Page 64 - 1961-06
P. 64
n»mffr.gM* DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2016
ciul li leclarafla tcieiiiaiâ vjuffl^r^Ag .„şlllîi * xâM m t idus sÎX pX * şXu?i •
a ifiaraidoi N. S. nrişcivt
Âdepîii ,/iilsu iyiyi rio si „Revolución“ : Nola de protest adresata COMUNICATUL COMUN
se demască Ó nouă chemare
LONDRA 17 (Agerpres). - Afacerilor Externe al Angliei, pentru consolidarea de guvernul R. D. Germane CHIN O -VIETN AMEZ
SS transmite: păcii generale
Presa burgheză engleză la fel Home, la posturile de televiziune guvernelor S.IJ.A,, Angliei şi fra n ţei PEKIN 17 (Agerpres). cadrul tratativelor s-a realizat o
şi presa altor ţări capitaliste americane. Acestai a declarat că HAVANA 17 (Agerpres). După cum s-a anunţat la Pe
poate trece sub tăcere ciivîn- TASS transmite : BERLIN 17 (Agerpres). propiere a frontierei de stat a kin a fost publicat Comunicatul deplină unitate dte vederi.
ea de cea mai mare importam- „noi cel din Occident sîntem pe comun al premierului Consiliu
rostită de N. S. Hruşci'ov la deplin satisfăcuţi de situaţia e-: Declaraţia lui N. S. Hruş Guvernul Republicii Democra R. D. Germane mitinguri cu ca lui de Stat al R. P. Chineze, Ciu Cei doi prim-miniştri, se spu
sturile de radio şl televiziune xîstentă. Nu noi, ci domnui Hruş-i ciov, şeful guvernului sovie racter provocator şi alte mani En-lai şi primului ministru al ne în comunicat, constată cu sa
detice. Absolut toate ziarele cîov încearcă să schimbe situaţia tic, la posturile sovietice de te Germane a remis prin inter R. D. Vietnam, Fam Van Dong. tisfacţie că actuala situaţie in
jleze au publicat la loc de care fără intervenţia sa ar rămî- radio şi televiziune a fost pri festări primejdioase. Prin aceas In comunicat se arată că între ternaţională este mai favorabilă
nte şi sub titluri mari extrase mită în Cuba ou uriaş inte mediul Ministerului Afacerilor ta se urmăreşte înrăutăţirea at premierul Ciu En-lai şi primul ca oricînd luptei popoarelor din
i cuvîntarea Iui N. S. Hruşci'ov. ne complet normală şl paşnică“. res. Externe al R. S. Cehoslovace mosferei politice şi aţîţarea unei ministru Fam Van Dong au a- diferite ţări pentru pacea gene
Dar la fiecare cinci rînduri ale Aşadar însuşi Ministerul de Ex vut loc tratative în problemele in rală, independenţă naţională, de
umerii cuvîntăril íui N. S. terne al Angliei a spulberat com Ziarele de dimineaţă „Revo note cu conţinut similar însăr stări de spirit războinice în rîn- ternaţionale importante de inte mocraţie şi socialism.
