Page 63 - 1961-06

"
h r . 2016
parras?:ja?
Foraje tot mai bine
executate
In Valea Jiului, ca de alilel în întreaga Popescu este sondă Iruntaşă pe sector!
regiune, calitatea producţiei constituie
principalul obiectiv a i întrecerii socia­
liste, In iureşul acestei întreceri s-au în­ şi pe sondorii de la Bărbăteni. In
cadrat şi sondorii, cei care descoperă
noile bogăţii ae cărbune
Lichidînd cu rămincrea în urmă din
primele luni ale anului, el au repurtat
succese de seamă în lună trecută. La
!¦ectorul Uricani planul în metri fizici
loraţi cu sondeze a lost depăşit cu
109,95 m., la seriorul ltărbăteni cu
114.85 in., iar la Livezenj cu 208,65
«i de sondă, Folosirea mai bună a
granicelor, reducerea timpilor de mon-
taj-deniontaj, de instrumentaţii, a per­
mis sondorilor să obţină viteze tehnico
de lucru mari. Aşa 'ele pildă, la Uri­
cani, la sonda 5659, s-a realizat o vi­
teză tehnică de 188,50 <n. granicilună.
la Livezenl sonda 5.558 a obţinut
200 m. gianic/iună, la sonda
5227 Uricani (sondă de mare
adîncime) s-a realizat o viteză tehni­
că de peste iOO m. graiuc/Iună. Pe în.
treaga întreprindere (şantierele din Va­
lea Jiului) acest indice important ar«
pentru luna mai valoarea de 171,85 m.
granic/Iunâ.
Pentru loraje, calitatea lucrărilor se
traduce prin scăderea ndînărului da
ore de reparaţii şl instrumentaţii, prin
creşterea procentului de recuperare îti
util şi în steril, prin evitarea recaro-
târilor. Şi î.n această privinţă, ca şi
fn îndeplinirea celorlalte sarcini de
plan, sondorii din Valea Jiului au ob­
ţinut succese de seamă. Brigadierul
toan Vileeanu, care conduce lucrările
echipelor de sondori d î Ia locaţia 522"
Uricani, a săpat în luna mai 1.39,55
ni. de sondă, ţâră nici o oră de in­
strumentaţie sau reparaţie, obţmînd o
recuperare de peste 85 la sută în util
(strate cu cărbune). Lucru de calitate
ou prestat şi brigăzile conduse de Du­
mitru Popescu, Lirigore Ştelănom. loan
Brîndtişoiu, brigadieri la acest şantier,
însăşi faptul că în mai, pe şantierul
Uricani au lost doar 4fi ore de instru­
mentaţii în total, laţa de cîieva sute
In lunile trecute, dovedeşte grija car«
se acordă aici executării unor loraje ds
cea mai bună calitate. De alllet sonda
5.700 condusă de brigadierul Dumitru
La G rădiştea de
u n p r e t s o IT s c h im b
DE E X P E R IE N Ţ A
Zi de duminică. Trenul ioreslier al
l.F. Orăştie ne poartă de-a lungul pi­
toreştilor maluri ale rîului Grădişte.
Străbatem satele Căstău, Beriu, Orăş-
tioara de Jos, Sereca, Qrăşiioara de
Sus, Costeşti. Cele două vagoane de
clasă, sînt arhipline. De data aceasta,
pasageri sînt cursanţii cercului de
economie concretă de la centrala în­
treprinderii forestiere: maiştri, tehni­
cieni si ingineri, fruntaşi în produc­
ţie, tovarăşi din conducerea între­
prinderii. Ţinta călătoriei: Grădiştea
de Munte. Aici, la colţul roşu al mun­
citorilor forestieri, s-a hotărît să se
ţină seminarul recapitulativ al cercu­
lui, îmbinat cu o consfătuire a inova­
torilor. Iniţiativa aparţine comitetului
dc partid al l.F. Orăşfie. La baza ei
a stat îmbinarea şi mai armonioasă
a problemelor studiate de cursanţi de-a
lungul unui an de învăţămînf politic,
cu cele mai importante sarcini ce
revin întreprinderii în perioada actua­
lă : ridicarea nivelului tehnic al pro­
ducţiei prin introducerea tehnicii noi
şi dezvoltarea mecanizării, stimularea
mişcării dc inovaţii şi raţionalizări în
scopul măririi productivităţii muncii,
reducerea preţului de cost şi îmbună­
tăţirea calităţii producţiei.
