Page 65 - 1961-06
P. 65
PROLETARI D IN TOATE ŢĂRILE, M N IŢ l-V A I ha
c S ă r h ă t& r ir e a (! ? H e i c w i a ţ i e i
Duminică 18 iunie, ca în fie la monumentul eroului aviator. întreţinerea
care an de Ziua aviaţiei, în După momentul de reculegere
satul Aurel Vlaiou din raionul păstrat în afriintirea pionierului
Orăştie, a avut loc un miting aviaţiei romîne, oamenii muncii culturilor
s-au îndreptat spre islazul unde
în cinstea primului constructor S-a desprins de pământ pentru
şi aviator romîn —¦ Aurel
I —— . nrr— j i f v -^rrai^gj; Vlaicu- primia oară Aurel Vlaicu. Fruntaşi la prăşit
Imcă de dimineaţă, muzeul Mitingul ce a avut loc aici,
I A nul K ill. Mr. 2017 M a rţi 20 iu n ie 1961 4 pagini 20 bani*12 Organizfndu-şi bine munca şl
memorial ce este dieschis în a fost deschis de tov. Ioan Cîrti- participînd în număr oît mal
Lucrărilor de pregătiri cas’a în care Vlaicu a văzut p’eanu, membru în biroul Co mare la lucru, colectiviştii dl»
pentru prima oară lumina zilei, mitetului raional de partid, satul Aurel Vlaicu, raionul O*
a cunoscut un mare aflux de preşedintele Sfatului popular răştie, au reuşit să efectueze ltf
vizitatori, veniţi din toate col timp şi fn bune coricfiţiuni între
ţurile regiunii noastre şi din raional Orăştie, care a dat ou- ţinerea culturilor, fund fruntaşi
alte regiuni. vîntul tov. Nicolae Conta, co pe raion- Astfel, ei au prăşit d*
lonel de aviaţie. Mitingul a fost două ori cele 17 ha. cu cartofi,
L'a ora 11, delegaţi ai oame urmat de o demonstraţie de ae-
nilor muncii şi reprezentanţi ai romodele, şi un bogat program
artistic.
organelor locale ale puterii de
stat au depus coroane de flori
ra lia te i» « 5 ha. cu floarea-soarelui şl 10
toată atenţia! ha. mentă. Porumbul boabe de
pe 160 ha. şi cel siloz de pe 40
In aioesit an, planai de pro lui la pregătiri trebuie începută ha. a fost prăşit în întregime.
ducţie la mina Lupeni este în la mina Lupeni, da de altfel şi
continuă creştere. El va ajunge la celelalte exploatări din Va Concomitent cu prăşit’ul, co
In trimestrul IV mai mare cu lea Jiului prin creşterea sub
circa 800—900 tone de cărbu stanţială a vitezelor de avan î. Primele cazane tubale pen- tehnologic din secţia cazane tu- 1 lectiviştii au reparat utilajul a-
ne faţă de primele luni ale anu sare în steril, da şi în cărbune. t tru centralele termice de în- bale. Şi studiile n-au fost za-
lui. Creşterea planului de pro L călzire a blocurilor de locuinţe, darnice. La scurt timp au pie- ¦j gricol necesar campaniei de re*
ducţie necesită, oum e şi firesc, Se poate oare numi viteză de
un volum de lucrări de pregă avansare aceea1realizată actual au ieşit pe poanta atelierelor zentat la cabinetul tehnic o pro- ¦) coltare a păioaselor, au curăţaf
tire tot mai mare, oare să asi mente ia săparea galeriei direc
gure punerea în exploatare la ţionale din stratul 13 orizon R.M.R. Simeria, în luna decern- punere de inovaţie constînd din- ţ şi desinfectat spaţiile de înma-
timp a noilor locuri de muncă. tul 750, la sectorul V sud, unde L brie. La primele probe, cazonele tr-un aparat de sudat tabla de J
Dacă Ia producţie minerii din se avansează zilnic în jurul la gazinare a cerealelor.