uşciov, pe care ziarele burghe- plet afirmaţiile despre „noua a- lución", „Noticias de Hoy“, cinaţilor cu afaceri ad-interim ai durile populaţiei vest-germane. res comun pentru cele două ţări,
0 redau de multe ori intr-un titudinc" a Occidentului şi a con „Mundo", care apar la Haya- S.U.A. şi Angliei şi ambasado precum şi în problema întăririi Premierul Ciu En-lai a decla
id destul de arbitrar, sé pu- ría, au publfcat textul inte rului Franţei la Praga. In aceste In notă se subliniază că poli şi dezvoltării continue a priete rat că guvernul R. P. Chineze
că cite 100 de rînduri de „co- firmat fără să vrea că Uniunea gral al declaraţiei transmise tica revanşardă, promovată îrr niei şl colaborării între ele. In sprijină pe deplin poziţia fermă
ntarii“ proprii. Autorii aces- Sovietică este cea caTe propune de agenţia Prensa Latina. In note se protestează împotriva Germania occidentală şi în Ber şi justă pe care se situează gu
o nouă atitudine. titluri pe întreaga pagină în- mitingurilor care au fost organi linul occidental, constituie o pri vernul Republicii Democrate Viet
comentarii denaturează fără tîi, ziarele subliniază că Uni- zate şi care urmează să fie or mejdie gravă pentru pace în Eu nam în lupta împotriva interven
1 un fel de mustrare de con1- Pe aceeaşi linie a denaturării ,riea Sovietică doreşte pace şi ganizate de Germania occidentală ropa. Nu încape nici o îndoială, ţiei şi agresiunii americane în
inţă sensul cuvîntării şefului păşeşte şl ziarul „Birmîngham «este de acord cu orice fel de în viitorul apropiat în Berlinul se spune în notă, că orice încer
vernulul sovietic, nedînd vreun control asupra dezarmării, care de a înfăptui pretenţiile re Vietnamul de sud şi în apărarea
:puns cit de cit rezonabil lai Post“ care vorbeşte cu încăpăţî- occidental, precum şi împotriva
fílmentele cuprinse în această mare de o pretinsă „datorie a pu marşurilor provocatoare din a- vanşarde ar d'uce la dezlănţuirea acordurilor de la Geneva din a-
untare. Acest lucru este vala- terilor occidentale faţă de popu propierea frontierelor de stat ale unui al treilea război mondial.
mai ales pentru acea parte a laţia din Berlinul occidental“. R. D. Germane. nul 1954.
/întării în care se analizează
>bRma germană. Poate că aceasta este tocmai Guvernul vest-german, se spu
,Times“ consideră, de pildă, „atitudinea radical nouă a pute ne în note, a ridicat spiritul re
îndemnurile lui N. S. Hruş-
v de a se aiunge la o regle- rilor occidentale în problema 'dacă dezarmarea va fi totală vanşard la rangul de politică o- La@ $y! fre b y ie să d e w ira o fă ră Cei doi prim-miniştri nu avut
ntare paşnică în Europa anuí Berlinului" ? şi generală. ficială de stat. Acum nu se mal un schimb de păreri în proble
sta sînt ,,de rău augur“... Hil- face deosebire între pretenţiile rse u fră şi in d e p e n d e n tă ma construcţiei socialiste în am
, comentatorul diplomatic al Asemenea afirmaţii îi trădea Intr-un articol de fond in conducătorilor „asociaţiilor" re bele ţări.
rului oficios „Daily Teleqraph“ ză complet pe adevăraţii adepţi titulat „Nikita Hruşciov ; de GENEVA 17 (Agerpres)'. — goric împotriva acestui lucru.
Iară pe tonul cel mai naiv ai „războiului rece" care nu de zarmare şi pace“, „Revolu vanşarde şi politica oficială a or TASS transmite : In încheierea comunicatului,
chiar în momentul cînd N. S. geaba se străduiesc să ocoleas ción“ subliniază că declara ganelor supreme ale statului vesf- Laosul trebuie să devină o fără cei doi prim-miniştri îşi expri
uşciov îşi rostea cuvîntarea, că esenţa problemei căilor de re ţia lui N. S. Hruşciov consti german. O confirmare grăitoare La reşedinţa delegaţiei sovie neutră şi independentă. mă satisfacţia profundă în legă
Washington reprezentanţii An glementare paşnică. în Europa, tuie o nouă chemare adresată a acestui fapt o constituie decla tură cu faptul că relaţiile de prie
ii şi S.U.A. „examinau nosibi- încercind s-o substituie prin orice, puterilor occidentale de a în tice de la Geneva a avut loc o A. A. Gromîko şi-a exprimat tenie şi colaborare dintre R. P.
tea unei atitudini complet noi chiar şi prin discuţii despre treprinde eforturi reate şi sin raţiile făcute în cadrul întruni-* convorbire Între A. A. Gromîko, satisfacţia în legătură cu faptul Chineză şi R. D. Vietnam se în
problema Berlinului; că consî- „drepturile" şi „datoria" puteri cere pentru consolidarea defi rilor cu caracter revanşard de la ministrul Afacerilor Externe al că o serie întreagă de delegaţii tăresc şi se dezvoltă pe zi ce trece.