In drum, ne oprim şi la parchetul
Ursoaia. Aici, pe rampa de încărcare,
tovarăşul ioan Opriţa — inginerul
şef al l.F. Orăşfie, scoate în evidenţă
avantajele mecanizării în domeniul
forestier. Sînt puse în funcţiune funi-
ctilarul „Mînecit.“, troliul, ficrestrixF
mecanic „Dnijba“ Se cronometrează.
Tot ia 10—12 minute, pe cablul în
Calitatea forajelor preocupă din pbn
cursul lunii mai brigăzile conduse de
Gheorghe Proca Şi Dumitru Piţigot nu
au avut nici o recarotare, recuperarea
fiind, în medie de peste 90 la sută.
Trebuie însă arătat că situaţia nu s«
prezintă la tel şi la sectorul de loraj
Livezeni. Aici sondele stau bine cu pla­
nul, cu vitezele de lucru; în
schimb cu calitatea forajelor stau
sub posibilităţi. La unele son­
de de pe şantierul Livezeni au Tost ne­
cesare recarotări. Aşa s-a întîmpiat fa
sonda 5468. In luna mai brigada de
aici a trebuit să recaroteze la o adirt-
cime de !teste 550 m. o hună bucată do
sondă. Iiistrumenlaţii le. cauzate de
neatenţia în lucru însumează pe sec­
tor peste 1.060 ore de lucru. Conduce­
rea acestui sector (şet mg. Ion Onea)
nu a luat măsurile ichmce necesare
pentru lichidarea avariilor Ia sonde,
pentru executarea unor toiaje multe şi
de calitate.
In cadrul sectoarelor de explorări din
Valea Jiului, Ia nivelul întreprinderii,
au fost elaborate măsuri eticiente car*
să ducă la continua creştere calitativă
a forajelor executate. La şantierele de
loraje se extinde meloda propusă nu de
mult de maistru) de foraj Toan Stan.
de la sectorul Bărbăteni, care a aplicat
Ia loraj o freză de construcţ'e specială
cu număr redus de capele tăietoare
armate cu vidia. După noua metodă
de forai se reduce cu circa 50 Ia sută
consumul specific de plăcuţe vidia. ereş-
1e simţitor viteza mecanică de foraj.
După exemplul maistrului loan Stan.
această metodă este aplicată In prezent
şi de brigadierii Adrian Jerca şi Dionl-
sie Bucura, de la sectorul Livezeni.
In Valea Jiului sonnorn muncesc a-
lături de mineri pentru a pune în va­
loare noi zone bogate în cărbune. Ei se
străduiesc să dea loraje bine executate
şi de cea mai bună calitate. Folosind
experienţa acumulată pînă acum. ci au
toate condiţiile să îndeplinească cu
cinste acest obiectiv de primă impor­
tanţă în munca lor
Ing. GH. DUM1TRESCU
tins al funiciilartdui coboara din par­
chete cîte un buştean de circa o tonă
greutate. Anul trecut, la faza scos-
apropiat se lucra aici cu caii. Trasul
pe rampă costa cam 4 lei de fiecare
buştean. Acum, prin punerea în func­
ţiune a mecanismelor, costă numai
2 lei. Indicele de utilizare a masei
lemnoase a crescut cu 15 la sută,
datorită mecanizării tazelor doborîi
secţionat şi scos-apropiat, care pe în­
treprindere, se dublează în 1961 faţă
de 1960.
