Page 58 - 1961-06

paß. 2
m P m B K C E B ttA
rS o /% . c .
r ' '' ~
întrecerea pentru dezvolt area sectorului zootehnic lansat de G.A.C. Cistei, se desfăşoară
cu rezultate tot mai Dune in majoritatea gospodăriilor colective din regiunea noastră. In­
tre acestea, gospodăriile colective din raionul Orăştie, care au posibilităţi mari de
dezvoltare a creşterii animale lor şi de sporire a producţiei acestora, obţin pe si ce trece
succese tot mai însemnate. Cu toate acestea, In unele G.A.C. din acest raion se fac simţite
unele lipsuri care ăiminueasă realizările. Pentru a veni in ajutorul acestor gospodării co­
lective, darul nostru a organiz at zilele trecute un rată. In pa gina de faţă publicăm consta­
tările de pe teren, precum şi propunerile noastre în scopul lichidării lipsurilor şi îmbună­
tăţirii rmncii în sectorul zoote hnic.
Creşterea numărului de animale
preocupare de frunte
©ospodăriile agricole colec­
tive, folosind creditele acorda­
te de stat în baza hotărîrii
partidului şi guvernului din fe­
bruarie a.c., cît şi fondurile pro­ mod simţitor şi numărul porci­
prii, au luat măsuri pentru mă­
rirea efectivelor de animale. In
fiecare gospodărie a fost con­
stituită o comisie care are sar­
cina de a se ocupa cu cumpă­
rările de animale- Important es­
te faptul că aceste cumpărări
nu se mai fac ia întîmplare,
după ochi, ci pe baza avizului
dat de specialiştii zooveterinari.
Această măsură asigură com­
pactarea efectivului cu animale
de rasă, productive.
întrecerea dintre G.A.C., care
a fost primită cu entuziasm de
toţi colectiviştii a dat un im­
bold şi mai mare în munca pen­
tru dezvoltarea sectorului zoo­
tehnic. In gospodăriile agricole
colective din raionul Orăştie,
datorită preocupării consiliilor
de conducere şi a organizaţiilor
de partid pentru mărirea numă­
rului de animale şi a produc­
tivităţii acestora, s-au obţinut
realizări frumoase. Astfel, pînă
Vaci multe - dar §i eu o producţie
ridicată de lapte
In ultimul timp numărul a-
nimialelor din gospodăriile co­
lective şi în special a vacilor
de lapte, a sporit mult. Odată
ou creşterea numărului de vaci
au crescut şi necesităţile de
furajare. De asemenea, se cere
o mai mare pricepere din par­
tea îngrijitorilor pentru hră-
nirea şi îngrijirea vacilor. In-
grijitorii-mulgătOTi şi brigadie­
rii zootehnici au sarcina să ob­
serve fiecare vacă în parte din
lotul ee-1 au în primire, pen­
tru a vedea dacă producţia de
lapte creşte, dacă este renta­
bil pentru gospodărie să o păs­
treze pe mai departe şi să pro­
pună consiliului die conducere,
măsuri corespunzătoare. Selec­
ţionarea continuă a vacilor de
lapte este o problemă impor­
tantă care trebuie să stea în a-
tenţia îngrijitorilor-muigători,
a brigadierilor zootehnici şi a
consiliilor de conducere.
In cele mai multe gospodării
colective din raionul Orăştie,
majoritatea vacilor simt de ra­
să bună, dau o producţie zilni­
că de lapte de 10-12 litri. Se
găsesc apoi unele a căror pro­
ducţie depăşeşte 18-20 şi chiar
25 litri lapte pe zi. Astfel de
vaci se găsesc la G.A.C. Pri-
oaz, G.A.C. Aurel Vlaicu, G.A.C.
Spini, G.A.C. Geoagiu, G.A.C.
Şibot etc.
Se găsesc însă şi vaci oare
au o producţie mică de lapte.
La G.A.C. Gelmar, unele vaci
dau o producţie de lapte de nu-
..mai 4-5 litri zilnic, fapt oare
influenţează negativ producţia
!medie pe cap de vacă furajată.
Fa.ptul că la G.A.C. Gelmar şi
în alte gospodării colective mai
Gospodăriile colective din raionul Orăştie dispun de suprafeţe întinse de păşuni bo- .
gate. in timpul verii, iarba pâ şunilor, constituie o hrană bună şi ieftină atît pentru vaci cit
fi pentru celelalte animale.
