Page 61 - 1961-06

lu ri'- Ueva
Ânul XIII. Nr. 2016
In fiecare an, în a treia du-
frninică a lunii iunie se sărbă­
toreşte Ziua aviaţiei R.P. R'o-
|nîne. In această zi slnt sărbă­
toriţi aviatorii, cutezători cu­
ceritori ai înălţimilor, cei care
în luptă cu forţele naturii ob­
ţin victorii importante în cuce­
rirea văzduhului, cît şl ingine­
rii, tehnicienii şi muncitorii din
atelierele de construit şl repa­
rat avioane.
Ţara noastră este patria unor
strălucite tradiţii aviatice. In
ciuda indiferenţei şl lipsei de
feprijin material a regimurilor
trecute, pionierii aviaţiei noas­
tre, au contribuit la dezvolta­
rea aviaţiei universale. Printre
primii pionieri ai aviaţiei noas­
tre se situează Aurel Vlaicu,
fecior de ţărani din satul Bin-
ţinţi (azi Aurel Vlaicu), ra­
ionul Orăştie. Dînd dovadă de
un înalt spirit inventiv, animat
ide dorinţa de a fi folositor ţă­
rii sale, Aurel Vlaicu şi-a dă­
ruit întreaga sa viaţă cuceririi
văzduhului. Regimul burghezo-
fcrîoşieresc a continuat însă să
sibă o atitudine de dispreţ faţă
fee Aurel Vlaicu si faţă de in­
venţia sa
Abia în re:, -nul de democra­
ţie populară, meritele lui Vlai-
tou, ca pionier al aviaţiei româ­
neşti au fost recunoscute. Pen­
tru meritele sale, la propune­
rea partidului. Academia R.P.R.
î-a primit pe Aurel Vlaicu,
membru de onoare post-mor­
tem'. Astăzi, do Ziua aviaţiei
R.P.R., toporul muncitor aduce
un omagiu aceluia care a zbu­
rat pentru prima dată în ţara
noastră pe un avion de con­
strucţie proprie.
Alături de Vlaicu, din mijlo­
cul poporului s-au ridicat şi
alţi iscusiţi constructori şi zbu­
rători. In acest sens trebuie să
amintim numele lui Traian
Vuia, realizatorul zborului me­
canic, a iui loan Paulat, con­
structorul primului hidroavion
românesc şi ale altor cuceritori
ai văzduhului.
Urmaşii acestor pionieri ai
aviaţiei rpmîneşti au fost avia­
torii români care în timpul ce­
lui de-al doilea război mondial
s-au acoperit ele glorie în lupta
împotriva cotropitorilor bitle-
rişti.
Astăzi, ca urmare a dezvol­
tării multilaterale a economiei
noastre naţionale a fost posi­
bilă şi dezvoltarea aviaţiei. Sub
conducerea înţeleaptă a parti­
dului a luat un mare avînt
aviaţia de transport. Astfel, cu
»prii inul permanent al Uniu­
nii H Getice, parcul avioanelor
fee transport din. ţara noastră
a fost sporit si modernizat.
Avioanele TAROM-ulul asigu­
ră legătura pe calea a&rului
între capitala ţării şi nume­
roase oraşe din ţară, precum
şl legături internaţionale cu
'diferite ţări. Hotărîrile Congre­
sului al Iîl-!ea al partidului au
deschis perspective şi miai largi
aviaţiei de transport. Astfel,
transporturile aeriene de călă­
tori vor creşte de circa două
bri prin dezvoltarea traficului
Intern şi internaţional. De ase­
menea, oe liniile internaţionale
vor fi introduse avioane tur­
Ioi mai mulţi fîfl&rl muncitori din regiunea noastră practică minunatele sporturi aviatice. Ele dezvoltă cu-
rajul, liotărîrea şt oferă satisfacţii spoitive pe care numai cel ce au zburat vreodată şi le pot imagina.
_ , l ot°gratia noastră surprinde pe unul dintre cei mal iscusiţi piloţi planorişti, Teodor Marko, Înainte de a s#
Jvînta în zbor spre înălţimile azurii.
