Page 62 - 1961-06

DRUMUL SOCIALISMULUI
PATRIA
Patria ţi-a iost leagănul dinţii,
Ocrotindu'-ţi cald, copilăria,
Orişiunde pasul azi ţi-1 mii,
Ai să-i simţi cresclndu-i nouă trăinicia...-
Sonde şi furnale clocotind,
Ţelul comunist ce spre înalt ne cheamă,
Oimpul şl uzina Ireinătînd —
Toate-nseamnă {ara ce ţi-e mamă...
S-o iubeşti ca Pavel Korceaghin.
Dragostea-ţi să treacă-n generaţii,
Să se-nalţe veşnică arzind.
Steaua roşie, străbătînd prin spaţii-..
FOLCLOR HUNEDOREAN
F r a n c ă v e r d e ^ m e s ire ^ i
Frunză verde zmeurea
Mult mi-a lost viaţa grea-..
N-am avut parte de soare
Nici zi de sărbătoare.
Frunzuliţă de-al unică,
De m-aş iace-o păsărică.
!Aş cînta, cîntare-aş tare
Să răsune-n deal şi-n vale
Pe aripa vîntului
Cîntul meu Partidului,
Fata din gospodărie
Fata din gospodărie
Inetată şi mlădie
¦Are radio, are casă.
Are haine de măiasă ;
Spune puiului sâ vie
,/WV%
< Foaie verde alămiie.
< Păsărică din clmpie
5 Spune puiului să vie
La noi la gospodărie,
Ca să vadă cimpul nost’
Că-i lucrat acum cu rost.
Cu tra c to a re şi combine
Şi de noi — ca de albine...
Auzită de ION MARINESCU
de In lacobescu Z. Ion,
s (irind-lîunedoara
% (Din culegerea „Tinereţe
fără bătrîneţc" .
?
Dintre premierele dia ac­
tuala stagiune prezentate
cu succes in Valea Jiului
de către colectivul Teatru­
lui de slat din Petroşani, se
numără şi piesa sovietică
„Scurtă convorbire“ de Va­
lentina Levidova.
IN CLIŞEU: O
din spectacolul cu
„Scurtă convorbire“.
OOOOO IL E
— Uf, ale naibii noroaie!
Borăeanu înainta, abia tră-
gîndu-şi cişmele din noroiul
cleios al drumului de ţară. şi
pină la stînă mai era o buca­
tă de drum.
Mergeau aşa de un ceas, el
în urmă şi băietanul de la stî­
nă în faţă, ca să-i arate dru­
mul. La stînă se ivise nu ştiu
ce boală şi baciul cel bătrîn
trimisese in grabă pe băieta-
nul din faţă să-l cheme din
comună pe „tovarăşul dom’
veterinar“. Aşa-i zicea baciul
şi nu putea să-l convingă ni­
meni că poţi să vorbeşti cu o
persoană atit de importantă ca
medicul veterinar, fără să pui
măcar la mijloc cuvîntul dom’.
Borăeanu era de doi ani în
comună. Dar nu fusese pină
acum niciodată la stînă. Era
departe. Era prea mult praf
vara, ori prea multe noroaie
primăvara şi toamna, dar era
întotdeauna cîte ceva care să-l
împiedice să ajungă pină a-
colo.
Cină terminase liceul, a dat
examen la vreo do'uă facultăţi,
dar n.a reuşit. După alte cî-
teva încercări, reuşise, în
sfirşit, la veterinară. S-a gîn- de animale. Adevărul este că vreţi să veniţi, să mă duc la bani, incit dinii prinseră din
dit omul. să nu scape ocazia din
mină şi... aşa a ajuns medic
veterinar. Degeaba s-a stră­
duit pe urmă, degeaba şi-a
mobilizat toate neamurile şi
toţi prietenii ca să găsească
Sdoooooooo<xk>ooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooo< ooooooocoooovooooooc>szoooo<xxxx>ooooooooooooo<x
Nr. 2016
BBHseBBBfBisareaseB*
DRUMUL NOSTRU MARS PIONIERESC w EXPOZ T"
'' 1z*—»/—tT"
55
In oraşul Deva s-a
Sub acest titlu a apărut in tru" s-au inaugurat două noi lAui/caT3?. uf organizat o expoziţie
regională de artă popu­
librării cea ăe-a 4-a culegere rubrici interesante, una de I 7bv/>0 c/sMsrc/Si Text: AA CTucesec/. - lară. Aici sint expuse
eeie mai pitoreşti costu­
literară din creaţia mem­ folclor huneăorean şi alta de fe
a lme naţionale din regiunea
brilor cercurilor literare cun critică literară.