i suspuşi din Anglia şi S.U.A. lor occidentale. nitivă ă păcii generale. Hanovra, Köln, Berlinul occidten- U.R.S.S., şi Couve de Murvîlle, se situează pe o poziţie care co
lină în favoarea unei „atitu- tal şi la multe alte mitinguri ministrul Afacerilor Externe al incide cu poziţia sovietică.
i noi" care ar prevedea, nosl- provocatoare, de cancelarul Ade Franţei.
fatea recunoaşterii R.DO si nauer şi de alţi membri' ai guver
ictnalei frontiere dintre R.D.G. Conducîndu-şi oaspetele, A. A.
Po'onia „în schimbul" rcgic- W. Lippmann recomandă ca S. U. A. nului. Gromîko a declarat coresponden- Se string forţele militante
7tării permanente a problemei să ducă tratative cu Uniunea Sovietică pentru eliberarea Kenyei
linului“, dar că „cuvîntarea Militariştii germani, dîndmşî ţilor că la conferinţa pentru
Hruşciov nu aduce nici o con. NEW YORK 17 (Agerpres) lui, el a relevat că „cea mai mare seama că atingerea telurilor lor Laos este nevoie să fie depuse NAIROBI 17 (Agerpres). englez recurgînd la diferite ma
»tifie Ia dezvoltarea ideii unei Luînd cuvîntul la posturile de parte din bani a servit la îmbo revanşarde este împiedicată în încă multe eforturi. Toţi, a dte- După cum anunţă agenţia nevre, a refuzat pînă acum să
ndini radica1 mi a Occidcn- televiziune cunoscutul comentator găţirea celei mai avute clase, care mod serios de R. D. Germană şl cîarat el, vorbesc despre neutra Reuter, la Mar alai, unde este examineze problema acordării
ui“... american Walter Lippmann a re a folosit acest ajutor în scopurile de politica dusă de ea, încearcă litatea şi independenta Laosu- exilat fruntaşul luptei de elibe independenţei acestei colonii.
comandat insistent Statelor Unite sale egoiste şi care şi-a etalat să organizeze noi provocări îm-1 luî, însă îndată ce lucrurile a- rare naţională a poporului din
0aţa; împrăştiată de Hiiton a să ducă tratative cu Uniunea So bogăţia, ceea ce a făcut să crească potriva R. D. Germane şi împo jung la propuneri concrete, unele Kenya, Jomo Kenyatta a avut Participanţii la consfătuire
t însă risipită rapid. Chiar îa vietică în legătură cu statutul Ber ura săracilor faţă de cei bogaţi... triva păcii. delegaţii, printre care şi cea a- loc o consfătuire a celor două au hotărît să ia măsuri menite
iunie Ministerul Afacerilor Ex- linului occidental. merlcană se eschivează de l’a rei- partide africane din Kenya, să ducă la strîngerea colaboră
ie al Angliei a fost nevoit să Statele Unite, a spus Lippmann, Lippmann respinge ca fiind cu Guvernul Republicii Fed’erale zolvarea problemei'. Ele vor să Partidul uniunii naţionale afri r i acestor partide „în vederea
mintă afirmaţiile lui Hiiton în trebuie să-şi schimbe modul de a- desăvîrşire nefundamentate zvonu creeze „un stat în stat“. Uniu cane şi Uniunea democratică unor acţiuni comune pentru re
ătură cu „nona atitudine“. Un bordare a problemei germane. Pînă rile că Uniunea Sovietică a creat Germane a pus la cale şi finan nea Sovietică se pronunţă cate- africană. zolvarea problemelor de însem
tător de cuvînt aî ministeru- acum, a spus el, Statele Unite în Cuba baze militare. nătate naţională“. S-a ajuns
a declarat că nu a fost luată erau ferm de părere că actualul ţat organizarea în zilele de 16 La această consfătuire con de asemenea la o înţelegere în
1 o hotărîre în această privin- statut al Berlinului şi Germaniei ;,Nu există nici un fel de date vocată din iniţiativa lui J. Ke legătură cu trimiterea unei de
şî că guvernul englez eonti- trebuie menţinut şi că nici o schim care să arate că în Cuba ar exista şi 17 iunie chiar în imediata a- nyatta', liderii celor două parti legaţii la guvernatorul Kenyei,
i să fie de părere că este pre bare n-ar fi în avantajul occidentu măcar o bază militară sovietică"; de au hotărît să insiste pentru Renison şi la ministrul Coloni
tor să se vorbească de fron lui. Dar chiar populaţia Berlinului a spus el. Mai mult, a arătat Situaţia prea a finanţelor canadiene dobîndirea independenţei na ilor al Angliei Macleod pentru
de Germanie1 înainte dr. îtr occidental şi Germaniei occidentale Lippmann, „Allan Dulles mi-a ţionale în cursul acestui an. a cere eliberarea neîntîrziată a
ierea tratatului de pace. El nit spus personal nu de mult că în OTTAWA 17 (Agerpres). - ne agenţia Associated Press, lui Jomo Kenyatta.
