un miting de protest rîndurile ţăranilor care îşi expri
punzătoare. Ministrul a căutat populaţiei africane. rilor lor din Londra se lovesc de împotriva falsificării alegerilor mă nemulţumirea faţă de politi liţiei de a aresta pe Louis le
scos în evidentă faptul că guver- Acest proiect consemna de fapt o rezistenţă crescîndă din partea ca agrară a guvernului. Agenţia Pogani, preşedintele organizaţiei
de asemenea să dovedească uti nul englez nesocoteşte cererile o- lipsa de drepturi a africanilor, lă- populaţiei africane şi a partide-- care au avut loc nu demult în France Presse anunţă că miercuri locale a ţăranilor, a eşuat în ur
litatea menţinerii instalaţiilor sîndu-i sub dominaţia rasiştilor lor politice care reprezintă intere au avut loc puternice manifesta ma împotrivirii dîrze a ţăranilor.
pentru lansarea rachetelor „Thor“. piniei publice atît din tara sa, albi. Acum, după cum anunţă co sele ei. ţară. Participanţii la miting au ţii ţărăneşti în regiunea oraşului
cît şi din alte ţări. Watkinspn respondentul din Lusaka al ziaru Lorient din Brctagne. Ţăranii au Joseph Courau, preşedintele Fe
Opoziţia laburistă în frunte cu a refuzat să-şi revizuiască hotă- lui !,Daily Mail“, guvernul englez cerut, de asemenea, îmbunătăţi blocat pe o rază de zece km. în deraţiei naţionale a sindicatelor
George Brown, locţiitor al lide rîrea. motivînd acest refuz prin rea condiţiilor de trai şi libertăţi agricultorilor, a cerut primului
rului Partidului laburist, a con aşa-zisele „condiţii avantajoase“ se pregăteşte să revizuiască acest democratice. ministru Debré să ia măsuri e-
pentru manevre militare în Por
proiect de constituţie în sensul
tugalia.
restrîngerii mai departe a dreptu-
:©©•©=
Pentru întreruperea
acţiuni rasiste în S.U.A.
tratativelor de la Evian
NEW YORK 15 (Agerpres). ţii“. Potrivit relatărilor agenţiei jurul oraşului Lorient toate căile nergice pentru ajutorarea ţărani
Caravanele „călătorilor libertă United Press International, într-o răspunzătoare de acces spre acest pori ceea ce lor. „Criza se face simţită nit
ţii“ continuă să străbată şoselele conferinţă de presă pe care a ţinut-o Dominaţia colonială engleză a întrerupt activitatea multor numai în agricultura provinciei!
«ţaţelor sudice ale S.U.A.. In în la 14 iunie la New York ministrul este Franfa şantiere şi întreprinderi. De două Bretagne, a declarat Courau unui
chisorile din capitala statului Mis- de Justiţie, Robert Kennedy, a ce corespondent al agenţiei France
«issippi, Jackson, numărul persoa rut „călătorilor libertăţii“ „să-şi RABAT 15 (Agerpres)'. în Zanzíbar se şubrezeşte săptămîni, relatează France Presse, Presse. Această criză se manifes
nelor întemniţate pentru că au luat înceteze cruciada .în statele din Ziarul marocan „At Tahrî'r" Ji. C3 în întreaga provincie Bretagne tă şi în alte provincii, unde ma
parte la această formă de protest sud”. El i-a sfătuit să aştepte re atribuie guvernului Franţei răs ţăranii, exprimîndu-şi indignarea sele de ţărani aşteaptă din par-!
împotriva segregaţiei rasiale se semnaţi pînă ce patronii societăţi punderea pentru întreruperea tra'j ZANZIBAR 15 (Agerpres). momentului pentru provocarea a- împotriva politicii agrare a gu tea guvernului măsuri urgente.