noastră, precum şi nume
regiunea Hunedoara. Culegeri interesante de roase obiecte de artizanat,
de ceramică, ţesături, o-
Ceea ce caracterizează noul folclor slnt cele ale lui Ion biecte din lemn sculptat
ANA ŞOIT etc.
Cercul literar „I. siavlcl" — Deva volum este strînsa legătură Marinescu şi Clemente Con­
¦k
cu realitatea, cu viaţa zile­ stantin, iar la rubrica de
(Su ocazia închiderii anului
^^OO^r'OOOOOOCOOty JOOOOOOOOOOC lor noastre; toate lucrările critică se remarcă studiul
şcolar, elevii Şcolii elementaire n
scrise fiind inspirate din prof. Ioan Iliescu despre „Fi­
\de 7 ani din Uurasada au orga
preocupările oamenilor mun­ gura minerului în folclorul
nizat o expoziţie proprie. In sadala‘ 1
cii hunedoreni, mineri şi o- de ieri şi de azi“.
trumos amenajată, se găseşte -j
ţelari. colectivişti e’c Chipul Este lăudabil că in culege­
tipic surprins re, alături de
%e‘ °ZoZZ iHUHCIE^iinL numele creato­
rilor frecvenţi
antologiei este apar şi nu-
cel al comunistului, al omu­ me noi. macheta satului Uurasada, exccu- ^
tată artistic din bentonită, apoi î
lui înaintat al zilelor de azi, Totuşi aceasta este încă
luptător neobosit pentru prea puţin. Lipsesc cu totul
Că am viaţa lericită victoria noului, pentru iz. nejustificat din această an­ />/— o -n/'erf nd.~rn-fe o colţul lucrărilor practice unde
In Republica iubită bînda socialismului în patria tologie lucrări literare ale
Şi am traiu-mbelşugat, noastră. membrilor cercurilor din Alba sînt expuse diterite ţesături, o-
Pe ogoru-nmănunchiat. hilia. Călam. Sebeş, Lupeni,
Care creşte azi sub soare Multe poezii sint închinate Petrila, Uricani etc. biecte din lemn, împletituri şi
Ca o mîndruliţă — doare. partidului, conducător încer­
cat al clasei muncitoare, fău­ Deşi se poate spune că desene. La colţul „notelor bune*
Auzită fie ION .MARINESCU ritorul tuturor victoriilor po­ versurile şi proza tipărită
porului nostru, în drumul sint in general prezentate la cli - fi* oier o cJ/-/>â Să M sfăm p e ’pn-cÂtr, pot ti văzute lucrările celor rriaf
in Hoşorod-tlaţeg sâii spre pace şi socialism. un nivel mulţumitor, totuşi
Pe această linie se eviden­ se mai semnalează unele slă­ a =* ".A.: Q i5| l sîrguincioşi elevi la învăţătură.
(Din volumul „Drumul ţiază poeziile semnate de Ana biciuni In ceea ce priveşte
Şott, Victor Niţă, Traian Fi- calitatea lucrărilor prezen­ QfS -fft/ frvn- fe Interesant este şi colţul „ce me- n
nostru"). limon. Radu Selejan. Traian tate spre tipărire.
Miiller, Adrian Rădulescu, Ou f ă r - h — olul scrie să-mi aleg" care ilustrează }
Ion Drugănescu şi alţii. In In versurile lui I. Drăgă-
proză se includ schiţele şi nescu şi Victor Niţă sint prin desene şi diferite prospecte, 1
unele deficienţe în ceea ce
reportajele semnate de Petre priveşte crearea imaginilor. ? şcolile unde pot rt învăţate dite­
D. Mănăştureanu şi G. Boi- j
Ţirăii. Mircea Neagu şi I. tor sint uneori confuzi şi su- ' m g » ;s — i - . .u. -Im__ism i y s rite meserii, ca mecanizatori a-
Străuţ. perficiali în versificare. Une- >
le slăbiciuni în ceea ce pri­ gricoli, tîmplari, rierari, ţesătoa-
Faţă de culegerile literare veşte stilul se observă de
anterioare. în „Drumul nos- asemenea în proza din cu­ H)~ f a ” — tvifi L> OCdi-ftTü n n - d u n * rm - ?f’uun rc etc. A. ANDRICA
Nu e lucru de mirare, v V \A /' corespondent
C-nşa mulţi peţitori are.