irătaf însă cînd va fi gafa <tu- timpul invaziei n-a fost văzut nici După cum relatează agenţia în conjunctura nefavorabilă a După cum se ştie, guvernul
nul englez să se ocupe în- Associated Press, la 16 iunie economiei ţării. Venitul naţio
iproene de problema tratatului Donald Fleming, ministrul de nal brut nu s-a ridicat la vo
pace. finanţe al Ganadpi, a anunţat în lumul sperat de cercurile gu
@a,meră comunelor a parlamen vernamentale. Ca urmare, ve
leferîndu-sc la poziţia Angliei tului canadian că pe anul fis niturile provenite din impozite
problema Berlinului, purtăto- cal care a trecut bugetul de nu s-au ridicat nici ele la cifră
de cuvînt a citat declaraţia
ufă Ia 14 iunie de ministru! consideră că actualul statut al Ber un avion rus şi că Fidel Castro stat al ţării a înregistrat un de prevăzută.
UM linului occidental este nesatisfăcă a folosit avioane americane vechi“. ficit de 345.500.000 dolari. In Alt simptom al depresiunii
Urmare din ziarul „Drumul tor. Rcferindu-se la născocirile des ultimii patru ani bugetul Cana grave în care se află economia „Venezuela este bogată, dar In ţară 300.000 de şomeri,
socialismului" nr. 2014) In continuare Lippmann a criti pre pretinse baze sovietice pentru dei a fost mereu deficitar. De canadiană e"te nivelul ridicat economia stagnează. La Ca adică 15 la sută din popu
Aşadar, am devenit ofi(er, a- rachete care ar exista în Cuba, ficitul din anul trecut a fost cu al şomajului. In primăvara a- racas trăieşte un număr mai laţia muncitoare. Guvernul a
cat programele americane de „a- Lippmann a declarat că Uniunea 59.500.000 dolari mai mare de- cestui an numărul şomerilor mare de milionaii decit în ori sistat construirea ele clădiri
:.ator-insiructor. Aveam o so- jutorarc" a statelor străine. Este Sovietică nu are deloc nevoie de oît a prevăzut Fleming în pro care altă capitală a Ameri publice. Uriaşele profituri dr.
e drăgăstoasă şi — pentru necesar, a spus el, „să se lichideze asemenea baze întrucît ea dispune iectul de buget prezentat tot trecuse de 700.000, cea mai ri
"ima dată în viaţă — cameră cele mai îngrozitoare abuzuri" c- de rachete capabile să ajungă de el în martie 1960. dicată cifră din ultimii 15 ani,
roprie. Şcoala militară am ab- gate de acest ajutor. Dînd ca e pînă la lună.
ilvit-o în prima sesiune, aşa xemplu „ajutorul" acordat Laosu Cauza deficitelor bugetare ca şi de atunci nu s-a produs nici
2 aveam dreptul să aleg lo nadiene rezidă, după cum sp'u- o ameliorare.