Lupeni au cu ce se mindri (mai un metru, deşi lucrarea este [ s-au comportat bine. Colectivul îmbrăcăminte a cazanelor
bine de 8.800 tone cărbune coc- deosebit de urgentă ? Sau avan
sifieabil peste plan) în schimb, sarea de la săparea galeriei di secţiei trecuse primul examen prin punctaj. Inovaţia ve
la lucrările de pregătire tre recţionale din stratul 15, ori
buie să recunoască o activita zontul 750, de la acelaşi sector, cu succes şi bineînţeles a cules nea să înlocuiască operaţia Situafia s-a îndreptat
te sub posibilităţi. unde în vreo cinci zile s-a a- de la constructori aprecieri me-. manuală de confecţionare a aces
vansat doar... un metru ? Viteze
Luna mai s-a soldat cu ne- mici de avansare (de la 1,5 la ritorii. teia. Pe lingă faptul că se eli In numărul 2011 al ziarului
re'alizarea a 457 m. galerie din 2 m'. pe zi), se obţin şi la ga Intr-una din şedinţele organi nostru, gospodăria colectivă din
planul de pregătire, iar primele leria transversală^ 3 est in ste mină trei faze de lucru — tra Spini, raionul Orăştie, a fost
10 zile din iunie, cu încă circa zaţiei de partid însă, analizîn- sarea, gău'rlrea şi nituirea — 1 criticată pentru faptul că prăşi-'
45 m. ril la sectorul UT, la galeria de aplicarea în practică¦a inova- 1 tul porumbului se desfăşura a-
bază spre est, stratul 18, sec du-se activitatea noii secţii, s-a ţiei aduce importante economii ?
De unde provine neîndeplini- torul IV B, la suitorul din stra tras concluzia că preţul de cest şi o productivitate sporită. Nu- nevoios.
rea planului la lucrările de tul 15 acelaşi sector şi la mul al cazanelor este încă ridicat. mai nituri se economisesc anual ¦)
pregătiri? Răspunsul îl dă ana te alte lucrări de pregătire, din Din discuţiile purtate s-a for peste 100.000 bucăţi, iar preţul J De atunci, situaţia prăşitulul
liza activităţii cîtorva sectoare mulat angajamentul ca pînă în
ale minei. In primul rînd este oare unele urgente. Cauza tre
vorba de neglijarea lucrărilor buie căutată în plasarea ne- ziua de 8 Mai, ziua aniversă de cost global al unul cazan 1 s-a îndreptat. In urma antrenă
oompletă şi discontinuă a unor rii a 40 de ani de la înfiinţarea
de pregătire, toată atenţia fiind f P.C.R., colectivul secţiei să re- cu 25 elemente, scade în me- rii la lucru a tuturor colectivi?-1
acordată brigăzilor de la căr lucrări de pregătire, în ajutorul die cu 250 tei. Iilor., praşîla I-a la cele 78 ha.
slab care se acordă brigăzilor i ducă preţul de cost pe fiecare cu porumb boabe şi 7 ha. cu po
bune, din abataje. De aceea, la cazan cu 15 la sută. La luarea ...Inovaţia a fost aplicată în ^ rumb pentru siloz a fost termi
de pregătire, atît în privinţa luna aprilie. Ea dă rezultate din )
pregătiri, viteza de avansare Marla Florea lucrează la secţia de preparare a conservelor a }* angajamentului chibzulseră şi cele mai bune. Prin aplicarea 1
asistenţei tehnice oit şl în apro fabricii de conserve din Deva. Pd losind cu pricepere maşina de în
este scăzută, brigăzi multe sub cheiat cutii, îşi depăşeşte cu regn laritate sarcinile de plan. Acest x. co,nuniştii Viorel Cimpoieşu, alături de celelalte eforturiV tlrj U l l v U t i Is U t , t-, \s (-C, l- tv » ” t- C, ^ nată. Totodată, s-a început pra-
vizionarea ou vagonete goale lucru i-a adus titlul de fruntaşă în producţie. I Emil Moguţ şi Vasile Socol, vv
plan etc. L electricieni.
Iată un exemplu caracteris şi materiale. >¦ I ...Cel trei electricieni lucrea- aie muncitorilor, preţul de cost j şila a doua la porumbul boabe.
