Page 57 - 1961-06

i*?-.

}»fcc*'v.»n iü

I iu ! - «-i. oí.c'4~Dcva !!PROLETARI D IN TOATE TARILE, U N I Ţ l- V A ! întreţinerii culturilor -
toată atentia !
In in te rio ru l
z ia ru lu i

e In întrecerea dintre G. A. C .:
Şeptelul poate şi trebuie dezvoltat

/•c'o‘ini':tin’ uu. (pag.k 2-a). Mufsce î n s u f l e f i f ă turiior, la cositul ierburilor sau
Ia pregătirea campaniei de vară.
o Controlul obştesc în unităţile Muncitorii gospodăriei agrico­
Aceeaşi activitate poate fi in«
comerciale. le de sfat din Apoldul de Sus,
tilnită şi la gospodăria agricolă
' o ' La casa copiilor din Baia de dau in aceste zile bătălia pen­ colectivă din Dobra. Colectiviş«
Criş. ' tii au prăşit cartofii, floarea-soa-
tru întreţinerea culturilor prăsi­ rolui, au recoltat lucerna de pe
e Spectacole ale Ansamblului de
toare- -, - <- 10 ha. şi finul de pe 12 ha., iar

cînţece şi dansuri „Ciocirlia“. Pină în ziua de 14 iunie s-a

4 pagini 20 bani (pag. 3-a). executat mecanic praşila I-a pe la grădina de legume munca nu
întreaga suprafaţă cu porumb si­ conteneşte. Dar nu cu aceeaşi a-
Anul XIII. Nr. 2015 Sîmtoăiă 17 iunie 1681 loz (100 ha.") şi pe cele 67-ha. tonţie e întreţinut porumbul. Din
cu pormub pentru boabe. Pe 90 cele 84 ha- cultivate, pînă la 14
rn»iKil»ra:ivre7Bir-c>a«gggaMm?mBiBIKBaa2gmratíggjag«S!fflauaglg ( rryn^^r*irTarmix!aacKeK^ammxa»cmusatmaKms^BasBasmemBBKesBBmaa

Introducerea tehnicii noi— m ha. cu porumb pentru siloz s-a iunie nu au fost prăşte decît 20.
executat praşila l-a şi manual, La Q.A.G. din Dobra, rezulta­

una din preocupările Modernizarea agregatelor esie unul iar praşila Il-a s-a efectuat pe tele la întreţinerea culturilor
noastre de seamă din principalii factori care asigura ob­ alte 45 ha. cu porumb siloz. pot fi mai bune dacă consiliul
ţinerea unor indici de utilizare înalţi de conducere ar organiza şi mai
In Directivele ----- Tot în pers- ai lor. Urtnînd această Hule, recent, cu De curind a tost terminată bine munca colectiviştilor şi s-ar
prilejul unei reparaţii, cuptorului nr- praşila Il-a pe 60 ha. cultivate preocupa mai mult de mobiliza­
ŢŞeliuii de-al n i- Ing. GHEORGHE VALER poctiva acestei 1 al olelăriei Martin nr. 2 din C. S cu cartofi, iar pe 56 ha. s-a exe­ rea la lucru a tuturor.
Hunedoara i s:au adus anumite modi­ cutat rnuşuroitul manual şi me­
lea Congres al directorul Fabricii chimice Orăştie secţii figurea- Se constru­ canic. Rifm mai ra p id praşUei
ficări constructive Acestea constau în ieşte noua linie
partidului se a- ----- ză modernizarea de laminoare la La viţa de vie, pentru comba­ porum bului
special în ridicarea pereţilor din fală Combinatul si­ terea manei ce a apărut in urma
ratâ că una din sarcinile de ba­ procesului tehnologic la fabri- a capetelor şi bolţii cu ?09 mm. „ derurgic din Hu- ploilor, s-au efectuat două stro­ Colectiviştii din (.ieoagiu sînt
' nedoara. Vedere piri pe 386 ha- La cele 70 ha. recunoscuţi ca buni agricultori.
ză ale planului economic pe 6 care a oxidului galben de fier Datorită acestui lucru, oţelarii care a lialei principa­ cu vie pe rod s-au efectuat plivi- An de an ei se străduiesc să lu­
te. - creze pămîntul mai bine, să
ani este „extinderea mecaniză­ — utilizat ca vopsea — aşa fel îl deservesc au reuşit să realizeze îi> tul şi legatul. Paralel cu între­ obţină rod mai bogat. In primă­
ultimul timp un iiiriice de utilizare mai ţinerea culturilor, mecanizatorii vara acestui an, colectiviştii au
rii şi automatizării producţiei, incit prin suplimentarea de ou- din G.A.S. Apoldul de Sus, au
executat zilele acestea 10 ha. de
feutilarea întreprinderilor exis­ ve de reacţie, producţia să
tente şi înzestrarea noilor între­ crească lunar cu 20 tone.