ll de slujbă în localitatea ca-
.y-mi convenea. Puteam să ca Latine. Magazinele ele pe urma petrolului se scurg in
'e'c spre sud, îmi propuneau
'craina. aveam de ales între gante ale oraşului îşi închid buzunarele americanilor... V i
?Y: mai bune garnizoane de
viatie. Dar comandament ni totuşi porţile... Este adevărat na pentru ruinarea valii!z
colii nu m-a lăsat să plec, de-
arece voia să mă oprească a- U l¦rulAj ram priveliştile ce se perindau tea tîrziu, dar la garnizoană că in localurile de noapte şi noastre o poartă americani:.
olo ca pilot-instructor. prin faţa ochilor. Treceam prin- eram deja aşteptaţi. Acolo i-am
— Unde vrei să mai pleci, de Iuri Gagarin tr-o regiune împînzită de brazi. găsit pe colegii noştri din Oren- în restaurantele elegante mai Ei scot banii din ţară. Cină
- m-au întrebat la statul ma- Am lăsat în urmă Cercul polar, burg — Venia Kiselev, Kolea
ir al şcolii — Orenburgul este pilot-cosmonaut al U.R.S.S. iar natura devenea din oră în Repin, Alioşa Ilin şi Vania Do- chită seara orchestrele. Mese petrolul ne va aparţine nouă,
ras frumos. Ai aici şi familie, Erou al Uniunii Sovietice oră tot mai aspră şi mai neo ronin. Ne-au îmbrăţişat pe toţi,
icuinţă, soţia urmează o şcoa- bişnuită. Dincolo de geamurile iar somnul a pierit ca luat cu le sînt însă goale".. Aşa îşi acest lucru nu se va mai pu
i... De ce să-fi împrăştii via- şi pe prietenii mei — Valentin vagonului era un ger de eră- mina. Discuţiile nu se mai ter
i? Zlobin, Iuri Dergunov, Kolea pau pietrele, se învolburau no minau. Vorbeam toţi deodată, începe reportajul despre Vene tea întîmpla... Nu putem ga
Dar eu hotărisem încă mai îna Repin. Toţi ne-am cerut să ple rii de ceaţă, acele ceasornicu despre acelaşi lucru. Din acea
lte că voi pleca intr-acolo, un- căm spre Nord. O lui arătau amiaza, dar afară stă hărmălaie de glasuri am zuela Peter Grubbe ele la zia ranta nicidecum că populaţia
e esle mai greu. Spre aceasta era o noapte albăstruie, fanto reţinut un amănunt foarte im
nă obliga tinereţea, exemplul — De ce tocmai spre Nord? sie va fi mai folositoare in re matică. portant : comandantul — un rul burghez vest-german „Die se va resemna multă vreme cu
reneraţiei noastre comsomolis- — m-a întrebat Valea, care în giunile nordice decit în Oren aviator emerit, este aspru, In
e, care a fost întotdeauna în că nu-mi înţelegea năzuinţele. burg. — Unde am nimerit? — a să drept. Welt", care face o călătorie exploatarea neruşinată de că-
1rimele rînduri ale constructo- exclamat nedumerit Dergunov.
ilor socialismului iar acum să- — Pentru că acolo este în Pînă la plecarea mea mai era Am fost repartizaţi într-o ca prn aricii Latine. tre guvern. Dacă studenţii cu
nrşea adevărate minuni în totdeauna greu — i-atn răs încă timp, aşa că am plecat — In ospeţie la urşii albi, — meră cu trei paturi. Primul, cel
nunca eroică, redîncl agricul- puns eu. împreună cu Valea la Gjatsk, ta i-am răspuns în glumă eu si mai bun, l-a ocupat Valea Zlo Cu ţoale că Sr,p.icu.irir drmr presa conştiinţă natio-
urii noi şi noi milioane de părinţii mei. Bătrinii ne-aiî în- Z obin. bin. In al doilea s-a instalai Sa- „petrolul curge naiă se revoi-
lectore de terenuri înfelenite, Uşor de spus. Dar trebuia tîmpinat cu bucurie. Nora le ligdjan Baibekov — un tătar
nălţînd furnale şi cuptoare să-i şi explic. Mă întreba de data plăcea. Dar tata, într-o discu Glumeam noi, însă în reali ’din Ufa, iar al treilea mi-a ră în cantităţi ta O C C Îdentală tă împotriva
Vlartin, împînzind puternicele asta nu un frate-aviator, ci o ţie, şi-a exprimat nemulţumirea tate ne aşteptau lucruri depar mas mie. Ne-am culcat spre di
învii cu hidrocentrale, deschi- femeie tînâră, plăpîndăi, care-şi pentru faptul că am făcut nun te de a fi glume. Mai că înce mineaţă şi am căzut într-un fel de mari“, cu imperialismului
¦înd noi drumuri prin taigaua petrecuse toată viaţa de pînă ta nu la Gjatsk, ci la Orenburg. pusem să stăm la îndoială: somn adine şi senin.