Ş e p le lu l p o a te
la 12 iunie, majoritatea gospo­
dăriilor colective cumpăraseră
aproape toate vacile şi viţelele
prevăzute în planurile de pro­
ducţie pe acest an. A sporit în
nelor şi ovinelor. Aşa, de pilda,
gospodăria colectivă din Vine­
rea a cumpărat 31 vaci şi 23
viţele, realizînd în întregime
planul de cumpărări de anima­
le. Şi gospodăriile colective din
Pricaz, Aurel Vlaicu, Spini şi
altele, au îndeplinit aproape în
întregime planul de cumpărări
la vaci cu lapte.
Mărirea numărului de anima­
le nu se poate face fără asi­
gurarea unei bogate baze fu­
rajere şi a unor adăposturi co­
respunzătoare. De aceea, în toate
gospodăriile colective s-au mă­
rit în acest an suprafeţele cul­
tivate cu porumb-siloz, trifoi, lu­ ve din raionul Orăştie printre
cerna, borceag, sfeclă furajeră
şi s-au început construcţiile de
noi adăposturi ca : grajduri, ma­
ternităţi pentru scroafe, saivane
pentru oi, silozuri pentru nu­
treţ etc.
Dezvoltînd sectorul zootehnic,
există vaci care dau puţin lap­
te, dovedeşte că în aceste uni­
tăţi, brigadierii zootehnici şi
consiliile de conducere nu a-
cordă suficientă atenţie selec­
ţionării animalelor după rasă
şi producţie. La G.A.C. Gelmar,
tovarăşii din consiliul de con­
ducere recunosc că selecţiona­
rea vacilor de lapte n-a con­
stituit o preocupare importan­
tă pentru ei. Bătălia au dat-.9
în special pentru sporirea nu­
mărului de animale.
In întrecerea dintre G.A.C., pro­ au fost permanentizaţi. Ei au
ducţia de lapte pe cap de vacă
furajată este un obiectiv în­
semnat. Fără selecţionarea con­
tinuă a vacilor după rasă şi
producţie, nu se vor putea ob­
ţine cantităţi sporite de lapte.
Este deci necesar ca brigadie­
rii zootehnici şi îngrijitorii mul­
gători să ţină o evidenţă stric­
tă a tuturor vacilor, să le urmă­
rească producţia de lapte şi în
cazul cînd n-au perspective, să
propună schimbarea lor.
In problema selecţionării a-
nimalelor, un ajutor preţios şi
permanent pot să dea gospodă­
riilor colective zootehnielenii şi
veterinarii, atît din comune cît
şi de la sfatul popular raional.
Şi dacă acest ajutor nu s-a sim­
ţit îndeajuns la unele gospo­
dării colective, Comitetul exe­
cutiv al Sfatului popular ra­
ional Orăştie are datoria să ia
măsurile necesare în acest sens.
Creşterea numărului de anima­
le nu trebuie să se facă în de­
trimentul producţiei obţinute.
Fiecare gospodărie colectivă
trebuie să posede cît mai mul­
te vaci de iapte cu o producţie
medie cît mai mare.
DRUMU b SOCIALISMULUI
gospodăriile colective îşi asigu­
ră o sursă importantă şi per­
manentă de venituri. Aceasta
contribuie la dezvoltarea gospo­
dăriilor în ansamblu şi la creş­
terea nivelului de trai al colec­
tiviştilor. Ca urmare a venitu­
rilor realizate în sectorul zoo­
tehnic, gospodăriile colective au
ajuns să dea avansuri băneşti
colectiviştilor în fiecare trimes­
tru. La G.A.C- Vinerea s-a rea­
lizat pînă acum din sectorul
zootehnic un venit de 87.323 lei
şi s-a dat ca avans trimestrial
5 lei pentru fiecare zi-muncă. A-
vansuri trimestriale de 5-7 lei
pentru fiecare zi-muncă, au îm­
părţit şi alte gospodării colecti­
care cele din Spini, Turdaş,
Geoagiu, Pricaz şi altele.