Ne continuăm drumul oo minunata
Cercul de economie
concretă
¦ ¦ iii iiiiiiiii»»«r^'»naMBMBiiiigmmraaasBgcaiiaaaazs> în aplicare, au dat rezultatele sconta­
Vale a Grădiştci. Calea ferată, urcă
mereu, ocolind pintenii masivilor îm­
păduriţi cu fagi seculari. La punctul
final, ne întîmpină frumoasa gară
Anineş. Facem cunoştinţă cu tov. An­
ton Olarii, secretarul comitetului de
partid al l.F. Orăştie, care participase
cu o zi înainte la închiderea învă-
ţămîntului politic al lucrătorilor din
sectorul Grădişte.
Sala colţului roşu este pavoazată
cu lozinci legate de însuşirea învă­
ţăturii marxist-leniniste, de aplicarea
acesteia în lupta pentru realizarea
sarcinilor irasaie de partid.
Inginerul Traían tacob, propagan
listul cercului de economie concretă,
prezintă o scurtă informare în legă­
tură cu activitatea cercului Reţinem
«îteva date: cernii a fost frecventai
de 34 cursanţi cărora li s-a asigurat,
DRUMUL SOCIALISMULUI BH$eraz5nnsK?t5«s» wrssiîFs^i pa?.
wsKXMBBMaBBaBBaBKXSMamaaaBBmmosmmKX&miisamBatEBBim
m
Ş an tierelor d e co n stru cţii DIN R. P. C H IN E Z A
Q ăm m ldd de n
Pe şantierul de construcţii al tie, cind a Început producţia şi rlndul echipelor de la cuptoare
noului şantier de locuinţe din pînă la sfîrşitul lunii măi s-au nu s-a imprimat spiritul de răs­
oraşul Deva a sosit in primele produs citeva milioane de bucăţi pundere pentru asigurarea unei
zile ale lunii iunie cantitatea de cărămidă. Primele cantităţi au arderi uniforme. Rău este insă
40.000 bucăţi cărămizi fabricate fost mult superioare calitativ şi faptul că in cuptor s-a intro­
de I.I.L- „1. C. Frimu“ din Orăş- cărămizii produse in aniP prece­ dus şi continuă să se introducă
tie, fabrica Pricaz. Cărămida denţi. o cărămidă crudă care are un mmm
respectivă a fost livrată cu avi­ Dar începutul a fost numai procent de umiditate ridicat, în
zele de expediţie nr. 1.408, 1.409 tre 14-16 la sută şi chiar mai
şi 1.410 din 1 şi 2 iunie. La re­ Început- Treptat, calităţii produc­ mult. Pe lingă aceasta însăşi ar­
cepţia pe şantier a cărămizii, ţiei nu i s-a acordat în continua­ derea se lace cu rumeguş umed.
constructorii au obiectat in pri­ re aceeaşi atenţie. Urmărind Faptul că arderea este necores-
vinţa calităţii ei. Deşi avizele de procesul de fabricaţie, constaţi punzătoare, ne-o demonstrează
expediţie erau întocmite pentru că nu peste tot, la Toate fazele şi sunetul dogit al cărămizilor,
cărămidă de calitatea a I-a, ea de lucru se acordă aceeaşi aten­ ca şi faptul că se sparg uşor.