ridica în ziua de 14 iunie la 138. lor de autobuze sau tribunalele tativelor de la Evian. Tulburările care s-au produs cesfor tulburări demonstrează că vernului, taie cablurile electrice Venitul ţăranilor, a spus el în
Cu toate acestea din capitala Sta vor lua hotărîrea de a înceta dis Guvernul francez şi delegaţia m cursul recentelor alegeri din ele au fost minuţios premeditate continuare, este cu 40 la sută
telor Unite, Washington, au plecat criminarea rasială. lui, scrie ziarul, recurg la fel de colonia engleză Zanzibar, s-au pentru a împiedica Zanzibarul să şi telefonice, răstoarnă truchiuri mai mic decît venitul celorlalţi
Cu autobuzele două noi grupuri de fel de subterfugii pentru a se soldat cu 100 africani morţi, 400 păşească pe drumul libertăţii ş! oameni al muncii. Ţăranii nu mal
^călători ai libertăţii“. Agenţia Associated Press citea-1 para Sahara de Algeria, penţru răniţi şi 750 arestaţi. Autorită independenţei adevărate şi să le de copaci de-a curmezişul şose
ză şi o serie de alte acţiuni ale ra a menţine în Sahara dbminafia pot îndura această situaţie“. El
După cum transmite agenţia colonialistă şi a exploata bogă-' ţile coloniale engleze au încercat pede jugul imperialismului şi neo- lelor, desenează pe zidurile case a arătat, de asemenea, că ţăra
Associated Press primul grup, din siştilor americani desfăşurate în ţiile ei naturale. Folosind pron să explice aceste tulburări prin nii întîmpină numeroase dificul
care fac parte şapte albi şi şapte ultimele zile. La Jackson, arată blema Saharei, subliniază ziarul, „ura cte rasă“ dintre africanii colonialismului". lor furci — simbolul revoltei lor. tăţi în desfacerea producţiei. El
negri se îndreaptă de la Washing agenţia, cetăţenilor de culoare le-a Franţa încearcă să exercite pre sînt nevoiţi să-şi vîndă produsele
ton spre Charleston (Carolina de fost interzis accesul în incinta siuni asupra delegaţiei algeriene Autorităţile au trimis în această sub preţui de cost. Conformîndu-
sud) şi St. Petersburg (Florida). ştrandurilor „rezervate numai pen şi să zădărnicească irafative'fe. se obligaţiilor asumate prin a-
Al doilea grup, alcătuit din şapte şi arabii din această tară. In rea =®0©®i derarea Ia „piaţa comună“ gu
negri şi 11 albi, a plecat de la tru albi“. In oraşul Atlanta (statul vernul francez continuă să im
Washington spre Taliahassec (ca litate acesta -a fost un asasinat » CO LABO RARE“ COLONIALA porte produse agricole din alte
Georgia) autorităţile au respins ce ţări, în timp ce exporturile de
pitala statului Florida). Agenţiile premeditat, organizat în ziua a-
rerile înaintate de părinţii a 84 legerilor atunci cînd a deveniţi produse agricole franceze au scă
subliniază că rasiştii se „pregă zut cu 50 la sută, iar la unele
de copii negri pentru ca aceştia limpede că Partidul naţionalist LONDRA 15 (Agerpres). — E.O.K.A. Englezii vor înce produse chiar cu 75 Ia sută.
tesc“ de pe acum să-i „întîmpine”
să fie admişi în şcolile unde în din Zanzibar; care se pronunţă Dtipă cum transmite corespon pe să-şi transmită „experienţa" Sub presiunea mişcării ţără
pe participanţii la aceste caravane. neşti, guvernul francez a cerut
vaţă şi copiii albi iar în oraşul împotriva colonialismului şi ba dentul agenţiei France Presse, cu prilejul manevrelor militare celorlalţi membri ai „pieţei co
In loc să ia măsuri pentru a zelor militare străine, pentru in forţele terestre şi aeriene engle comune cu Portugalia, care vor mune“ să reducă tarifele de im
Fernandina Beach (statul Florida) ze vor instrui trupele portughe avea loc între 11 şi 16 iulie. port la produsele agricole, amc-
stăvili desmăţul rasiştilor ameri dependenţa ţării, se bucură de un ninţîndu-i că dacă această cerere
studentul nigerian Jacob U. Gor- larg sprijin popular. Prin însce Corespondentul anunţă, de a-
cani, ministrul Justiţiei S. U. A., narea acestor tulburări se urmă ze în procedeele tactice de „pază
don, a fost arestat deoarece, după
Robcrt F. Kenncdy, dă sfaturi... rea întărirşa dominaţiei colonia-« şi interceptare“, pe care ele le-au semenea, că în vederea manevre
ce s-a urcat într-un autobuz a re
grupurilor de „călători ai libertă le engleze şubrede din Zanzibar. elaborat în cursul operaţiilor îm lor în Portugalia vor fi trimise
fuzat să se aşeze în compartimen In legătura cU aceasta, Fede potriva mişcării ,,mau-mau“ din batalioane de infanterie britani
Kenia şi împotriva organizaţiei ce care au luat parte în repetate
tul rezervat călătorilor negri. raţia sindicatelor din Zanzibar
a dat publicităţii o declaraţie în
care se subliniază că „alegerea de eliberare naţională din Cipru rînduri la asemenea „operaţiuni".