Sînt şi sectoare unde se acor ( ză în cadrul atelierelor R.M.R.
tic : sectorul IV B ăl minei are pe element de cazan a fost re- -j Paralel cu prăşitul porumbu
dă o atenţie mai mare, atît L Simeria, la întreţinerea instala- dus cu peste 15 la sută. Anga •¦ lui, colectiviştii din Spini au ter
după prima decadă o depăşire f^
lucrărilor de pregătire oit şi jamentul luat în cinstea aniver-
de plan de 139 tone cărbune, producţiei actuale. Aşa este de sării partidului a fost astfel în- -j minat praşila a doua pe 7 ha. cil
toate frontalele, safe''fiind cu exemplu, la sectoarele 1 B, 1 t ţiilor electrice. Sînt cunoscuţi ca deplinii.
CU PLANUL SEMESTRIAL ^ muncitori harnici şl pricepuţi. "] cartofi şi pe 4 ha. cu floarea-
planul la zi îndeplinit. In ace A şl IV A. Da sectorul IB se ob De mal multe ori au prezentat
_l\—!V—/\-Jl—ii—>«—IV Jx-- I fx—Jx-J-- soarelui.
laşi timip însă nici o brigadă' ţin la lucrările cele mai ur i
gente viteze medii de 3—4 m. ÎNDEPLINIT împreună la cabinetul tehnic al y:
de la pregătiri (în steril sau • atelierelor propuneri de inovaţii
pe zi, la sectorul IV A toate 5
cărbune), nu şi-au realizat sar ( preţioase. J
brigăzile de pregătiri în căr
cina de plan. Aceeaşi situaţie o Minerii din Uricani, Petrila şi Vulcan I Acum cînd au aflat de noul l
bune şi-au depăşit pianul de-
găsim şi la sectorul V sud, oadal. T n toate unităţile Combina- ^ angajament al colectivului sec- r
lectorul n şi chiar la sectorul Rămînerea în urmă la pregă tului carbonifer Valea Jiu minerii din Uricani, Petrila şi l ţiei de confecţionat cazane tu- i
tiri se poate lichida! Mina dis lui s-a dat în acest an o adevă Vulcan. Cei din Uricani, de i
fruntaş pe mină în producţie, rată bătălie pentru Îndeplinirea pildă, au sporit productivitatea 1 bale, cel trei Inovatori s-au pus -ij
pune de utilaje multe şi bune. muncii la 1,280 tone ..cărbune L din nou la lucru. Timp de cî-
sectorul III. Aceasta înseamnă şi depăşirea ritmică a sarcini pe post, cei din Petrila ta 1,250
Acestea trebuie să fie folosite lor de plan. Aplicînd cu con tone. Şi minerii din Vulcan au [ teva zile au studiat procesul J
că la mina Lupeni, din cauză secvenţă în practică propunerile depăşit randamentul de o tonă
mai bine la pregătiri, în de de măsuri tehnico-organizatori- pe post. !n primele luni Ion Covaci este
că conducerea nu a luat din ce, introducînd cu tot mai mult electrician auto
vreme măsuri, inginerii şi teh plină conformitate ou prevede curaj tehnica nouă, desfăşurînd Datorită acestui tapt ei au îngrijitorii de animale 'de la ta atelierul elec
pe scară largă întrecerea socia reuşit să îndeplinească înainte tric al I.R.TiA.
nicienii au îmbrăţişat ideea că rile planului tehnic. Conduce listă pe profesii, minerii Văii de termen planul de producţie gospodăria de stat din Apoldul Deva. Iată-l în
rile sectoarelor trebuie' activi Jiului au extras lună de lună pe primul semestru al anului de Sus, se strcăduieso să depă fotografia de fa
pentru moment toată atenţia curent. Pînă în prezent, numai şească sporul planificat de ţă lucrînd cu de-
zate pentru a se Îngriji de în însemnate cantităţi de cărbune minerii din Uricani au extras creştere în greutate al viţeilor fectoscopul con-
trebuie concentrată asupra pro peste plan. în contul semestrului II circa pe care-i au în îngrijire. Şi efor strhlt de el.
deplinirea ritmică a planului 10.000 tone cărbune. turile lor sînt rodnice.