'liberiei... Intr-un cuvînt, mă acum într-un oraş confortabil, Cunoscînd caracterul tatălui, toate că „un număr din ce în american, dacă îrdr-o bună zi
iimţeam fiu al glorioasei ge înir-o familie fără griji. Eu îi care nu admitea replici, am tă vom fi în stare să ne descur Dimineaţa, după dejun, ne
neraţii comsomoliste şi nu a- înţelegeam gîndurile: să ple cut. I-a răspuns, însă, Valea: căm ? In timpul nopţii niciu- am prezentat la comandant. ce mai însemnat de vagoane muncitorii din cartierele mize
)eăm dreptul să caut colţuri ce cu mine — înseamnă să pă nul dintre noi încă nu zbura Prima impresie coincidea cu
iniştite şi să anine ancora la răsească învăţătura, părinţii şi — Papa, era imposibil ca se, iar pe-aici, peste tot e nu cele aflate de ta colegi. Loco- încărcate cu minereu se în rie se vor ridica ou arma în
irimul chei. fraţii, să se despartă de viaţa toate prietenele mele şi colegii mai noapte... tenentul-colonel ne-a amintit
lihnită cu care se obişnuise. lui Iuri să poată veni la Gjatsk... despre tradiţiile unităţii şl dreaptă spre port“... „ţara este mină... nu vom putea nicide
Sentimentele care puseseră Era şi firesc să o sperie Nor Ştii, noi am făcut o nuntă com- Şi totuşi, nerăbdarea a pus ne-a urat să fim urmaşi demni
ităpînire pe mine ti frămîntau dul pe care im-l văzuse, deoare somolistă... stăpînire pe noi. Ah, ce încet de faima dovedită In luptă de totuşi zguduită de criză, ma cum să nu le acordăm simpa
ce în viaţa ei nu ieşise nicioda merge trenul în comparaţie cu veteranii ei. In ultimii ani uni
tă din oraşul ei natal. Aflîrid Acest argument l-a convins avionul! tatea intrase în rîndul celor mai gazinele îşi închid porţile, la tia noastră“.
că mă pregătesc să plec întră- pe tata şi am hotărît să repe bune. Piloţii ei zburau fără ac
colo nu singur, ci împreună cu tăm nunta la Gjatsk. Bani a- Dar toate au un capăt, aşa cidente şi au cucerit multe pre universităţi au loc mereu tul Ziaristul vest-german a stat
alţi colegi, Valea m.-a şi între veatn şi nunta a decurs în ă- că şi noi am ajuns la statul- mii şi menţiuni pentru succese
bat înir-o doară: ceeaşi veselie ca şi la Oren major. îmbrăcaţi In uniformele burări, în cartierele muncito de vorbă şi cu „omul de în
burg. strălucitoare de locotenenţi, a- le obţinute în văzduh şi pe pă-
— înseamnă că ţii mai mult trăgeam atenţia tuturor ¦lumea reşti de asemenea, în faţa pa credere al preşedintelui, un
la prieteni decit la mine ? Valea nu putea să rămîie ne privea şi se m inuna: ce-or mînf. In cabinetul comandantu
mult timp la Gjatsk, deoarece latului guvernamental se a- prieten intim, al lui Betan
Ce puteam să-i răspund ta trebuia să se prezinte la şcoa fi căutînd păsărelele astea pe- lui atîrna pe perete un portret
tntreabarea asta 7 Am sărută- lă, la cursuri. Am plecat împre flă tunuri şi gărzi înarmate court", dr. Perez Guerrero,
’i-o de eîtevă ori la rînd şi am ună la Moscova, i-am arătat aici ? cu rama îndoliată.