nu îndeplinea condiţiile STAS ţie calităţii. Din carieră se ex­
respective. In legătură cu aceas­ trage un pămint bun, bine ma­ In asemenea eondiţiuni de lu­
ta constructorii au întocmit îm­ cerat şi fără incluziuni dc pia­ cru, cea mai mare parte a pro­
preună cu beneficiarul şi C.T.C.- tră sau calcar. In iazele urmă­ ducţiei rezultate nu îndeplineşte
ul din cadrul T.R.C.H. o minută toare însă nu sînt respectate cu condiţiile pentru cărămida de
prin care se semnala calitatea toată stricteţea normativele teh­ calitatea l-a. Inţelegînd in mod
necorespunzătoare a cărămizii nice. Astfel la presă, pămîntul îngust realizarea indicilor de
expediate de iabrica din Pricaz amestecat cu nisip şi rumeguş plan privind calitatea, conduce­
a I.I.L. „I. C- Frimu“ din Orăş- de lemn (ca aegresant) este prea rea fabricii (responsabil tov- Oc­
bogat in apă. Din această cau­ tavian Ciortea) nu táce o sorta­
tie ză la manipularea cărămizii in re a producţiei. Incărcînd direct
La sesizarea tăcută, pe şantier şoproanele de uscare crapă u şo r« din vagonete in vagoane, cără­
au venit tovarăşi din conducerea sau se deformează. De asemenea mida este luată ,,la rincT“ iar for­
întreprinderii, respectiv tov. di­ nu în suficientă măsură sînt su­ mele de expediere către şantiere
rector Cara. In Ioc să analizeze pravegheaţi şi îndrumaţi mun­ se fac pentru calitatea l-a.
cu răspundere cele sesizate, a citorii de la buchetarea cărămi­ In cadrul întreprinderii s-a lu­
găsit de cuviinţă să spună cum zii crude- Ca urmare, aici este at măsura de organizare a auto-
că „alte şantiere ar ti bucuroase încă destul de mare procentul recepţiei calitative. Astiel fieca­
să primească o astte] de cără­ de rebut, iar cărămizilor li se re echipă este obligată să facă
midă“. strîmbă muchiile şi colţurile. recepţia calităţii cărămizii pe
Acesta nu este un caz izolat. Cele mai mari deficienţe de faze. Dar acest lucru nu se face.
Sesizări şi reclamaţii privind calitate provin însă din ardere. Lipsa unei preocupări susţi­
calitatea necorespunzătoare a Cărămida după ardere prezintă nute a întregului colectiv de HOTELUL’ HSIN CHIAO DIN PEKIN.
cărămizii livrate de fabrica din crăpături pe teţe şi In adîncime muncă pentru continua îmbună­ -------------------- ¦ ¦t- = ^ = = = = = = =
Pricaz au fost şi de la şantierul mai mari de 15-40 mm.1**Multe tăţire a calităţii a tăcut ca tot
din Haţeg, Călan, şi altele- Şi din aceste crăpături sînt trans­ mai multe şantiere să reclame
aici s-a livrat cărămidă la cali­ versale, ceea ce face ca rezisten­ primirea de cărămidă necores­ /'»iHry'imie
tatea I-a, dar care nu corespunde ţa la greutate a cărămizii să sca­ punzătoare. Este un lucru ce nu
prevederilor STAS-uJui. dă. De asemenea cărămida nu face cinste acestui colectiv, care 19 ŞI 20 IUNIE 1961
Faptul că la fabrica din Pri­ este arsă uniform. Cea stivuită a dovedit că poate îmbunătăţi DEVA : Generaţia salvată ; Pe cărările junglei; ORĂŞTIE*
pe mijlocul cuptorului este mai calitatea cărămizii. De aceea sînt
caz se produce cărămidă a că­ bine arsă iar cea de pe margini necesare măsurile cele mai
rei calitate nu corespunde, nu
este un lucru întîmplător. Fa de­ mai puţin. Aceasta pentru că în eficace. Casa ăe pe două stră zi; HU­ Vaca şi prizonierul; Micuţa %
notă că în procesul de produc­ NEDOARA : Veneţia, Luna Şi HAŢEG: Asasinul din umbră:
ţie nu se acordă suticientă aten­ BIN PBOS&AMUl tu ; PETROŞANI: Pescuitori In BRAD : lize ; LONEA : Aveau
ţie calităţii producţiei, îmbună­ apă tulbure ; Garibaldi; ALBA 19 ani; TEIUŞ : Cad frunzele;
tăţirii ei continue. l.UNI 19 IUNIE IULiA • Cei mici şi cei mart; ZLATNA: Legea e lege: ILIA*
Volga, Volga ; SEBEŞ : Două Cercul; APOLDUL DE SUS*
...Nu se poate spune că la fa­ etaje ăe fericire ; SIMERIA : Palatul de cleştar.