nu va fi satisfăcută. Franţa nu
UMUL va proceda la rîndul ei la o nouă
le-am putea întilni pe drumul te de luptă erau lucruri mai a- ma oară ne-am sărutai faţă de reducere a tarifelor vamale lai
lung şi anevoios al vieţii. Ini pr opiate, constituiau viaţa mea oameni, faţă de părinţi. Eu de
mile noastre băteau în acelaşi de toate zilele. Şi totuşi, al doi venisem soţul ei, iar ea — so produsele industriale. La recenta
rlim. încă la oficiul stării ci lea sputnik at Pâmîntului mi-a ţia mea. Eram fericiţi şi do
vile ?-am amintit miresei cuvin răţins un nerv durerosi mi-am ream să împărţim tuturor cîte sesiune a Consiliului ministerial
tele m am ei: dat, deodată, seama că aştept o ţărîmă din fericirea noastră-
ceva ce trebuie neapărat să se al „pieţei comune“ cererea Fran
— Ş i la bine, şi la rău — îhiimple. . Am făcut o nuntă ca-n po
mereu împreună... veşti. Mireasa era mai ferme ţei •a fost respinsă.
In ajunul sărbătoririi celei cătoare decît toată lumea. Ivan Subliniind gravitatea probie-,
— întotdeauna împreună, — de-a 40-a aniversări a Marelui Stepanovici a strălucit, intr-a
mi-a răspuns Valea cu inima Ôclombrie, toţi absolvenţii şco devăr ou arta sa culinară, masa mei agrare în Franţa, agc'nţia
deschisă, tar aceste cuvinte su lii, îmbrăcaţi deja în uniformă gemea de bucate. Prietenii ne-au
nau ca un jurămînt. de ofiţeri, dar încă cu epoleţi de France Presse arată că sesiunea
elevi, am fost aliniaţi în sala felicitat şi ne-au adresat tradi
(Urmare din ziarul dare să ne fie conferit titlul de Aproape totul era gata pen- festivă. Intr-o tăcere solemnă ţionalele urări de fericire în Parlamentului francez, care s-a
^Drumul socialismului“ nr. 2013) . tm nuntă. Şi iată că se întîm- căsnicie. Intr-un cuvîni, era o
de Iuri Gagarin ofiţer. ¦¦ a intrat în sală comandantul nuntă rusească adevărată. Var- deschis Ia 13 iunie, se desfăşoa
Examenele noastre de absol plă încă un eveniment care a sçolii, generalul Makarov. Ri- vara Semenovna ă deschis apa ră sub semnul dificultăţilor se
vire s-au desfăşurat în atmosfe | ţiiot-cosmonaut al U.R.S.Ş. In aceste zile eram în al şap entuziasmat din nou întreaga dicînd sus fruntea sa mîndră, ratul de radio, care transmitea:
ra uriaşului entuziasm al între Erou al Uniunii Sovietice telea c er: Valea a acceptat să- lu m e: la 3 noiembrie pe cer el ne-a citit cu o voce răspicată „Doi soli ai Uniunii Sovietice rioase pe care le are de întimpL
gului nostru popor, emoţionat mi fie soţie. însoţiţi de cîţiva co — două stele ale Păcii se ro
profund de zborul sputnikului. l-aş nunii a doua naştere a omu legi de şcoală şi cîteva priete şi-a luat zborul încă un satelit de comandant, ordinul prin care tesc în jurul Pâmîntului. Sa nat guvernul în politica sa a-
lui. ' ne de-ale ei ne-am prezentat la sovietic. După primul — al doi ni se conferea titlul de piloţi vanţii, constructorii, inginerii,
Fiecare elev se străduia să fie oficiul stării civile, ne-am pus le a ! El era cu mult mai mate militari şi gradul de locotenenţi tehnicienii j i muncitorii noştri grară. s. »> •
demn de acest eveniment isto Păstrez şi acum actul în care şi mai greu / pe bordul lui, în ăi Armatei Sovietice. Inmînln'd ău umplut de bucurie inimile oa-
ric, să dovedească comisiei de se spune: „Propunere pentru semnăturile în registrul noilor tr-o cabină ermetică se află că fiecăruia epoleţii ăUrii de ofi în Filipine