Ruterea-n noi ca valul creşte, - t \---1u j WJ V— /K—J «_J i_J «.
Auzită de
Gu steagul roş mergem’nainte I
!ON MARINESCU
Pămînîul patriei iubite, Concurs §! căminelor culturali
de ia Balaş Tudose
Ghitid — Hunedoara Ni-e leagăn de vlse-mplinite I
Relren :
(Din culegerea „Tinereţe
fără bătrîneţe“) cri activitate cinem atograficiNi-e dragă scumpa noastră ţară
legere, precum şi în critica Şi rodul de pe-ogoare-ntinse;
literară tipărită.
Partidul, soare cald de vară, In regiunea Hunedoara 157 că­ biective trebuie combătută atitu­
V. ADRIAN Ne dă avînt, aripi întinse... mine culturale dispun de cine­ dinea de subapreciere a muncii
matografe înzestrate cu utilaj cu filmul manifestată de unii lu­
yyyv 'v A / W W V ^ v - ' W ' v ' V W V ' Z V A / W 1 Kelren :
de proiecţie pe 6 mm., care de­ crători ai slaturilor populare
servesc cu iilme populaţia din comunale ca cei din Bucureşci-
Poşta REDACŢIEI încă zeci de comune şi sate. raionul Brad, Turdaş — raionul
Majoritatea acestor cinemato­ Orăştie, Silvaşul Interior — ra*
grafe au în program cîte două ionul Haţeg şi alţii, care nu a-i
filme artistice pe săptămîhă, = sigură mijloacele de transport a1
MARIN 'GALI N (Petroşani). Poezia foarte tînăr. In ele sînt multe sUngăcii, precum şi iilme documentare şi filmelor sau nu dau sprijin popu*
„Minerul" are o idee poetică trumoa- inerente oricărui început; exprimarea jurnale de actualităţi. larizării lor.
să (faptul că rodul muncii minerului e greoaie, chiar agramată etc. Poezia
este comparat cu o piatră scumpă care are o serie de reguli care se cer res- Pentru a stimula pe directorii In vederea succesului concui
va împodobi diadema şesenalului). In peclate (exprimarea ideii prin imagini de cămine culturale şi operato­ renţilor, pentru stimularea dF
ceea ce priveşte însă întregirea acestei artistice, prin liguri de stil, aliteraţii ţ rii săteşti şi pe toţi ceilalţi ac­ rectorilor căminelor culturale şf
idei cu ajutorul metaforelor, a muzi­ încadrarea versului într-o anumită me­ tivişti culturali de la sale In di­ operatorilor proiecţionişti, Corni*
recţia îmbunătăţirii muncii edu­ teiul executiv al Sfatului popular
calităţii versului, a ritmului, rimei etc. trică, intr-un ritm care să-i dea mu­ cative cu filmul. Comitelui exe­ regional a fixat premii in bani
mai este încă de lucru. Ga o piatră zicalitate ; folosirea rimelor sau a aso­ cutiv al Sfatului popular al re­ care se vor distribui la sfirşit de
preţioasă, trebuie şletuit şi versul, ale- nantelor etc., etc.). Din păcate toate a- giunii Hunedoara a organizat un concurs după cum urmează:
gînd pentru el cuvintm cel mai potri­ ceste reguli le neglijaţi, lapţ care face ca concurs intre toate căminele cul­
vit, cel mai Irumos, ce! mai plin de încercările amintite să nu se poată turale cu activitate cinematogra­ Premiul I . . . -5.000 lei
sensuri. lutr-o oarecare măsură întru­ numi încă poezii. Aceasta nu trebuie fică. a cărei primă etapă se des­ premiul II . . . .3.500 lei
nesc acesle calităţi versurile din strofa să vă descurajeze. Studiaţi conţinutul făşoară intre ! iunie — 31 de­ premiul IIP . . 2.000 lei
a doua. şi tehnica poeziilor poeţilor noştri (E- cembrie 1961. Cinematografelor fruntaşe din
mlnescu, Arghezi, Coşbuc, Alecsandri fiecare raion sau oraş regional,
GAVAN N1COLAE (Călan). Din în­ Concursul are stabilite o serie li se vor acorda menţiuni în va*
cercările poetice trimis; redacţiei, (şi etc.) care vă vor îornia deprinderea de criterii de întrecere, mărirea loare de 750 lei fiecare, fn afara
fără mărturisirea din scrisoarea dum­ de a înţelege mai muit frumuseţea numărului de spectatori la film acelora care beneficiază de unul
neavoastră) se putea deduce că sînteţi limbii, materialul de bază al scriitori­ in aşa fel incit, lunar. In etapa din premiile pe regiune.