O măsură importantă -
permanentizarea îngrijitorilor
mulgători
O problemă importantă care
se pune în fata consiliilor de
conducere ale G.A.C. este a-
ceea de a găsi cei mai potriviţi
oameni care să muncească în
sectorul zootehnic, să-i perma­
nentizeze în această profesie. Un
îngrijitor-mulgător permanent
reuşeşte să cunoască bine ani­
malele ce-i sînt repartizate, ştie
să le administreze diferenţiat ra­
ţiile de hrană, învaţă să aplice
regulile ştiinţifice din zootehnie. cile, alţii le mulg. Repartiza­
In unele gospodării agricole
colective din raionul Orăştie,
printre care la ©.A.C. Pricaz,
©.A.C. „Aurel Vlaicu“, G.A-C.
Spini eţc„ îngrijitorii-mulgători
primit loturi de cîte 10-12 vaci
pe care le îngrijesc şi le hră­
nesc diferenţiat. Rezultatele a-
cestei măsuri, complectată cu o
furajare în cantităţi suficiente,
încep să dea rezultate hune.
Producţia de lapte pe cap de
vacă este în creştere, unele e-
xemplare ajungînd la 16-18 litri
lapte pe zi.
La G.A.C. din Şibot, numă­
rul vacilor de lapte şi al viţe-
lSlor a crescut mult faţă de a-
nii trecuţi. Gospodăria are a-
eum 59. de vaci şi 59 de viţele.
Şi numărul acestora este în con­
tinuă creştere, întrucît la sfîr­
şitul anului, conform planului
pe anul 1961, gospodăria va
trebui să aibă 123 de vaci şi
juninci şi 96 de viţele.
Creşterea numărului de vaci
ar fi trebuit să sporească aten­
ţia consiliului de conducere al
gospodăriei şi a organizaţiei de
partid faţă de acest important
sector. Apoi, conform angaja­
mentului, trebuiau luate măsuri
care să sporească producţia de
lapte. La G.A-C. Şibot, produc-
ş i tr e b u ie
CIFRE şi
Grija deosebită pe care o are par­
tidul şi guvernul pentru dezvoltarea
multilaterală a gospodăriilor colective,
a făcut’ca acestea să se înţărească con­
tinuu !fin punct de vedere economie nimalelor s-a dezvoltat mult în ultimul
şi organizatoric, să devină mari pro­ timp. Colectiviştii deţin în prezent 54
ducătoare de cereale martă, crescătoa­ vaci, 17 juninci gestante. 39 viţele, 46
re de animale, cultivatoare de legume porcine, 100 gişte.
şi zarzavaturi etc. Prin creditele fără
dobîndă acordate de recenta Hotărîre
a partidului şi guvernului, a luat o
mare dezvoltare sectorul zootehnic din
G A.6 ., construcţiile de a'dăposturi pen­ torul zootehnic se ridică la aproape
tru animale.
Dăm mai jos cîteva cilre care ilus­
trează creşterea¦ simţitoare a sectorului
zootehnic în gospodăriile agricole co­
lective din raionul Urăşlie.
® Gospodăria agricolă colectivă din
Şibot avea la sfîrşitul anului 1959 doar
19 vaci, cîteva viţele, oi, cai etc. La
începutul lunii iunie anul acesta, co­
lectiviştii deţineau 59 vaci de lapte,
59 viţele, 568 oi. 10 scroale şi 10 scro-
fiţe, aproape 100 de gişte. Numai din
livrarea laptelui pe bază de contract
ei au obţinut un venit de aproape
22.000 lei.
o Colectiviştii din Geoagiu au în
prezent un sector zootehnic dezvoltat.
Numărul vacilor de lapte a sporit la
145, al vi{ele!or la 84. al oilor la 754,
al porcinelor la aproape 100. Cele mai
multe vaci de lapte, colectiviştii din
Geoagiu le-au cumpărat prin creditele
ţia de lapte medie pe cap de
vacă furajată este de 6,5 litri
zilnic./
Cauza principală pentru care
aceasta nu se ridică la nivelul
cerut, o constituie slaba îngri­
jire a vacilor. Consiliul de con­
ducere al G.A.C. Şibot n-a per­
manentizat îngrijitorii-mulgă­
tori. Unii oameni hrănesc va­
rea raţiilor nu se face diferen­
ţiat. Sigur că intr-o astfel de
situaţie, vacile nu sînt îngrijite
după regulile zootehnice şi ca o
consecinţă, producţia de lapte
este scăzută. Faptul oă îngri­
jitorii nu sînt permanenţi şi nu
sînt retribuiţi dup^producţia ’de
lapte realizată, ei nu sînt sti­
mulaţi.