prinderi cu utilaje şi agregate O atenţie deosebită am acor­

la nivelul celor mai noi reali­ dat în ultima perioadă reali­ mare faţă de cel de pîiiă acum. arătură pentru menţinerea ogo­ Insămînţat la timp porumbul pe

zări ale tehnicii; aplicarea în zării bateriilor uscate de 4,5 V, rului negru în livada tînără. 240 ha., floarea-soarelui pe 10

producţie în măsură tot mai cu garanţie de depozitate mă­ Rezulfaie bune ia Rahau ha-, sfecla furajeră pe 11 ha. şi
cartofii pe 24 ha. Pentru buna
largă a proceselor tehnologice rită. In acest sens am urmărit PRIN M UNCA La gospodăria agricolă colec­ dezvoltare a culturilor, colecti­
P A T R IO T IC Ă tivă din comuna Răhău, raio­ viştii au trecut. Ia prăşit. Pînă'
moderne“. ca activitatea minereului să fie

Urmând eu consecvenţă aceas­ redusă în limitele stabilite de

tă linie, în Cadrul fabricii noas­ STAS. Pentru aceasta s-au fă­ Tinerii din raza oraşului Hunedoara nul Sebeş, culturile prăşitoare
deslăşoară o susţinută muncă patrioti­ sînt întreţinute Ia timp şi in bu­
tre au fost constituite colective cut o serie de încercări cu mi­ că pentru împăduriri, plantări de pomi ne condiţii agrotehnice. Colecti­ in prezent ei au prăşit de două
fructiferi, reparaţii de drumuri, cons­ viştii au prăşit 8 ha. cu sfeclă ori sfecla, cartofii şi floarea-
compuse din ingineri şi tehni­ nereul de piroluzită de la Va­ trucţia de cămine culturale şi şcoli. soarelui. Nu acelaşi lucru au fă«
cut însă cu porumbul. Din cefe
cieni, pe specialităţi, care acer­ tra Dornei, prin tratarea lui cu

bă în permanenţă, la locurile de amestec sulfonitric în vederea

muncă, asistenţa tehnică mun­ îmbunătăţirii indicilor electrodi- Roadele muncii lor de la începutul furajeră, 4 ha. cu sfeclă de za­ 240 ha. insămînţate nu au fost
anului şi plnă în prezent se concre­ hăr, 40 ha- cu cartofi, 30 ha. prăşite decît 60 ha. E adevărat
citorilor, au fost stabilite obiec­ namici. Continuăm acest studiu tizează în 285.000 ore muncă patrio­ Mecanizind lucrările de săpare cu porumb siloz şi 100 ha. cu că ploile căzute in ultima vreme
tică, în realizarea pe această cale a porumb boabe. Concomitent cu cit şi specificul solului au îngre­
tive tehnice pre- __ prin diferite pro­ unei economii de 985.000 lei. In a- şi transport întreţinerea culturilor prăşitoare, unat intrarea pe teren, dar acest
ceastă perioada au lost împădurite 7 colectiviştii din Răhău au efec­ lucru nu justifică prea mult in-
oise oare să du­ be şl încercări. ba. teren, au fost întreţinuţi arborii tuat plivitul la viţa de vie şi trei tîrzîerea praşilei. Consiliul da'
stropiri. conducere al gospodăriei cit şi
că la realizarea La produsul tineri de pe 3b ha., s-au reparat 35 Un indice toarte important al planului inginerul agronom trebuie să
siarcinilor ce ne Progresul fehnic— sulfat de rnan- Itm. drumuri in mediul sătesc. Totodată Această realizate a tost posibilă da La Sobra realizările grăbească pe cit posibil praşila
porumbului. Orice zi întîrziera
"stau în faţă, în- la ordinea zilei gan, prin trece­ au fost colectate 11.850 tone fier vechi. tehnic la întreprinderea de construcţii si­ torjtă preocupării susţinute a cons­ pof fi mai mari la prăşit favorizează creşterea
tr-un ouvînt, am rea de la soluţie buruienilor şi aceasta este in
derurgice din Hunedoara, este mccarii. tructorilor pentru introducerea pe o in toate unităţile agricole so­
făcut din progre­ la cristale, ţinînd zarea complexă a lucrărilor de săpare scară tot mai largă a tcnnicii noi. In cialiste din regiunea noastră se
ţi transport. In primele cinci linii ale perioada amintita, au tost introduse
sul tehnic una seama de fap­