Duminică 18 iunie 1661
bopropulsoare de mare capa­
citate şl viteză, aeroporturile
vor fl completate cu instalaţii
moderne pentru dirijarea şl
protecţia navigaţiei aeriene.
Pentru a înlesni traficul aerian
al tuturor oamenilor muncii,
Consiliul de Miniştri a venit re­
cent cu o nouă hotărâre care
prevede reducerea tarifelor în
traficul aerian intern în medie
cu 25 la sută. In felul acesta,
noul tarif se apropie de cel al
transporturilor pe calea ferată.
In anii de democraţie popu­
lară, o dezvoltare mlare a cu­
noscut şl aviaţia utilitară şi
sanitară. Aviaţia utilitară este
folosită astăzi cu succes ia pul­
verizarea deasupra ogoarelor a
substanţelor chimice, iar avioa­
nele sanitare transportă de ur­
genţă bolnavi în stare gravă şl
aprovizionează cu medicamente
dispensarele din cele mai în­
depărtate colţuri ale ţării. Şi
aviaţia sportivă constituie o
realizare a regimului nostru de­
mocrat popular. Piloţii şi pa-
raşutiştii sportivi, aeromodeliş-
tii au asigurată o bază materia­
lă corespunzătoare, puţind ast­
fel să-şi pună în valoare cali­
tăţile lor aviatice.
O mare atenţie acordă parti­
dul nostru şi întăririi capaci­
tăţii de apărare a patriei, în­
zestrând armata cu mijloace
moderne de luptă, ridicând ne­
contenit nivelul de pregătire al
forţelor armate. Aviaţia milita­
ră a fost înzestrată cu avioa­
ne reactive moderne.
Şi în regiunea noastră func­
ţionează un aeroport pentru
transporturile aeriene, un ae­
roclub care pregăteşte viitoare­
le cadre de piloţi şi pjaraşutişti
sportivi, unele unităţi economi­
ce au fost înzestrate cu avioa­
ne utilitare. 'De asemenea, func­
ţionează un centru Aviasăn,
care deserveşte unităţile sani­
tare din regiune.
Sărbătorirea Zilei aviaţiei
Republicii Populare Române,
constituie pentru întreg poporul
muncitor, o adevărată sărbă­
toare. însufleţiţi de hotărîrile
Congresului al IXI-iea al parti­
dului. oamenii muncii din pa­
tria noastră, printre oare şl
aviatorii, muncesc cu entu­
ziasm, străjuind munca paşni­
că pe drumul construirii vieţii
noi, fericite.
a le
Din anul 1953 cind a luat fiinţă ae­
roclubul regional Hunedoafâ-Deva au
brevetat 5b de elevi piloţi categoria ®.
Dintre aceştia 12 planorişti efectuează
în prezent zboruri de antrenament pe
aeroportul din localitate, contituînd să-
şi însuşească tainele zborului fără mo.
tor. De asemenea 24 de elevi antre-
namentişti îşi pcrlecţionează în prezent
măiestria zborului. Dintre aceştia un
număr de 8 elevi au brevetat o fază
superioară de instrucţie şi anume lan­
sarea Ia automosor cu sistem de de­
clanşare bilateral precum şi la remor­
cajul de avion.
In cei trei ani de existenţă a ae­
roclubului, planoriştii din Hunedoara,
Deva şi Simeria au efeefuat peste 1.000
- OPMI.tl -
4 ,-v» - v " v - v ^ w v » w ,i
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U NIŢI-VAl
La turnătoria de lingo-
tiere din Călan operaţiunile
sint in foarte mare măsu­
ră mecanizate. Iată in cli­
şeul de faţă tabloul de co­
mandă de unde se diri­
jează prepararea amestecu­
lui de formare şi transpor­
tarea lui pe benzi la locu­
rile de muncă.
Pentry sănătatea
oamenilor muncii
Aviaţia sanitară clin regiunea l\ ritm mai rapid. Consiliile din gospodă­
Hunedoara contrTDnie efectiv Ia
însănătoşirea grabnică a celor ^
bolnavi. Numai in acest an,
cele 5 avioane da diferite ti­
puri au efectuat în scopuri sa-
nitnre peste 400 ore de zbor.