brica de cărămidă din Pricaz
colectivul de muncă nn se stră­
duieşte să-şi ducă la îndeplinire PROGRAMUL 1: 6.10 Emisiunea Concert de muzică din operete; 16,15
sarcinile dr> plan. !>'n luna mar­ pentru sate; 5,40 Melodii populare ro- Note de lector; 16,25 Muzică simfoni­
mîneşti; 7,10 Cîntece de muncă ; 7,45 că; 17,30 Roza vînturi lor; 18,00 Mu­ ANUNŢ
Jocuri populare romîneşti; 8,00 Din zică uşoară romîneascâ ; 19,00 Almanah
presa de astăzi; 9,00 AVizicâ uşoară; ştiinţific; 19,30 Simfonia a IH-a „Re­
9.30 Tinereţea ne e dragă ; 1,0,15 A4e- construcţia" ; 20,20 Noapte bună, copii; FABRICA DE ÎNCĂLŢĂMINTE
lodii populare romîneşti; l.j,Q3 Opera 20.30 Muzică uşoară sovietică interpre­
„Werlher“ ; 12,00 Mici Formaţii de mu­ tată de soliştii noştri; 20,50 Tribuna „ A R D E L E A N A 66 A L B A I C L I A
zică uşoară ; 12,15 Emisiunea literară ; Radio; 21,30 Din cfntecele şi dansu­ organizează un concurs pentru ocuparea posturilor va
13,05 Muzică populară romîneascâ; rile popoarelor; 22,30 Piese corale
14.30 Valsuri; 15,10 Gintă Ileana Con- clasice; 23,15 Concert de muzică uşoa­ Fante de meşteri pe ziua de 30 iunie 1961.
stantinescu şi Benone Sjnuleseu; 15,30 ră; PROGRAMUL 11: 12.10 Cîntece CONDIŢII DE SALARIZA R E : 2 posturi cu 1.150 lei
populare romîneşti şi ale minorităţilor •lunar, un post cu 1.200 lei lu nar şi un post cu 1.400 lei lunar,
Fabrica de cherestea din ora­ naţionale-; 13,00 Muzică instrumentală;
şul Sebeş este considerată ca 14,03 Concert distractiv interpretai de Angajăm un inginer în specialitatea : Confecţii piele
cea mai mare îabrică de acest fanfară; 14,30 AAelodn populare ro­ şi încălţăminte sau chimie indu striată — sau inginer econo
tel din regiune. Aici intră zil­ mîneşti ; 14,50 Din carnetul reporle. mist pentru industria uşoară, pe postul „SEF SERVICIU
nic zeci de vagoane de buşteni ni Iui; 15,00 Muzică din opere; 16.30 TEHNIC" cu 1.400 lei lunar.
care. prelucraţi in cherestea, iau Vorbeşte AAoscova; 17,00 Lucrări in­
apoi drumul şantierelor de con­ spirate din trecutul de luptă al poporu­ — Angajăm un absolvent al liceului comercial, sau ab-^
strucţii. lui nostru ; 17,30 Statul medicului; solvent de şcoală medie, cu Un stagiu minim de 3 ani în func-
21,15 Noi înregistrări de muzică popu­ Ţii economice, pe postul de „ŞEF SERIVCIU APROVIZÍO-
IN CLIŞEU : Vedere generală lară din R. S. Cehoslovacă ; 22,00 Mari NARE-DESFACERE", cu 1.175 lei.