din preocupările noastre de sea­ tul că cristalele fac crusta rău nilului, acest indice a tost realizat în printre altele 5 excavatoare de tip

mă. conducătoare de căldură, vom proporţie de 131 la suta „Progresul“ (3 pe şenile şi 2 pe pne.

Aplioînd ce e nou în litera­ experimenta procedeul cu arză­ A uri) şi două auloîncârcătoare de tip

tura tehnică de specialitate, co­ tor scufundat, ca fiind cel mai „Csepe!“. F.le au tăcut ca producţia
şi productivitatea muncii la lucrările
lectivul secţiei chimice a reuşit economic. Oţel de bună ca îitäte de săpare şi transport să înregistreze

să ridice cifra de raport de la După oum se ştie, nu de mult,

53 la 60, să mărească conţinu­ am trecut la asimilarea produc­ o creştere simţitoare. munceşte de zor la prăşitul cul- dauna recoltei-

tul substanţelor tanante de la ţiei maselor plastice. In trimes­ Dacă in luna aprilie a. c. co­ de studiu şi seminarizarea fiecă­

52 la 59 şi să reducă t aninul trul I a.c. s-a pus în funcţiune lectivul oţelăriel Martin nr. 2 rui prim-topitor ţa sfîrşît de lu­

remanent cu 14 la sută. o secţie de prelucrare a mase­ din Combinatul siderurgic Hune­ nă. Pentru îndrumarea mai în­
doara nu şi-a realizat sarcina deaproape a echipelor de ia hala
Aceste rezultate au fost posibi­ lor plastice prin injecţie, pen­ de îmbunătăţire a calităţii oţe­ de turnare, s-a numit incă un S u t a m ii kt ai

le datorită aplicării de noi me­ tru prelucrarea ambalajelor ne­

tode şi anume, sulfitarea ex­ cesare produselor alimentare şi lului, in mare măsură din cau­ inginer.

tractului tanant pe parcursul farmaceutice. S-au realizat deja za încălcării procesului tehnolo­ Au fost de asemenea 'introdu­
gic de elaborare şi turnare, în se şedinţe operative ia sfîrşitul
procesului de extracţie în difu­ o serie de produse din polisti- O frînă pusă conform regu­ Bucureşti unde a luat în pri­ te da naştere multor neajun­
lilor de circulaţie şi autobu­ mire autobuzul pe care lu­ suri. PoScent pe dealul Vaş-
zoarele de extracţie (diipă ve­ ren şi polietilenă la un nivel

chea metodă sulfitarea se fă­ tehnic superior, care s-au livrat luna mai, situaţia s-a îmbunătă­ fiecărui schimb, in aceste opera­ zul T.V. nr. 50.779 se opreş­ crează şi în prezent. Personal căului, se slăbise frina de mi­