examinare că el este un fiu al acordarea gradului de locote căsătoriţi şi ne-am dat cuvintu.1 ţeluşa Laika. Acest eveniment ţer, generalul ne-a felicitat şi meriilor sovietici în cinstea ce
timpului nostru iar prin cunoş nent elevului Gagarin luri Ale- că ne vom iubi întotdeauna oii ne-a strîns cu putere mîiniie. lei de-a 40-a aniversări a lui Oc — ¦ ¦ ~~
tinţele sale excepţionale îşi a- xeevioi. In timpul studiilor în credinţă. Ne-am înţeles cu pă a stîrnit un urict.ş entuziasm pe tombrie cu un dar m'ăreţ, rea-
fouce contribuţia sa la succesele şcoală s-a dovedi a fi un elev rinţii să facem nunta în două left globul _pămînţesc, ă dove 1Această solemnitate era fixa Acţiuni (e represiune
Întregului popor. disciplinat, cu un nivel politic locuri — ta început, la Oren- dii încă odată Întregit lumi ce tă. pentru ziiia de 8 noiembrie. îizlnd visul îndrăzneţ ăl ome Împotriva detaşamentelor
ridicat. Cunoaşte şi aplică prac burg, în zilele sărbătoririi cetii înălţimi nemaivăzute a atins Dar generalul fusese şi el cînd- nirii". armatei de eliberare naţională
Preşedintele comisiei de exa tic regulamentele Armatei So rde-a 40-a aniversări 5 Marii 'ştimfa şi tehnica în cei 40 de va elev al şcolii militare "şi în
minare era colonelul Kibalov — vietice. Pregătirea fizică şi de ani ai Puterii sovietice. ţelegea că în timpul unei astfel Am ascultat glasul prietenos MANILA 15 (Agerpres)
un ofiţer bine cunoscut în cer- luptă este bună. Pregătirea teo Revoluţii Socialiste din Octom de sărbători, cum este 7 Noiem După cum anunţă agenţia Asso
aurite aviatice care pregătesc retică — excelentă. Programul brie, iar apoi ia Gjatsk, în tim 'Citind în aceste zile ziarele, brie, noi, absolvenţii, doream, şi familiar al lui Nikita Serghe- ciated Press, poliţia militară din
'cadre pentru Forţele Armate 'de zbor şi-l însîtşeşie cu suc ; care descriau zborul celui de-ăl dpsigur, să apărem deja ca ofi Fiiipine, sprijinită de numeroase
*'Aeriene, un om care a scos în pul concediului. Pentru iţ pline doilea spiitriik ¦al Pămintulqi, ţeri. Iar el, ştiindu-ne gîndul, a evici Hruşciov. Se transmitea subunităţi militare din cinci pro
piaţă multe generaţii de avia ces, iar cunpştinţele dobînclite temeliile unei vieţi noi erau ne făcut ca sărbătoarea să ţie pen
tori. Privindu-l pe fiecare cu şl le consolidează. Ii place să cesare sfaturile celor mai vîrst- reflectam : devreme ce 0 fiin iţă noi de doua ori mai fru- raportul rostit în acea zi de că vincii, a început zilele acestea o
ochii lui tineri şi plini de viaţă, zboare, zboară cu duraj şi încre nici, iar noi am primit 'din bel ţă vie se găseşte deja în Cos irioasă. nouă campanie împotriva detaşa
'eî a ascultat răspunsurile elevi dere. Examenele de stat la teh şug asemenea sfaturi în preaf- mos, de ce n-ar zbură înţr-acpld tre Nikita Hruşciov în Sala mentelor ITukbalahuk (armata de
lor la biletele de examen apoi a nica pilotajului şi la aplicaţii de tiiă nunţii. şi un om ? Şi pentru prima dată Din şcoală am plecai împre
fa mărit cu atenţie zborurile noa- luptă le-a luat cu calificativiil m-a străfulgerat gîriăut: rde ce ună c u p’ rietenii la familia Va- Sporturilor de pe Stadionul eliberare a ţării — N.R.) care
'sţre la aerodrom. Zîmbea pde- „excelent". Mînuieşte cu pricepe în familia Valei era mare tă n-aş deveni eu acest om ? "Am téi. 'Acolo era prăgătită pentru, acţionează în Luzonul central.