ducţiei, pregătirile rămînînd pe de pregătiri. Realizări deosebite au obtinut
In primele luni ale anului,
plan secundar, deşi de ele db- Ingf. GH. DUMITRESCU Colectivul laminorului de 650 mm. sporul de greutate la viţeii pînă
la 6 luni a crescut de la 780 g.
pinde succesul viitor al produc O porirea indicelui de utiiiza- Drept urmare, zilele trecute, zilnio, la 930 g. zilnic, iar la
ţiei. >) U re al laminorului, alături el a reuşit să lamineze ultimele cei între 12 şi 18 luni, de la
de îmbunătăţirea calităţii pro blumuri din planul de produc ’450 g. cît a fost planificat, la
îndeplinirea ritmică a planu ducţiei, a constituit unul din ţie pe primul semestru al aces 740 g. zilniG.
principalele obiective ale între tui an. Totodată a scăzut pro
cerii colectivului laminorului de centul de rebut. In ultimele trei Zilele acestea viţeii sugaci
650 mm. din Combinatul side luni, spre exemplu, calitatea la vor fi alăptaţi experimental, atît
rurgic Hunedoara. eu lapte integral cît si eu lapte
minatelor s-a îmbunătăţit cu
— 12 la sută. pra i
Lucrări de reamenajare
A 2 0 .000 -a tonă fontă peste plan De curînd, prin grija organelor L. A C L U B
In cursul zilei de 16 iunie iurnaliştii de la C. S. Hunedoara locale de partid şi de stat şi a ACTIVITATE CULTURALA CIT MAI BOGATA
[au produs cea de-a 20-000-a tonă fontă peste plan. cohducerli I.A.P.L'. din oraşul Deva
Cluburile au sarcina să desfă lor din cetatea oţelului — Hu-filme documentare şi tehnice in bruarie 1961“, „Zborul omului
Succesul lor se datorează ridicării continue a nivelului ieh-. au început lucrările pentru reame- şoare o largă activitate de edu
>nic al producţiei, desfăşurării unei însufleţite întreceri socia najarea grădinii de vară a restaui care a maselor. Acţiunile ce se neidoara" ; recenziile romanelor fiecare joi şi duminică, precum în Cosmos“ şi altele. Conducerea
liste între echipe şi schimburi. întreprind aici trebuie să contri
rantului „Mureşul“ din localitate. buie la ridicarea nivelului poli „Clocote“, de A. GL Vaida, „O- şi numeroase conferinţe c a : clubului şi comitetul sindicatului
De remarcat faptul că peste 14.000 tone fontă din cantitatea Suprafaţa grădinii va fl mult ex: tic, cultural-artistic şi profesio
!amintită a fost produsă de colectivul secţiei a Il-a furnale. De tinsă, se va Introduce llumlnatui nal al oamenilor muncii. Ţinînd ţel şi pline“ de I- Călugăru et'c. „Maistrul — conducător econo s-au îngrijit ca expunerile şl
da această secţie s-au evidenţiat în mod deosebit echipele de la fluorescent şi se va construi un cont de aceste sarcini, conduce
'furnalul nr. 5. nou bar. rea clubului „Filimon Sîrbu“ In preajma glorioasei aniver mic la locul de muncă“, „Pers conferinţele să fie ţinute la un
din Hunedoara acordă o atenţie
:-äSSäG: In Interiorul grădînii a început sporită activităţilor ce se desfă sări a partidului, la club s-a ţi pectivele de dezvoltare a cons nivel accesibil şi îu mod atrăgă
în prezent amenajarea unei zone şoară în cadrul acestei institu
verzi cu alei de fiori, construirea ţii de cultură. nut un ciclu de conferinţe care trucţiilor de locuinţe de bună tor, tără a fi diminuate proble
de separeuri, un podium pentru
orchestră şi un ring de dans. Numeroase acţiuni Întreprinse au tratat despre: „Crearea P.C.R. calitate in I-C.S.H.“, „Tehnica1 mele pe care Ie tratau. Organi
In ultimul timp, au tost orientate — victorie istorică a leninismu zaţia de partid a vegheat la pu
spre dezvoltarea patriotismului lui asupra oportunismului şi re nouă in lucrările de construcţii“ ritatea ideologică a materialelor
oamenilor muncii. Dintre aces* formismului in mişcarea munci etc. In scopul îmbunătăţirii mun prezentate şi a informărilor po
tea amintim conferinţele : „Rea
lizările obţinute de regimul de torească din Romînia“, „Rolul cii pe şantier, a fost organizată litice, intervenind cu sugestii fn
democraţie-populară în oraşul conducător al partidului în luptă o sesiune ştiinţifică pe tema s această privinţă.