cea în faza finală a extractu­ în bune condiţii beneficiarilor. ţ i t : rebutul a fost redus la 2,16 tive şefii de’Schimb informează te lingă parcul din faţa au- i-a făcut rodajul, pregătinău-l nă. Era în pantă iar afară
lui), prelucrarea materiei pri­ la sută faţă de 2,80 la sută cit schimbul următor de telul cum
me — coajă de molid — după Şi în sectorul metalurgic s-a este admis. s-a desfăşurat procesul de pro­ togării. De la volan coboa­ pentru o durată lungă de func­ ploua cu găleata şi totuşi frî-
o depozitare de 6 luni în care acordat atenţia cuvenită intro­ ducţie, ce sortimenfe de oţel tre­
timp au loc o serie de reacţii ducerii tehnicii noi. Numai în La obţinerea acestui succes a buie să se elaboreze la fiecare ră un om slăbuţ, trecut de ţionare. Pregătirea şi îngriji­ na a fost reparată asigurin-
care favorizează o extracţie op­ perioada 1 ianuarie — 31 mai contribuit pe de o parte aprovi­ cuptor. In felul acesta s-a ajuns
timă, schimbarea raportului în­ a.c., prin aplicarea a peste 40 zionarea ritmică cu materii pri­ la respectarea cu stricteţe a re­ 30 de ani, cu mişcări ăomoa- rea atentă a autobuzului au du-i-se astfel o bună funcţio­
tre faza lichidă-solidă şi apli­ me şi materiale şi pe de altă ţetelor de elaborare a şarjelor.
carea unui sortator pe banda parte traducerea in tapte a unor le şi calculo,te. Este Nicolae fost premizele care l-au făcut nare şi de lungă durată. Vor­
transbordoare. măsuri tehnice şi organizatorice.
Printre măsurile luate se pot a- Sicoe, şofer la autobaza din mai tirziu pe Nicolae Sicoe bind de folosirea pieselor de
Prin aplicarea acestor meto­ minti introducerea unei maşini Deva. Sosise dintr-o cursă
de, numai în perioada 1 ianua­ dispozitive noi, am realizat eco­ de ajustare, coniecţionarea de lungă care, dus şi întors — schimb, trebuie spus că în
rie — 31 mai 1961, la acest pro- nomii de 430.000 lei. poduri de turnare cu cîte 2 pil- inclusiv staţionările prevăzu­
<ius s-au realizat economii de nii pentru reducerea numărului fişa de magazie a lui Nico­
370.000 Iei. turnărilor directe. S-au confec­ te în foaia de parcurs — a
O contribuţie importantă la ţionat de asemenea cutii pentru Pe de altă parte, in consfătui­ durat aproape 20 de ore. Pă­ Din carnefui de lae Sicoe ele nu prea figu­
Pentru viitor ne-am propus introducerea tehnicii noi în fa­ măsurarea volumetrică a fero- rile de producţie lunare, pe lin­ rea mulţumit. Un grup de rează. Pînă şi o baterie, a că­
să folosim Ia această secţie a- brica noastră au adus-o inova­ manganului (pînă in acest an gă problema dinainte stabilită, călători îl felicitase pentru R E P O R I WM rei durată de funcţionare e
pele de condens de la extrac­ torii. Pentru exemplificare e su­ măsurarea se făcea după ochi). se analizează în amănunt, de modul ireproşabil in care îşi
ţie, care fiind lipsite de săruri ficient să amintesc oă în prime­ fiecare dată, şi calitatea oţelu­ face serviciul. Asemenea mul­ prevăzută la 6 luni, a putut
le cinci luni ale anului s-au în­ Pentru ca fiecare prim-topitor lui. ţumiri a primit şi de alte ăăţi,
minerale elimină reacţiile secun­ nu numai din partea călători­ sutaîiiiist. Acum are parcurşi funcţiona prin grija lui Nico­ l
dare de precipitare şl favorizea­ să cunoască mai bine analizele Toate aceste măsuri au făcut lor ci şi din partea colecti­
să se reducă nu numai rebutul, vului unde lucrează. Explica­ aproape 200.000 km. lae Sicoe aproape 12 luni.
ză o recuperare maximă a ta- chimice ale oţelului, s-a trecut ţia acestei stime şi încrederi
registrat 79 propuneri de ino­ la întocmirea de tabele cu ana­ îşi are rădăcini mai adinei... In prezent lucrează pe cel Fiecare succes al muncii Ud
ninului din epuizatul remanent,
vaţii, din oare 52 au şi fost a- lize chimice pentru toate cali­ Era în toamna lui 1953. Tl- mai lung traseu repartizat au­ Nicolae Sicoe a fost apreciat.
să modificăm temperatura de la
plicate. La realizarea acestor tăţile de oţeluri. In scopul îm­ dar şi declasatele cu 50 la sută nărul Nicolae Sicoe abia îşi tobazei : Deva-Oraşul dr. Pe­ In nenumărate rînduri el a
atomizor prin trecerea soluţiilor bunătăţirii cunoştinţelor, pe lin­ terminase stagiul militar şi
în tanin praf de la 120 grade inovaţii au contribuit 71 mun­ s-a angajat şofer la autoba­ tru Groza şi retur. Dar acest fost evidenţiat la panoul de
gă cursurile profesionale, la ini­ za din Deva. Pentru început
Celsius. Aceste metode deschid citori, 17 tehnioieni şi 8 ingineri. faţă de cifra admisă. S-a obţi­ a lucrat pe difente maşini lucru nu-l sperie mai ales că onoare şi aproape în fiecare
ţiativa organizaţiei de partid învechite. „Dintre toate —
noi perspective de aplicare a nut de asemenea o economie la spunea el — un autocamion el, Nicolae Sicoe, e conside­ lună premiat pentru grija ce
s-a trecut la o nouă formă de de 3 tone mi-a dat cel mai
tehnicii noi care vor duce la Economiile antecalculate pe a- preţul de cost de circa 350.000 mult de lucru. Era aşa de rat ca un şofer experimentat o are faţă de maşina încre­
studiere de către prim-topitori a vechi, incit aproape după fie­
realizarea de economii prin mă­ ceastă perioadă se ridică la lei. care cursă trebuia să-i schimb în trasee lungi. După orice dinţată. Aprecierea supremă
procesului de elaborare şi tur­
rirea producţiei, a productivită­ 670.000 lei, iar cele post calcu­ Fruntaş in lupfa pentru oţel drum, face o verificare aten­ însă. a fost aceea că acum trei
nare a oţelului- Aceasta constă
ţii muncii şi îmbunătăţirea ca­ late la 188.000 lei. tă a motorului şi spre satis­ luni. comuniştii din organiza­
în repartizarea lunară de către
lităţii. Bilanţul colectivului fabricii de bună calitate şi la un preţ de facţia lui constată mereu că ţia de bază l-au primit pe Ni­
tehnologul secţiei a unei teme
chimice din Orăştie în ce pri­ cost scăzut în luna mai, este acesta mai poate funcţiona în­ colae Sicoe în rindurile lor.
că mult timp. „Secretul pre­ Este o mare încredere pe care
veşte preocuparea pentru intro­ schimbul condus de maistrul Va­ lungirii duratei de funcţionare comunistul Nicolae Sicoe cau­
— spunea tov. Nicolae Sicoe tă să o justifice mereu, prin
ducerea tehnicii noi, bilanţ des­ lentin Călţun, care a redus re­ — coristă în a şti să previi la