Hotărît împreună că la început ţoale frumuseţile capitalei, şi cu armament greu. Care este care i-a declarat că Venezue
voi merge singur, ii voi scrie am condus-o apoi, mlhnit, spre Ni s-au oferit, la alegere, — Acesta este Serghei Ne-
despre toate cele văzute, iar gara Kazan. Dacă nu mă în două tipuri de avioane şi ne cauza acestei nesiguranţe ?“, la ar avea suficiente posibili
cînd va termina şcoala sanita şel, plîngea, dar nici eu nu e- am ales „MIG“-uri, pe care guleaev,—ne-a spus locotenen
ră, va veni neîntîrziat la mine. ram mai vesel. Dar ce să faâi — zburasem şi la şcoala de avia se întreabă ziaristul vest-ge tăţi „să pună pe picioare e-
O astfel de rezolvare a situaţiei prietenia-i prietenie, dar, vor ţie. Am -prim it repartizare şi tul colonel arâtînd spre por
a bucurai-o pe Valea j şi-a dat ba aceea, şl slujba-i slujbă I am plecat spre locul slujbei, man. conomia", dar că din păca
Trenul a plecat de pe peron, într-o garnizoană îndepărtată. tret, — un Danko sovietici In
iar eu am privit mult timp în Drumul era acoperit de zăpa „...Muncitorul vine să-si te, „cea mai mare parte a ca
urma luminiţelor de rubin ale dă, pe geamurile autobuzului timpul luptei, cu preţul vieţii
ultimului vagon... erau brodate felurite desene de cumpere ţigări, dar banii nu-i pitalului se află în străinăta
gheaţă. | Era un frig drăcesc, sale şi-a scos tovarăşii din ne
A doua zi am plecat şi eu iar noi,, copleşiţi de noile im ajung. De patru luni nu mai te"... Oamenii bogaţi „îşi duc
din Moscova. In acelaşi com presii şi rupţi de oboseală, mo norocire, străpungînd cu avio
partiment mai erau Valentin ţăiam de-a bineleă. are de lucru. Lucrul la con banii în străinătate pentru că
Zlobin şi Iiiri Dergunov. In tot nul său, un avion fascist.
Umpul călătoriei jucam şali strucţia la care muncea a fost se simt nesiguri. Fiecare lo
Mai multe nu era nevoie să oprit. Antreprenorul nu mai cuitor bogat al Venezuelei are
ne vorbească despre tradiţiile áre bani. Pe şantier se spune o vilă ta Miami (in S. U. A.
că şi-a trimis fondurile in — N.R.) pentru cazul unei re
de luptă. Totul era clar.
S.U.A. pentru că acolo sini voluţii“...
mai siguri decit în Venezu Vorbind despre lupta mase
lor pentru o viaţă mai bună,
ela“.
In continuare ziaristul re „omul de încredere al lui
latează despre convorbirea a- Betancourt“ este nevoit să de
vută cu dr. lovita Vitlalfpa, plore că cel ce vede pe de o
„şeful partidului „Uniunea Re parte luxul, corupţia şi biro
publicană Democrată“ care craţia aproape grotească şi pe
i-a dezvăluit unele din cauze de altă parte şomajul, nesănă
le care stau la temelia crizei toasa structură n salariilor,
economice din ţară. Vorbind deosebirile dintre oraş şi sat^
despre politică dusă de pre şi cartierele mizere, urile şi
şedintele Betancourt, Viltal- fetide ale Caracasului, îşi pu
ba declară că acesta „s-a vîn- ne întrebarea dacă această
tară petroliferă, cea mai im
dut americanilor. Noi cerem portantă producătoare jde pe
o distribuire dreaptă a veni
tului naţional. Betancourt în trol din emisfera occidentală
schimb sprijină pe americani după S.U.A., va fi oare scutită
şi pe bogătaşi. Astăzi avem de zguduiri sociale ?
şi ea seama că noua ei profe- sau, stînd la fereastră, admi- Am ajuns la destinaţie noap- (Va urma)
Redacţia şl administraţia ziarului : Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. Tiparul „6 August Petroşani