Permanentizarea îngrijitori-
lor-mulgători trebuie să consti­
tuie o problemă de rezolvat în-
tr-un timp cît mai scurt pentru
consiliul de conducere al G.A.C.
şi pentru organizaţia de partid.
La G.A.C- Şibot, sectorul zoo­
tehnic este în continuă creştere.
Posibilităţi pentru ca producţia
din acest sector să fie cît mai
mare şi în special producţia de
lapte să crească la nivelul an­
gajamentului, sînt multe şi tre­
buie folosite. Organizaţia de
partid, consiliul de conducere
aî G.A.C. sînt datoare să-şi în­
drepte atenţia mai mult spre a-
cest important sector aducător
de mari venituri. Şi printre
măsurile ce vor fi luate trebuie
să figureze în primul rînd per­
manentizarea îngrijitorilor-mul-
gători.
In raionul Orăştie sînt multe gos­
podării colective. Unele din acestea
au fonduri de bază care întrec valoa.
rea de un milion. Majoritatea au o
putere economică dezvoltată, sînt mari
producătoare de cereale, crescătoare colective sectorul zootehnic nu se se datoresc însă şi taptului că unii tid Orăştie trebuie sâ aibă mal mult
de animale. Condiţiile pedoclimatice bucură de atenţia cuvenită, produc­ instructori ai Comitetului raional de in atenţie îndrumarea şi conducerea
şi de reliel din raionul Orăştie sînt ţia de Iapte este încă scăzută, ani. partid şi lucrători ai Statului popu­ întrecerii dintre G.A.C., dezvoltarea
propice atît extinderii şi sporirii pro­ malele nu sini îngrijite conform re­ lar raional, nu le acordă un sprijin sectorului zootehnic. Analiza felului
ducţiei cerealiere, cît Şi dezvoltării pe gulilor zootehnice, constituie o lipsă permanent şi eticace. Chiar şi unii cum muncesc instructorii în această
mai departe a creşterii animalelor.
Faptul că în prezent majoritatea G.A.G. cît şi a organizaţiilor de par­ nai de partid se deplasează rar în biectiv important şi cît mai repede
gospodăriilor colective posedă un ma­
re număr de animate şi în special
vaci de lapte şi că acest număr este
în continuă creştere, dovedeşte că în
raionul Orăştie există posibilităţi rea­ tensă pentru sporirea producţiei ani­ atunci, mai mult în trecere. Se în­ fie mai des în mijlocul colectiviştilor
le pentru dezvoltarea sectorului zoo­
tehnic, pentru sporirea veniturilor din
creşterea animalelor.
întrecerea pentru dezvoltarea sec­
torului zootehnic lansată de G.A.G.
Cistei a găsit un larg ecou în rîndu­
rile colectiviştilor din raionul Orăş­
tie. In răspunsurile lor, ei s-au anga­
jat siă spor:e'pască numărul de animale
la 100 de hectare teren agricol, să
depună etorturi pentru ca producţia
de lapte şi In eneral producţia ani­
mală să fie în continuă creştere.
Rezultatele pe care fe-au obţinut
pîn^ acum multe gospodării colective un singur membru de partid. O si­ ional unor G.A.O. este superficială. pot să obţină venituri tot mal mari
sînt. frumoase. Numărul animalelor tuaţie asemănătoare se găseşte şi Inginerii agronomi sau zootehnişfi din din creşterea animaleror.
d e z v o lta t c o n tin u a
acordate de stat. Asttel, numai pentru
viţele ei au avut un credit de 74.000
lei.
« Şi ia G.A.G. Gelrrtar creşterea a-
• Colectiviştii din Vinerea au sporit
şi ei numărul animalelor proprietate
obştească. In prezent au 94 de vaci.
64 viţele şi viţei, 733 oi şi mielule, 82
porcine. Numai de la începutul anului
şi pînă în prezent, veniturile din sec­
90.000 lei.
o G.A.C. Aurel Vlaicu este o gos­
podărie colectivă tînără. Cu toate a .
cestea, datorită creditelor acordate de
stat, sectorul zootehnic s-a dezvoltat
mult. Colectiviştii au în prezent 94
vaci, 40 juninci şi 32 viţei şi viţele.