tul de frumos, constituie o ga­ butul la 1,78 la sută faţă de 2

ranţie că şi în viitor sarcinile la sută cit reprezintă angaja­ timp orice defecţiune". Şi in­ noi fapte.

trasate de Directivele celui de­ mentul- tr-adevăr, un traseu greu poa- I. MANEA

al ni-lea Congres al partidului Echipe fruntaşe sînt cele con­ cite o piesă. Cu toate aces­

vor fi îndeplinite. i duse de prim-topitorii Iulian Is­ tea, pe el mi-am îndeplinit

pas, Dumitru Stîngu şi Ioan întotdeauna planul la tone şi Csi H*lYeT0 „C as’p a p 60 ist e x c u r s i e
kilometri“.
Drăghin. In 1958 a fost trimis la Aproape în liecare zi, prin agenţia Timp de patru zile, un grup de 4T
muncitori fruntaşi din oraşul Hune­
A terizează un avion I. DUMITRU O.N.T „Carpaţi" clin Deva pleacă în

excursii în cele mai diterite localităţi doara, va face turul Moldovei cu vi­

¦¦/-'v/W’V'V din tară, grupuri de tturişti. Astfel, un zitarea localităţilor Uneşti, Sâvineştl,
Bacău şi Buzău. LJn grup de munci­
grup de 50 elevi de la şcoala serală din