lor, necesar „construirii" operelor lite­ de concurs, acesta să fie cel pu­
Premiile I, II şi IFl se vor atri­
rare. ţin egal cu numărul populaţiei bui in proporţie de 50 la sută’
DRAGOSIN MARIA (Vinţul de -fos). localităţilor deservite de cinema­ pentru căminul cultural, iar res­
tograful respectiv ; îndeplinirea
N E P O L I T I C O A S E ocooo<? Ultimele versuri sosite la redacţie sînt planului de bilete-speetatori la tul de 50 Ia sută se va acorda
departe de poeziile anteriore pe care toate filmele aflate In concursul directorului căminului cultural
le-am primit de la dumneavoas­ şi operatorului proiecţionist in
tră. Poezia „blorile patriei”, în dauna pe Ţară, organizat de M .I.C.; or­ mod egal.
undeva un locşor in Bucu­ i-a plăcut... nimic. Oamenii, Şi aşa, a întins-o prin noroi, sentimentelor care trebuiau comunicate, ganizarea a cit mai multe ac­ Menţiunile se vor atribui nu­
conţin prea multe elemente formale, de ţiuni cu filmele artistice şi do­ mai directorului de cămin şi ope­
reşti binevoitori, şi-au dat toată si­ pină a auzit dinii latrină Şi „decor" (cuvintele trandatiri. lalele, cumentare, ca premiere festive, ratorului proiecţionist.
pină i-a ieşit baciul cel bă­ crini, garoale, bujori. înflorit etc. sînt prezentări de filme, simpozioane,
— Măi, băiete — i-a spus linţa, au reparat şi au ame­ trîn înainte cu toţi ciobanii amintite în 6 strofe din 10. iar în stro­ concursuri cinematografice, seri Concursul pentru cel mai bun
fele 1 şi 9 de cîte 5 orii). Cuvintele de întrebări şi răspunsuri etc., cămin cultural cu activitate ci*
pină la urmă unchiul său, najat dispensarul, intr-un cu- ăripâ el. în poezie trebuie să strălucească şi organizarea de matinee speciale nematografică pe raion sau re*
Şi a începui Borăeanu să să-ţi bucure Inima, să îie „aranjate" pentru elevi şi tineret In fiecare giune, va trebui să constituie un
Grigore, un om care nu ştie vînt, au făcut tot ce au pucut cu gust, întocmai ca nişte... flori în­ duminică dimineaţa şi In zilele puternic stimulent pentru toa*
cerceteze oile. Dar pe berbecul de sărbători; asigurarea unei te cadrele din domeniul muncit
prea multe. In minister nu ca veterinarul să se simtă cit cel bolnav nu putea deloc sâ-l tr-o cunună. Aceste „Hori" trebuie însă proiecţii şi audiţii de calitate; culturale la sate.