In acest timp, s-au transportat
337 kg. singe pentru transfuzii
în diferite localităţi ale regiunii
5i s-au transportat 134 cazuri'
urgenţe Ia unele spitale de Spc-
cialitafe din Bucureşti, Uluj, Tg.
Mureş, Constanţa etc.
De Z,u& Aviaţiei
In cinstea Zilei aviaţiei R.P.R.,
în sala de sport a şcolii medii
„Deccbai“ din oraşul Deva, s-a
deschis o expoziţie aviatică. In
/ s:l^ SInt expuse trei planoare,
V, machetele unor avioane de frnn-
C, sP01ţ utilitare şi ac şcoală, ma-
^ joritatea lucrate de membrii cer-
\ cuini de aeromodeiism din re­
giunea noastra
X -cr- z
m i i © ! 0!
de ore de zbor, realizind uncie per­
formanţe în vederea obţinerii insignei
internaţionale „G-ul de argint". Remar­
căm dintre acestea zborurile do durată
efectuate de Ladislau Balog (5 H 8’),
Teodor Marko (4 H 55’), Viliam Peter
(4 H 50') şi cîştigul de înălţime de
2.000 m. (pentru distincţia Internaţio­
nală se cer doar 1.000 m j.
Dintre antrenamcntişfi, trei piloţi
planorişti au obţinut brevetul de „du-
blis-t“ care le dă dreptul să zboare ou
pasageri la bord. In vara acestui an
piloţii planorişti de la aeroclubul re­
gional Hunedoara-Deva îşi continuă
perlecţionarea pentru a înregistra noi
performanţe.
4 pagini 20 bani
Lucrărilor agricole
toată atentia!
In ultima săptâininâ, întreţinerea
culturi lor prăşitoare, şi mai ales pra­
şila porumbului, a tost etectuală într-un
riile agricole de stat, consiliile şi comi­
tetele de conducere din U.A.C. şi înto­
vărăşiri agricole îndrumate mai com­
petent de către organizaţiile de bază,
au mobilizat la lucru foate torţele şi
au reuşit ca pînă la 15 iunie să pră­
şească 49.580 ha. din cele 07.031 ha.
cultivate cu porumb.
După cum reiese din situaţia opera­
tivă din 15 iunie, rezultate mal bune
la prăşit au obţinut unităţile agricole
socialiste din raionul Sebeş. Colectiviş­
tii şi Întovărăşiţi) din acest raion, par-
ticipînd la lucru în număr mare şl
muncind cu spor pe ogoare, au reu­
şit să prăşească (prima oară) porum­
bul de pe 11.037 ha.
Rezultate mai slabe la' prâşitul po-
nimbului se înregistrează In raioanele
Alba, Orăştie şi llaţeg. in unităţile a»
gricole socialiste din raionul Alba mal
sînt aproape 5.000 ha. porumb nepră-
şite iar la praşila a doua nici nu s-a
început. O situaţie asemănătoare sc
prezintă în raionul Orăştie unde din
cele 10.240 ha,, cultivate cu porumb nu
au fost prăşite decît 7.340 ha.
Baralel cu praşila porumbului pentru
boabe, colectiviştii şi lucrătorii din
G.A.S. trebuie să prăşească şi porum­
bul pentru siloz, ui inireaga regiune
porumbul pentru siloz nu a tost prăşit
decit în proporţie de 43,3 Ia sută. Re­
zultate mai slabe se înregistrează în
raioanele Alba, liia şi Deva oraş.
In unităţile agricole socialiste din
regiunea noastră porumbul pentru boa­
be şi siloz însămînţat fiind într-un te*
len bine pregătit, s-a dezvoltat bine.
Dar peniru a obţine o recoltă bogată,
NIci un râgaz
Pe Iile unui carneţel cu
scoarţele roşii erau aşternute
cîteva cifre. Tinărul maistru
Aurel Barba le privea stărui­
tor. Ii deveniseră de mult cu­
noscute, dar iată-l Intlrzllnd
mereu cu privirea asupra lor.