E ora prînzului. Soa­ ră în ultimul timp cînd asupra tratamentului ^ Simeria, a plecat într-o excursie de tori de Ia moara „Nicolae Bălcescu“
rele străluceşte puter­ caravana aeronautică necesar vindecării de- trei zile în localităţile Sovata şi Praid. din Alba Iulia va vizita în ziua de 18
nic. Ţăranii muncitori a Ministerului Sănătă­ limlive. Alţi 17 elevi ai şcolii germane din o- iunie oraşul (Sluj.
din comuna Lazuri, ra­ ţii a poposit aici. Îna­
ionul Sebeş, care lu­ inte a luat pe muncito­ Un om în vlrstă se raşul Deva au plecat mlr-o excursie Printre excursiile de lungă durată
crează la cîmp la pră­ rul forestier Alexandru apropie de grupul for­ prin oraşele Sighişoara, Sibiu şi cen­ ce le va organiza agenţia O.N.T. „Car­
şit, se pregătesc de Papiu, care accidentat, mat in jurul pilotului. trul turistic Păltiniş. Excursia va dura paţi“ din Deva se numără şi vizitarea
masă. a trebuit să fie trans­ 10 zile. Peste 900 muncitori din o- litoralului Mării Negre, cu o durată
portat de urgenţă la o — Apoi, în tinereţe, de 10 zile. De asemenea se va organiza'
Tăcerea pare că dom­ policlinică de speciali­ cînd aveam vreo hibă, raşele Hunedoara. Deva şi Orăştie vor turul R.P. Bulgaria pe motociclele pro­
tate din Cluj. mergeam pînă Ia oraş. pleca în ziua de 16 iunie cu trenul prietate personală a excursioniştilor.
neşte peste toată în- Şi cu cheltuială mare, într-o excursie de trei zile pe ruta Si­
Avionul a oprit. Din de abia ne-alegeam cu naia, Doftana, Bucureşti. In cadrul In acest an, prin agenţia O.N.T,-
tinderea verde a larut- carlingă a coborît rînd vreun sirop îndulcit excursiei, la Bucureşti, va ii vizionat „Carpaţi" di.n Deva. în primele cinci
rilor. Deodată însă, un pe rînd medicul clinicii, sau o sare amară. A- spectacolul de operă „Fata cu garoa­
avion începe să dea dr. Ioan Strîmbu, pilo­ cum, pentru Sandu au luni, au plecat în excursii 9.953 oa­
tîrcoale taşiei de izlaz tul Giaudiu Turcu şl a- venit cîţiva doctori şi fe" şl va avea loc o întîinire cu artiştii
de la capul loturilor, poi accidentatul despre meni ai muncii, care au eîectuat 17.548
planînd cînd îiitr-o par­ care era vorba. două avioane. Asta da plastici şi compozitori din Bucureşti.
te, cînd în alta. O ro­ zile turistice
tire scurtă, un viraj şl Medicul clinicii l-a grijă ţaţă de oameni I
avionul sanitar I.A.R. Pentru transportul în comun
Datorită partidului şl

817 aterizează lin în condus pe Alexandru guvernului, omul de ; Parcul de autovehicule pentru trans­ încă un autobuz nou tip ,,'Tudor Vid*
apropierea şoselei Oa- Papiu pînă acasă unda portul în comun al întreprinderii de dimirescu".
menii au ieşit în în- îl aştepta şi medicul da astăzi este cu adevărat gospodărie orăşenească Deva se dez­
lîmpinare. circumscripţie ce urma preţuit. voltă continuu. Recent, de pildă, a- După ce i s-a făcut rodajul, acest
să primească indicaţii autobuz a intrat în circulaţie normală
E pentru a doua oa- A. IOSIF

corespondent

w vvw vw vl UZINA „YTCTuKiA“ CALAN. VEDERE EXTERIOARA A NOII TURNATORII DE LINUOTIERE, ceastă întreprindere a lost dedată cu pe traseul Deva-Şonnuş şi retur.