a depozitului de cherestea. interpreţi ai muzicii iui Chopin; 22,30
Album de melodii; ‘/—>/—'/—>/—*/~>/—>/- iÍ
ESCXZXB8 'JVMJZiC V
; întreprinderea de industrie locala
torilor din întreprindere, a lost pre­ Pe mariginea celor două informân „ V ASILE U IM I T A 66
zentată de tov loan Buzduc. Cabine­ şi, mai ales, pe baza materialului
tul tehnic al întreprinderii — aşa cum parcurs în anul de învăţămînt politic, din Hafeg
a rezultat din informare — s-a preo­ s-au purtat discuţii interesante, utile
cupat şi în acest an cu mai mult simţ pentru activitatea de viitor a între­ p ro d u c e şi desface m ă rfu ri p rin u n ită ţile
de răspundere de aplicarea în proce­ prinderii. com erciale de s fa t si c o o p e ra tis te :
sul de producţie a sarcinii privind in­
troducerea tehnicii noi prin mecaniza­ Tovarăşii Ioan Opriţa, Odavian ¦ m o b ilă d e fesseătăple;
rea lucrărilor de exploatare şi indus­ Sîrbescu, Virgil Savastru, Dumitru i m o b i lă p e sitiBii c a m e r e
trializare a lemnului. In acest scop, Şuiuţiu, Alexandru Zota, Constantin
cu sprijinul comitetului de partid al s-a extins acţiunea de popularizare a Manole şi alţii, au vorbit despre „Căile e o is fib m a te ş
întreprinderii şi al cabinetului raional mişcării de inovaţii în toate sectoarele de rentabilizare a l.F. Orăştie“ „Re­
de partid, un program de teme izvo- de activitate a întreprinderii. Astfel, zervele privind productivitatea mun­ i d iferite tipuri de d orm eze; j
rîte din Directivele celui de-al III- la gazeta de perete a cabinetului teh­ cii pe întreprindere", „Lupta pentru i
lea Congres ai P.M.R. cu privire ia nic s-au popularizai inovatorii şi ino­ mărirea fondului forestier prin reface­
planul de dezvoltare a economiei na­ vaţiile mai importante la colţul inova­ rea pădurilor", „Ridicarea nivelului d ÎY a n u ri^ p a tş )
ţionale pe anii 1960—1965. Programul torului, s au expus grafice şi mache­ de trai material şi cultural al mun­
cercului a ţinui cont de principalele te cu inovaţiile, iar în cartea de o- citorilor forestieri“. $caune*fotolii tap isate; )
obiective ce stau în fala întreprinde­ uoare a cabinetului s-au expus foto­
rii forestiere. Pe baza referatelor pre­ grafiile inovatorilor. Prin punerea in funcţiune în acest i
zentate de către cadre tehnice şi ingi­ an a 6 funiculare, prin folosirea fie- i
nereşti cu o înaltă calificare, cursanţii In acesl an, planul tematic al cabi­ răstraielor mecanice şi a altor meca­ d u la p u ri cu trei uşi? •j
au făcui numeroase propuneri privind netului tehnic a cuprins 16 teme axate nisme, întreprinderea a realizat în
îmbunătăţirea procesului de producţie, pe procesul de producţie al întreprin­ primele cinci luni ale anului o renta- d u la p u r i b ib lio te c i etc» )
propuneri care, în sinteză, au fost derii, din care 8 au fost realizate. biliiafe de 10 ori mai mare faţă de
prezentate comitetului de partid şi con­ aceeaşi perioadă a anului 1959, avînd Lf i_t >_i ., ___t \_J i_t \_11_/ 1—11_/,—i v Jx -Jx -J, fv
ducerii administrative a întreprinderii. Rezultatele acestei activităţi sînt planul depăşit la sfîrşitul trimestrului