— 4000.000 tone minereu
In 1905 este o sarcină mare
— îşi zise el. Dar o vom în­
deplini. Ne-o cere doar Con­
gresul partidului.
Se ridică cu carneţelul în
mină şi porni grăbit spre ca­
binetul tehnic al întreprinde­
rii miniere din Ghelar. Aici îl
întlmpină inginerul Victor
Tomşa. Acesta îl ascultă cu
luare aminte, apoi îl împăr­
tăşi întrutotul părerea.
— Să studiem, să mai con­
sultăm şi pe alţi tovarăşi. Vom
găsi cu siguranţă acele meto­
de de muncă care să ne per­
mită să mărim productivita­
tea muncii in abatajele noas­
tre şi tn acelaşi timp să îm­
bunătăţim calitatea minereu­
lui extras.
La cabinetul tehnic au mai
fost invitaţi cîţivu ingineri şi
tehnicieni. Printre aceştia erau
şi inginerii FrCderich Mera şi
Ioan Tănăsescu.
— In minele de la Ghelar,
şi-a dat acesta din urmă pă­
rerea, straturile de minereu
au uneori o grosime de 20-30,
Tn. Noi trebuie să ne orientăm.
Veşîi Se-ntrec
de la E.M. Barza îngrijitorii-mulgători
' r* %i '/—'/—'/"“’j
l Zi de producţie record 1 Au trecut mai bine de 5 luni pe ceilalţi, care se interesau în­
S J de cind îngrijitorii-mulgători de deaproape de metodele folosit«
Intr-una clin zilele trecute, 1 la gospodăria noastră au luat de „capii“ graficelor, strădui®»
i colectivul exploatării miniere !] du-so bineînţeles cu toţii să refi*
[¦ Barza, a înregistrat o pro- -j cunoştinţă din presă despre ini­ lizeze o producţie mărită de lap»
te. i
ducţie record. Astfel eehl- ţ ţiativa tovarăşului Wagner Mi-
L pete de tineret din sectorul 1 hai de la G.A.S- Petreşti, caro
r Ruda, conduse de Ioan To- 3 se angajase să obţină 3.500 lit'rl Bilanţul făcut la data de 23
mai a.c. a fost destul de semnifN
w dos şi Alexandru Vîrdea -j lapte de la fiecare vacă furajată ca tiv in acest sens, deoarece p«
L şi-au depăşit sarcinile de i gospodărie s-au realizat 2.610
c. plan cu 207 la sută şi res- -j pe care o arc în îngrijire.
[ pectiv 201 la sută. De ase- Ţ Organizaţia de partid din gos­
^ menea, tot în ziua respecţi- ^ podăria de stat din Apoldul de hl. lapte tn loc de 2.284 bl. cît a
L vă colectivul din revirul Sus a îndrumat pe îngrijitorii- fost planificat, media pe cap d«
ţ maistrului Ioan Gavrileţ şi-a ] mulgători să se alăture iniţiatî- vacă furajată (pe perioada res*
pectivă) fiind de 1.399 litri, îs
depăşit sarcinile de produc- 1 vei, iar comitetul sindicatului a loc de 1-305 litri, iar pe zi, me*
tie.
organizat întrecerea pe profesii,
Doi inovatori la care au fost antrenaţi şi mun- dia pe cap de vacă furajată a*
Inginerul Kail Otmar şi mai- -j citorii de la ferma de vaci. jungînd la 13,1 litri lapte.