• Gospodăria colectivă din Spini a
dezvoltat de asemenea sectorul zooteh­
nic. La începutul lunii iunie numărul
vacilor era de 34, al vitelelor şi viţei­
lor de 48, al oilor de 273, iar al por­
cinelor de 40.
Furajarea vacilor
să se facă
în mod raţional
Experienţa gospodăriilor agricole co­
lective din Cilnic. Pianul de Jos, Vin
gard, Apoldul de Sus, Petreşti şi a1-
telc în creşterea animalelor, care au ob­
ţinut o producţie medie pe cap de vacă
furajată de 2.500—3.100 litri lapte,
constituie o dovadă concludentă că
buna îngrijire şi hrânire raţională asi­
gură mărirea productiviUţii vacilor de
lapte.
In unele gospodării colective din ra­
ionul Orăştie, ca cele din Geoagiu, Gel­
mar, Vinerea, Şibot şi aitele, nu se a-
cordă atenţia cuvenită furajării anima­
lelor. In aceste gospodării nu se poate
vorbi de o furajare raţională a anima­
lelor. Vacile sînt duse la păscut pe
păşune şi apoi aduse la muls fără a
ii se da şi alte turaje concentrate. In
asemenea condiţii de iurajare nu este
de mirare că producţia medie zilnică de
lapte po cap de vacă nu trece de
7—8 litri. Aceste gospodării deţin un
mare număr de vaci care dau o pro.
ducţie zilnică de 12—17 litri de lapte.
Furajarea însă nu se tace diferenţiat.
Consiliile de conducere ale gospodă­
riilor colective, îndrumate de organiza­
ţiile de partid, trebuie sâ ta măsuri
pentru a se trece cît mal repede la fu­
rajarea diferenţiată a vacilor, ţinîn-
du-se seama la stabilirea raţiilor de
producţia şi greutatea acestora. De a-
semenea combinarea turajelor în raţii
trebuie tăcută în tuncţie de valoarea
lor nutritivă, iar programul de grajd
trebuie respectat cu stricteţe. Luarea
acestor măsuri va conduce la o creştere
simţitoare a producţiei de lapte.
Gomitetul executiv al statului popu­
lar raional Orăştie trebuie să acorde
prin organele sale de specialitate a
jutorul necesar gospodăriilor colective
pentru a se trece la lurajarea raţio­
nală, ştiinţilică. a vacilor de lapte. De
asemenea, şcolarizarea brigadierilor
zootehnici, a îngrijitorilor-muigători cît
şi organizarea de schimburi de expe­
rienţă cu gospodăriile agficole colec­
tive fruntaşe în creşterea animalelor,
sînt măsuri care se cer a li luate şi
care conduc nemijlocit !a obţinerea de
rezultate bune.
C O N C IL IU 71 SSII
cumpărate prin creditele acordate de
stat şi prin mijloace proprii a spo­
rit, se observă o îmbunătăţire In ceea
ce priveşte producţia de lapte.
Faptul Insă că în unele gospodării nirea angajamentelor luate de G.A.G.,
atît a consiliilor de conducere din membri ai biroului Comitetului raio, problemă trebuie să constituie un o-
tid. Acestea n-nu reuşit sâ facă din
întrecerea socialistă între G.A.G. o
problemă importantă, sâ mobilizeze
pe toţi colectiviştii la o muncă in­
maliere şi în special a producţiei de
iapte. Permanentizarea îngrijitorilor-
muigători, selecţionarea vacilor, ter­
minarea construcţiilor zootehnice, în­
grijirea ştiinţifică a animalelor, fu­
rajarea după raţii etc. au fost ne­
glijate de către consiliile de con­
ducere şi organizaţiile de partid ale
unor G.A.C. Organizaţiile de partid
n-au făcut apoi o justă repartizare
a membrilor de partid în sectorul
zootehnic. La G.A.0. Şibot unde or­
ganizaţia de bază numără aproape
20 membri şl candidaţi de partid, ai
repartizat în sectorul zootehnic doar
Sapopularizamprin toate mijloacele
obiectivele întrecerii!