Hunedoara“, „Dezvoltarea ţă pentru cucerirea „Îmbunătăţirea
Toate aceste acţiuni, precum
rii noastre după 23 Au puterii de că- 1 .....—¦-¦! calităţii betoa- şi altele care au popularizat p«;
gust 1944“, „Perspectivele dez fruntaşii in producţie şi meto
voltării industriei socialiste in tre olasa munci Din e xp e rie n ţa nelor şi a finisa dele lor de muncă, constituie un(
perioada planului de şase ani“ ; toare“, „P.M-R. clu b u rilo r jelor în lucrările ajutor preţios în formarea ati
simpozioanele literare : „Hune — conducătorul de construcţii ci tudinii socialiste faţă de muncâi
doara, oraş al oţelului şi cons
şi îndrumătorul fru n ta ş e vile prin intro- Pentru ca munca clubului sS
trucţiilor“, „Sîntem liberi în pa se ridice pe o treaptă superioară,
tria noastră liberă“, „Ziua de clasei muncitoa ¦— ducerea materia pentru ca formele de activitate
ieri şi ziua de azi în literatura să fie împrospătate, să devină'
noastră“ etc. re în opera de lelor noi“. tot mai atrăgătoare şl să aibă
un conţinut din ce in ce mai ri
Tot pentru dezvoltarea patrio construire a socialismului in pa O atenţie deosebită s-a acor dicat, se cere conducerii clubu
tismului oamenilor muncii, bi tria noastră“ şi altele. In aceas dat atragerii la activităţile clu lui să ia legătură cu conducerea’
blioteca clubului a întreprins ac tă perioadă a fost organizată şi bului a muncitorilor veniţi de clubului „Siderurgistul“, pentru
ţiuni cum sînt' : „Figuri de eroi o expoziţie de cărţi intitulată : curînd in cadrul întreprinderii, a stabili o colaborare şi un a-
„40 de ani de muncă şi luptă in special a celor veniţi din me jutor reciproc în planificarea şi
comunişti în literatura noastră încununată de succes“, iar co* diul sătesc. Pentru aceştia a fost
nouă“, „Partidul în opera lui lectivul de teatru al artiştilor a- organizată o expunere la care organizarea unor acţiuni comu
M. Beniuc“, „Poeţii noştri cântă ne, împărtăşindu-şi din experi
partidul“, „Literatura noastră’ matori a prezentat spectacole cu un muncitor cu experienţă a vor-> enţa lor. In felul acesta munca'
nouă oglindind lupta comunişti* de educare a maselor poate. îl
piesa „Oameni care tac“ de Al. bit despre începuturile construc mereu îmbogăţită cu lorme noi,
vii şi atractive, pe măsura d r
Voitin. ţiilor hunedorene. După expu-:
Pentru ca activitatea clubului nere, noii angajaţi au vizitat o-
să vină in sprijinul producţiei, raşul cu autobuze speciale, as-,
ajutînd muncitorii să-şi ridice in cultînd pe tot parcursul expli
permanenţă calificarea profesio caţii privitoare la noua istorie
nală, în afară de schimburile, de a oraşului. 4« •
experienţă, de serile de odihnă, Răspunzînd sarcinii de popu rinţelor oamenilor muncii dîfl
larizare a ştiinţei, conducerea
N oi construcţii de hoteluri pe litoralul M ării N egre — la „C oasta însorită“ . concursurile-ghicitoare şi „Dru clubului a programat conferinţa Hunedoara.
meţii veseli“ pe teme de produc c a : „Eclipsa de soare din 15 fe
ţie, au avut loc prezentări da D. CRICOVEANU