strul Gheorghe Dărău de la După primele _—--------- ------------ ---------------- In întrecerea ps
antezdrobitorul exploatării ] săptămâni, pro- _ profesii de la
miniere Bar^a au făcut încă o 1 duet iile de 9 şi bn P f C®P ferma noastră de
inovaţie la sita de 20/20 mmi j 10 litri lapte, f u r a j a t ® 3 . 5 00 vacl( lo-GUri dfii
ţ Este vorba de confecţionarea ţj obţinute pe cap litri la p te frunte ocupă în*
C unor amortizoare cu o dura- f de vacă furajată,
grijitorii mulgă­
tă mai lungă de funcţiona- 3 dădeau naştere la discuţii şi fră- tori Gheorghe Cinezan şi Ioan
C re. Prin această inovaţie la Ţ mîntări. Se ştia că în perioada Glrnea, care pe primele cinci luni
1 sita de 20/20 mm. se folosesc 1 de stabulaţie, cu greu se pot ale anului au inuls~cîte 13,4 şi
acum numai 4 amortizoare 1 obţine producţii mai mari de respectiv 13,1 litri lapte, iar în
L pe lună în loc de 32 cât se J lapte. Cu toate
ţ foloseau înainte. acestea, oamenii 15 zile din luna iunie, cite 14,6
L TRAIAN PLEŞA erau cam îngrijoraţi- şl respectiv 13,3 litri lapte pe cap
C corespondent t Conducerea gospodăriei a luat de vacă furajată, avînd un pro­
L
măsuri ca programul de grajd cent de grăsimi de peste 3,5.
să fie respectat cu stricteţe, pu- Furajarea vacilor în funcţie da
nîndu-se totodată mare bază pe producţia de lapte (in această
perioadă se administrează zilnic
cursurile zootehnice de masă, cite 70 kg. trifoi masă verde, 3
kg. tăieţeî umezi, 3 kg. tăriţe,
unde îngrijitorii-mulgători luau 70 grame săruri de calciu şi 50
grame sare), respectarea progra­
cunoştinţă din lecţiile pe care le mului de furajare şi muls, (mul»
sul se face de trei ori pe zi),
audiau despre metodele avansate aplicarea cu stricteţe a regulilor
de igienă zootehnică, împreună'
mai silit necesare praşile mecanice şl de îngrijire şi muls. învăţau cu alte măsuri, însăşi rezultate­
le obţinute pînă acum, ne dau
manuale efectuate la timp şl în bune din experienţa altora, căutînd să speranţa că anul acesta, produc­
condiţiuni agrotehnice. ţia de 3.500 litri lapte pe cap da
aplice în practică lucrurile buna vacă furajată, nu numai că va
SITUAŢIA PRAŞILE! PORUMBULUI
LA DATA DE 15 IUNIE a.c. şi folositoare- Seara, după ce sa fi realizată, ci chiar depăşită.
treceau pe grafice rezultatele ing- Ni STOR MON 1)00
Sebeş 80,3% înregistrate peste zî, tn faţa a» maistru zootehnist la G.A.S*
Apoldul de Sus
Ilia 70,2% cestora se încingeau discuţii a-
prinsc, apăreau semne de între­
Brad 76,6% bare : „vom reuşi oare ?“
Orăşfie 7111»710/7(J
Alba 71% Treptat, in pătrăţelele de pe
grafice apăreau citre tot mai
mari. Succesele obţinute de li­
Haţeg 52% nele loturi, care treceau deja in
fruntea întrecerii, ii ambiţionau
- ...... ;s;E8S8i^= ----------- —
L> v2>_<îL><L' «
Q j i p A za e flm .
Practica verifică şi între­
geşte adevărul cunoştinţe­
lor teoretice primite in
şcoală, contribuie la dezvă­
luirea profundă şi fixarea,
in memoria elevilor, a e-
senţei problemelor stadiale,
dezvoltă şi cultivă dragos­
tea faţă de muncă.
IN FOTO : elevele Rodi-
ca Straua şi Elena Coste-
seu din clasa a Ă-a — Şcoa­
la medie mixtă ,,Dccebal“
din Deva, execută, in ca­
drul practicii, luctări in la­
boratorul fabricii de conser
ve din localitate.