Popularizarea obiectivelor întrecerii
între gospodăriile colective, a reali­
zărilor ce se obţin în creşterea nu­
mărului de animale şi sporirea pro­
ducţiei acestora, trebuie să constituie
un factor important în mobilizarea co­
lectiviştilor din sectorul zootehnic pen­
tru o muncă tot mai rodnică. Organi­
zaţiile de partid din gospodăriile co­
lective au luat unele măsuri pentru ca
obiectivele întrecerii să fie cunoscute
de colectivişti. Astfel, agitatorii au
fost instruiţi cu aceste probleme pen­
tru ca la rîndul lor sâ popularizeze an­
gajamentele în rîndul tuturor colecti­
viştilor. Organizaţiile de partid popu­
larizează prin agitatori şi gazetele de
perete şi realizările ce se obţin. De a-
semenea, unele organizaţii de partid
au îmbdnătăţit agitaţia vizuală cu lo­
zinci legate de întrecerea pentru dez­
voltarea sectorului zootehnic.
Nu în toate gospodăriile colective în­
să, munca politică de masă în spri­
jinul întrecerii este la nivelul cerut. In rile nu se desfăşoară peste tot astfel,
unele gospodării colective nu există
panouri care să arate angajamentele
şi realizările, agitatorii n-au fost in­
struiţi, agitaţia vizuală este slabă sau
inexistentă, gazetele de perete, fie t&
nu tratează această problemă, fie că
sînt neschimbate de luni de zile. In
această situaţie este şi normal ca u-
nii colectivişti să nu cunoască obiec­
tivele întrecerii dintre G.A.G.
Organizaţia de partid din G.A.G.
Geoagiu (secretar Iov. Aurel Pera),
desfăşoară o muncă politică de masă
care nu se ridică la nivelul cerut. Aici,
agitatorii nu cunosc obiectivele între­
cerii şi deci nu le pot populariza în
rîndurile colectiviştilor. Mai mult, sînt
chiar şi membri ai consiliului de con­
ducere al G.A.G. care, „nu ţin minte”
care au fost angajamentele lor în în­
trecerea cu G.A.C. Cistei. Tov, lo’an
A d ă p o s tu ri c o re s p u n ză to a re
p en tru a n im a le
La gospodăria agricolă colectivă din
Vinerea, sectorul zootehnic s-a dezvol­
tat mult în ultimii ani. In prezent gos­
podăria dispune de 214 bovine din care
94 vaci, deţine 82 porcine, 733 ovine şi
alte animale. Sonstrucţia de adăposturi
a rămas însă mult in urmă. Consiliul
de conducere şi biroul organizaţiei de
bază nu au luat la timpul cuvenit mă­
suri ca, în raport cu creşterea numă.
rului de animale, sâ se construiască
şi adăposturile necesare.
Datorita acestei situaţii, vacile sînt
dispersate în mai multe grajduri mici,
iar pentru îngrijirea lor sînt folosiţi
mai mulţi colectivişti decît ar fi ne­
cesar. Aceasta duce la cneltuirea unui
număr sporit de zile-muheă. Totodată
nu se poate controla dacă hrănirea şi
îngrijirea vacilor se tace in mod cores­
punzător. Ga o consecinţă, producţia
medie de lapte pe cap de vacă este de
numai 7 litri lapte zilnic. Gospodăria co­ raionale de partid şi de stat. In multe
lectivă a realizat venituri importante din gospodării colective construcţiile nu s®
sectorul zootehnic, însă ele puteau să
fie mult mai mari dacă animalele ar
fi avut adăposturi corespunzătoare.
Tovarăşii Nistor Bobolea, preşedin­
tele colectivei, Ioan hota, secretarul or-
la G.A.C. Geoagiu, G.A.C. Gelmar.
Lipsurile care se maniteslă în unele
gospodării colective in ce priveşte în­
tărirea sectorului zootehnic, îndepli­
unele gospodării colective. De exem­
plu, la G.A.C. Geoagiu, în ultimele
45 de zile, un singur membru al bi­
roului raional s-a deplasat, dur şl
ţelege că dacă îndrumarea se face
superficial, atunci şi rezultatele nu
sînt cele dorite. Or, la Geoagiu, în
munca organizaţiei de partid, ajuto­
rul unui membru al biroului Comi­
tetului raional ar ti toarte necesar.
Aici, munca politică de masă este
slabă, gazeta de perete n-a mai fost
schimbată din luna februarie, agita­
ţia vizuală este inexistentă. Aceste
lipsuri se răsfrîng asupra producţiei,
fac ca aceasta să nu tie pe măsura
posibilităţilor.