potolească, ca să vadă ce are. eliminarea complectă a deficien­
sînt locuri, iarboieroaice ca­ mai bine la ei. Un singur lu- Se zbătea, căuta să-l împungă, să folosească ideii poetice. Din toată ţelor tehnice, a stricăciunilor de Sub îndrumarea organelor şt
sâ scape. Baciul a privit cit poezia rărnîne valabilă doar ideea cen­ film şi a întirzierilor în minui- organizaţiilor de partid, sfaturi­
re să-şi petreacă vremea în­ Uit sâ facă. Să-l a privit lupta lui Borăeanu cu rea şi expedierea filmelor, depla­ le populare comunale trebuie să
grijind javre.______________ c o n v i n g ă pe animalul, pe urmă s-a apro­ trală, metaforică, pe care vroiaţi s-o sări cu aparatele de proiecţie în conducă întreaga activitate a că*
piat rîzind, a pus mina in transmiteţi: „Copiii sînt florile pa­ satele aparţinătoare ş! apropiate. minuluî cultural în această pe­
ştii tu, n-au IBorăeanu să vi- coarnele berbecului şi a rostit triei Dar nici aceasta nu aduce rioadă, pentru a obţine rezulta*
mai rămas in 1ziteze mai des Pentru atingerea acestor o- te cit mai bune in munca poli-
Bucureşti. N o i grajdurile şi cîteva vorbe: ceva nou în poezie (Gorki spunea cu tico-educafivă cu filmul.
— Ei, tovarăşe, domn’ ve­ ani în urm ă: „Copiii sînt florile vie­
să ai clientelă UMOHB& BISCA \stînele din co- ţii“ !).
terinar — a oftat baciul la
pe Calea Vic­ *mună. urmă. Nu prea te cunosc oile. ST. FENEŞANU
Nici dumneata nu prea le cu­
toriei. Du-te şi tu la ţară, că ...Şi iată că acum l-au scos
noşti.
n-o să mori. Te-o fi aştsp- tocmai pe vremea asta noro­
...Cină a plecat Borăeanu
tind vacile acolo şi tu stai pe ioasă. Flăcăiaşul s-a arătat nu i-a mai dat pe flăcăiaş să-l
însoţească. Şi la vreo 500 de
aici. neînduplecat : paşi de stînă, cină cîinii au
încetat să mai latre, Borăea­
Borăeanu, a ingtiiţit în sec — Mi-a zis baciul că dacă nu a auzit un cîntec de trişcă,
tremurat şi a recunoscut în
şi, cum n-avea altceva de fă­ vin fără dumneavoastră mă vocea care-l îngîna glasul flă-
căiiaşului ce-i servise drept
cut, a plecat. omoară. călăuză.
Doamne, ce mizerie, şi ce — N-are ăecît să te omoa­ — Ciobănaş la oi am fost
Oile nu „mcă-vjcunosc...
noroaie, şi ce întuneric noap­ re i-a răspuns Borăeanu su­ Şi atît de tare începu să Din creaţiile
tea, şi ce urlete sinistre de părat de „obrăznicie“. Nu vezi rîdâ baciul şi cu ceilalţi cio­ pictorului
clini i-a fost dat să îndure, că am treabă ? Trebuie să Efiimie Modîlcă
să audă şi să vadă în satul completez şi eu situaţiile, să
acesta liniştit, în care oame­ le trimit la raion. Las’ că nu
nii trăiesc destul de fericiţi! mor ele oile pină mîine-poi-
O gospodărie colectivă, o în­ mîine. Să se mai usuce cîm-
tovărăşire, o stînă mare cu pul, c-a plouat zdravăn.
multe oi, sus pe deal cam de­ Dar flăcăiaşul nu se lăsa cu
parte de sat, s-au arătat mai una, cu două. Pină la urmă a
mult ăecît îneîntate cină nu scos din chimir o punguţă cu
auzit că a sosit în comună un bani şi a început să-i numere.
specialist care să îngrijească — A zis baciu că dacă nu
nu tot atît de încintat s-a raion să emit. acolo un veteri­ nou să latre, iar Bordeanu — C o m u n isiu l (ciclul („Anii negii") Bunicul Studenta (portret în ulei).'
arătat şi prietenul nostru nar. Eu mă duc la gară să
Borăeanu. In primul rină nu descheindu-şi înfuriat gulerul
i-a plăcut dispensarul veteri­ cumpăr bilet.
nar. Pe urmă nu i-au plăcut Borăeanu s-a uitat la băiat cămăşii — grăbi pasul să a-
instrumentele, pe urmă nu jungă mai repede la... dis­
mirat şi a înţeles că nu mai pensar.
are ce face. Trebuie să mcar-
P. D1NESCU
gă totuşi la stînă.
(desen în cărbune presat). (schiţă dc portret în cărbune presat)