<*> 'c:5> *
SB&BBBBS3SB0
incăutarea
spre exploatarea acestor stra­ — straturile de minereu cu trecut noua metodă a început
să fie experimentată. Ea era
turi in aceleaşi condiţii în grosimi cte 20—30 m. vor fi urmărită zi ăe zi, îmbunătă­
ţită In permanenţă. La înce­
care se exploatează straturile împărţite în camere transver­ putul lunii mai a.c. perioada
de experimentare s-a terminat,
cu o grosime de 6-7 m. sale cu dimensiuni de G—7 iar la unul din panouri a în­
ceput exploatarea minereului
Au început zile şi chiar ?7i., creindu-se astfel condiţii 'de fier exclusiv după această
metodă. A început să se apli­
nopţi de studiu, de neobosită optime pentru exploatarea
ce cu alte cuvinte, pentru pri­
căutare a noului. Cursuri uni­ acestora- ma dată In ţara noastră, me­
toda de exploatare a mine­
versitare, reviste şi materiale Se părea că ing. Tomşa sus­ reului ăe fier prin galerii de
"subetaje.
de specialitate, sovietice, au ţinea o adevărată disertaţie.
După o lună de muncă, au­
fost citite şi recitite cu cea Cei care asistau la prezenta­ torii metodei s-au intîlnit din
nou. De data aceasta pentru
mai mare atenţie. Grupul ini­ rea metodei de exploatare a face bilanţul rezultatelor ^
mos de ingineri şi tehnicieni prin galerii de subetaje ascul­ obţinute.
— S-au extras 8 tone mi- }\
care îşi i?rojm-u||[[|1!||[||[[[m||1[|1||1||1[1||[|1|1||11[j[lllllllllllllllll[lllll|!|!ll|ll|!il|ll|!llll[l| tau cu toată a-
nereu pe post fată de 3 tone y
sese să aplice tenţia. obţinute prin metodele de ex- y
ploatare cu rambleu, spunea }
noul, să uşure- P rogresu l tehnic — Puşcarea se maistrul Aurel Barbu. 20,8 lei \
economii directe in a b a ta j pe ţj
nacăţeassca căăli-____l_a___o_r__d_i_n__e_a____z_i_l_e__i___ s(a*,/',în„ ,nJbloZcur\i fiecare tonă de minereu ex- Vt
tras. Nu s-a rebutat nici un
tatea -7n^?7^c^^^llll,lill!lll,l,l,llll,>ll,lli,lllíl,ll,m,IIUIil^“'a^,,!!;ít!m9llill,M1!!líllfllíllll, masive de mi-
vagonet de minereu...
minerilor, nu-şi precupeţea nereu — continuă el. Printr.o — Ceea ce am căutat a fost
eforturile. astfel de puşcătură rezultă
509—600 tone de minereu, a- găsit, spuse Frederich Mera.
începură o serie întreagă dică de 10 ori mai mult de Noua metodă şî-a arătat din
de consultări cu Institutul de cit prin metodele obişnuite de plin roadele. Pentru viiiof
mine din Petroşani, cu cei mai exploatare cu rambleu.
experimentaţi mineri, cu ino­ propun...
Intr-adevăr! Ei nu vor să
vatori fruntaşi din întreprin­ Apoi inginerul Frederich
cunoască nici un răgaz in cău­
dere. Peste tot găseau înţele­ 'Mera a vorbit despre avanta­ tarea noului, care să facă mai
frumoasă şi mal rodnică mun­
gere, apreciere şi sprijin. La jele noii metode:
ca minerilor.
capătul unei munci asidue, — Creşte considerabil pro­ LAL ROMULUS
plină de pasiune, rezultatul a ductivitatea muncii, se con­
fost cel scontat. centrează producţia la 1—2
orizonturi faţă de 7, la cite
Intr-o zi din luna decem­ se lucrează în prezent, se asi­
brie a anului trecut, ing. Vic­ gură o înaltă calitate a mine­
tor Tomşa, înconjurat de cei­
lalţi autori ai noii metode, reului, se elimină complet ar­
susţinea, cu ajutorul unor marea tn abataj. ConăurniU ăe
dcliiţe, proiectul metodei pro­ exploziv pe tona ăe minereu
pusă de ei, In faţa comisiei se reduce la jumătate.
de inovaţii pe întreprindere. In luna decembrie a anului