concludente. De la începutul anului şi I Ia aproape toate sortimentele. In flTIEPMBEHEĂ SE E g lO lâ l
Iată şi cîieva din principalele pro­ pînă la 10 iunie, cabinetul tehnic al aceeaşi perioadă, Ia valorificarea lem­
puneri făcute de cursanţi, şi care, puse l.F. Orăştie a înregistrat 15 inovaţii, nului subţire s-au depăşit de trei ori Si I PROSPECŢy IUNI
sarcinile prevăzute în plan. Indicele
te : tovarăşii Nicolae Andrei şi Ioan din care 9 au fost aplicate, iar tfLi de utilizare a masei lemnoase a ajuns cu sediul în oraşul Dr. P e t r u Groza, raionul
Pavel au propus extinderea organiză la 50—60 Ia sută. Beiuş, regiunea Crişana,
rii superioare a muncii în brigăzi com­ sînl în experimentare. Valoarea econo­
miilor antecalculate, se ridică ‘la Vorbitorii au scos în evidenţă şi are urm ătoarele posturi vacante:
plexe mari şi mici, cu plata în acord 90.699 lei, iar e economiilor postcal- făptui că Ia faza doborît-secţionat cu
global. Propunerea aplicată a dat po­ culatc la 36.000 lei. fierăstraie mecanice întreprinderea a @ I lo g lo er eosastroetor
sibilitatea ca pe întreprindere, în 1961 realizat numai 20 la sută faţă de @ 2 tehnicieni constructori
volumul exploatat în brigăzi complexe, Una dintre cele mai importante sarcini, şi că acest obiectiv, printr-o
să fie cu 50 la sută mai mare faţă inovaţii este „Declanşarea automată mai multă preocupare, va putea să C o n c u r s u l p e n t r u o c u p a r e a p o s t u r i l o r se v a fine
dc anul 1960. a racoanţelor la platforma 6 .F.F.“, ce ajungă pînă ia sfîrşitul anului, să se
aparţine tovarăşilor Ioan Bucur şi Ioan realizeze în proporţie de 60 la sută pe d a t a d e 29 i u n i e 1961, i a s e d i u ' Î n t r e p r i n d e r i i
Propunerea inginerului Remus Mo- Augustin, lăcătuşi la revizia de va­ de e x p l o r ă r i şl p r o s p e c ţ i u n i d i n o r a ş u l D r . Petru
goşan şi a tovarăşului Ioan Buzduc, goane. Inovaţia înlătură declasarea aşa cum se prevede în directive.
în legătură cu extinderea mecanizării unei însemnate cantităţi de material Schimbul de experienţă organizat Groza.
la faza de doborît prin fierăstraie lemnos şi eventualele accidente ce se L o c u rile de m uncă unde se va d e sfă ş u ra a c ' -
mecanice şi la faza scos-apropiat prin pot ivi prin ruperea racoanţelor di între cursanţii cercului de economie
funiculare şi decovile, a fost de ase­ lemn. concretă şi inovatorii întreprinderii v i f a f e a s în t — sec f i a e x p l o r ă r i d in B r a d , Dev>'
menea apreciată. Aplicarea ei a făcut forestiere din Orăştie şi-a atins sco­ V e f e l , B e v a — C e r t e j şt A b r u d .
posibilă dublarea mecanizării acestor Inovaţia „Grup motor Wyssen pen­
faze faţă de anul 1960, tru încărcarea funicularului automotor pul. Şi unii şl alţii au avut de în­ Informaţii se d a u zilnic la s e r v i c i u l c a d r
şi tras buşteni pe rampă“ — realizată văţat din experienţa acumulată în al 8.E.P., telefon 543.
A doua informare, acera privind de tov. Gonstaniin Manole, directorul lupta pentru realizarea sarcinilor tra­
contribuţia inovatorilor şi raţionaliza- l.F. Orăşite — aduce o economie de sate de partid.
3 lei pe m.c.. buşteni, înlăturînd că­
răuşii particulari. GH. LUPAN