şşori şi ne dădeam seama după re utilajul tehnic dl avionului. răboi — Vqrvara Semenovna şi noi, tipării căsătoriţi, o cameră Central „V. I. Lemn", la sesiu
Expresia feţei lui că este miiîţu- "A terminat şcoala în prima se- surorile Valei nu-şi vedeau ca reflectat şi m-ăm speriat de im 'separată. Valea m-a întiinpinat Armata de eliberare a fost
foiit de cunoştinţele noastre şi 4ifonp. Este 'devotat cauzei Par pertinenţă mea : doar în ţara nea jubiliară a Sovietu1ui Su creată în cursul luptei poporului
de priceperea cu care condu tidului Comunist al Uniunii So pul de treburi legate de nuntă, noastră se găsesc răii de oa Îmbrăcată în rocHia. atbă de filipinez împotriva militaţiştilor ja
ceam avioanele cu reacţie. Fiind vietice şi Patriei socialiste". A- far îvăn Stăpanovici se pregă- meni mai bine pregătiţi pentru nuntă. Iar eu, dezbrăcîtidu-mi prem a- U.R.S.S.
fon pedagog militar şi un coman c'esl act, scump i/vimîi mele, tpq sa sirăifoceqscă cu arta sa acest lucru, decît mine. Girului mantaua, am apărut în faţa ei ponezi în perioada celui de-al
qfo-p dat „viza de intrare" în a- în Uniforma strălucitoare de ofi- — Şi iată că a participat la doilea război mondial. După ter
dant de aviaţie experimentat, vlăfie. auţifodră• Toţi efau bucuroşi că licărise doar, s-a stins apoi şi fçr. Nu mă mai văzuse nicioda minarea războiului această orga,-
U înţelegea to tu l: .şi nivelul de prlete/'iia noastră de doi ani se a pierit. Merita să mă gîndesd tă îmbrăcat astfel. Pentru pri- nunta noastră şi Nikita Ser- 1nizaţie a continuat lupţn pentru
pregătire al elevilor, şi ceea In răstimpul în care certifica întăreşte cu căsătoria. Eu cu la lucruri ce se vor realiza desi adevărata ?liberare naţională a
\60-i stătea pe suflet fiecqpuia tele noastre de absolvire erau gur într-un viitor nu prea apro gheevici, — a spus Valea. ţării şi pentru democraţie. Auto
gintre noi. Examenele de absol studiate la Moscova, la Minis Valea priveam acest pas ou toa piat? Absolvirea şcolii, niinţa,
vire constituie cel mai solemn terul Apărării, noi am intrat soncediul, numirea într-o unita- Am toastat cu toţii pentru rităţile filipineze, sprijinite de
f i mai decisiv moment din via într-o aşa-zisă „carantină al tă seriozitatea. Doi ani au fost S.U.A., au dezlănţuit represalii îm i.1
ţii fiecărui tînăr aviator. Eu bastră" — aşteptind cu nerăb suficienţi pentru a ne cunoaşte partidul nostru, pentru popor potriva armatei de eliberare, si- 1
bine unul pe altul, pentru a ne
convinge că privim viaţa cu d- şi pentru guvernul sovietic. linei pe patrioţi să-şi caute refu-Ţ
ceiaşi ochi şi sîntem gata să giu în jungle. De atunci autorită
învingem împreună orice obsta (Va urma)
cole pe care eram convinşi că ţile filipineze au întreprins' îft
repetate rînduri operaţiuni milita-1
re împotriva detaşamentelor armaJ‘
tei de eliberare a ţării, însă toate
încercările lor n-au dat rezultatul
dorit.
Redacţia şi administraţia ziarului: Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Î.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August“- — Petroşani r