Şi îndrumarea pe care o acordă u-
nii lucrători ai Sfatului popular ra­
Nr. 2015
Dudaş, preşedintele gospodăriei coleo»
tive, nici măcar nu ştia pc unde se
mai- află un exemplar din răspunsul
pe care l-au dat colectiviştilor din Gis-
tel. Necunoscînd angajamentele, nu s®
poate face nici o urmărire a felului
cum se realizează ele.
La G.A.G. Geoagiu gazeta de perete
n-a scris încă nici un rind despre
această întrecere, agitaţia vizuală este
inexistentă.
Faptul că în unele gospodării co-
lective, printre care G.A.G. Aurel VlaH
cu, G.A.G. Spini etc., organizaţiile de
partid au luat măsuri pentru îmbin
nătăţirea muncii politice de masă ftt
sprijinul întrecerii pentru dezvoltare^
sectorului zootehnic, şi că acesle m î4
suri au început să-şi arate roadei^
este un lucru pozitiv. Dar munca p<ft
litică de masă trebuie sâ se desfă­
şoare la un nivel mai înalt în toate
gospodăriile colective. Şi dacă lucru­
vinovaţi se fac şi instructorii Conflic­
tului raional de partid Orăştie care în
unele cazuri acordă un ajutor super­
ficial organizaţiilor de partid dfn
G.A.G. Aşa se întîinplă şi la Geoa­
giu şi la Şibot şi în alte părţi.
Comitelui raional de partid Orăştie
trebuie să acorde o atenţie mai maro
felului cum se desfăşoară munca po­
litică de masă în gospodăriile colective.
O analiză în cadrul biroului s-au în-
tr-una din plenarele Comitetului raio­
nal de partid a acestei probleme ar
fi de un real ajutor în munca orga­
nizaţiilor de partid din G.A.G. Su­
gerăm Comitetului raional de partid
Orăştie, organizarea unui schimb de
experienţă pe această temă, care de as
semenea ar ajuta birourile organiza­
ţiilor de bază din G A.G. să-şi îmbu­
nătăţească activitatea în domeniul
muncii politice de masă.
gamzaţiei de baza, întreg consiliul de
conducere, sînt convinşi de acesl lucru;
Ei recunosc că lipsa de adăposturi W
creează multe greutăţi şi că rezultatele
obţinute în sectorul zootehnic nu sînt
la nivelul posibilităţilor gospodăricL
Pozitiv este taptul că ei nu se opresd
ia a recunoaşte acest lucru ci au mere
mai departe lulnd măsuri pentru rel
zoivarea aceste! probleme. 6 -a început
construcţia unui grajd de mare capii
citate care a şi tost ridicat pînă Ia *i
coperiş şi în curînd va începe şi cons-i
trucţia celui de-al doilea grajd.
Construirea adăposturilor necesare
pentru animale în G.A.G. trebuie să
preocupe mai îndeaproape şi organele
încep din cauza lipsei unor materiale
şi în special a cimentului. ŞI aceasti
nu pentru că nu s-ar găsi, ci pentru
că Sfatul popular raldnal riu se îngrp
jeşte destul de impulsionarea reparti­
ţiilor de ciment gospodăriilor colectivă
Pentru procurarea materialelor, sfatul
popular 0 răştle va trebui să acorde
fn viitor un sprijin maf concret gos­
podăriilor colective.
—a*
secţia agricolă se deplasează puţin
tn gospodăriile colective care au ne­
voie de ajutorul lor, dar şi atunci, nu
rezolvă problemele piuă la capăt.
Biroul Comitetului raional de par­
înfăptuit.
Gomitetu! executiv aî"Statului popu­
lar raional Orăştie trebuie să ia mă­
suri ca lucrătorii secţiei agricole să
şi să-i ajute concret în rezolvarea u-
nor probleme privind sectorul zoo.
tehnic.
Gospodăriile colective din raionul
Orăştie au posibilităţi reale pentru
a dezvolta sectorul zootehnic, pentru
a spori producţia animalieră şi în
special producţia de lapte. Ajutate
mai concret, îndrumate permanent,
sprijinite să-şi întăpiuiască angaja­
mentele ce şi le-au luat în întrecerea
cu celelalte gospodării colective din
regiune, gospodăriile agricole colec­
tive din raionul Orăştie, pot să ob­
ţină rezultate mereu mai trumoase,