Page 66 - 1961-06

m vM VË m m m m ju î
In unităţile siderurgice
din regiune
Fotografia noastră înfăţişează cel mai mare şi modern furnal al
ţarii — nr. 5 de la Combinatul si derurgic din Hunedoara. Folosin-
du-l cu pricepere, echipele condu se de prim-furnaliştil Alexandru
Olani, Alexandru Comşa şi Sim i on Jurca au’ reuşit să elaboreze
in luna mai o însemnată caniita te de fontă peste sarcinile de plan.
Cea mai frumoasă realizare in să a constat în aceea că absolut
toată fonta produsă a fost de cea mai bună calitate. Cu alte cu­
vinte, in luna respectivă nu s-a de clasat la acest furnal nici o tonă
de fontă.
îm i
Cei mai mic procent
de declasate
t) singură comparaţie e snîicientă :
Jaţâ dc b Ia sută admis, s-a realizat
0,14 ia sută declasate. Cantitativ, ci-
Ira e neglijabilă, reprezenlind doar o
parte intimă din volumul total al pro­
ducţiei dată de tiirnaliştii secţiei a
11-a furnale în luna mai. Aşadar, s-a
muncit foarte bine, oţelarii au fost
Jnlriitotul mulţumiţi de tonta primită.
in secţie, succesul a lost primit ca
ceva tiresc, ca o încununare a stră­
daniilor depuse cu consecvenţă, zl de
zi, luni de-a rîndul. B vorba nu atît
de perfecţionările aduse agregatelor,
de măsurile tehnice şi organizatorice,
rîl de oameni.
in luna septembrie a anului trecut
la iniţiativa organizaţiei de partid, co­ de declasate realizat în prima lună a
mitelui sindicatului şi conducerea sec­
ţiei au descins cursurile dc ridicare a
calificării pentru lurnalişti. Măsura
era necesară nu prin faptul că lipscan
oameni cil pregătire, era necesară de­
oarece sarcinile care se puricau în fata
secţiei erau mari şi îndeplinirea lor
presupunea o conducere perfectă a pro­
ceselor din turnai. Ur, pentru aceasta,
«»menii trebuiau să ştie tot mai multe
să lie puşi la curent ai tehnica nouă.
Adeziunea oamenilor a tost unani
mă. Dc la prlrn-topitor la omul cu ul­
tima funcţie de răspundere în echipă,
cu toţii au fost prezenţi, într-un pro­
cent impresionant la cursurile din fle­
care joi şi sîmbătâ. Urganizate pc
schimburi, aceste cursuri, au parcurs
eu încetul, in mod susţinut şi siste­
matic. întregul plan tematic al lecţii,
lor. întocmit pe materii şi probleme,
de cele mai pricepute cadre ale sec­
ţiei.
Si toi cele mal pricepute cadre ale
Alexandru Delta este topitor la oţelăria Martin nr. 1 a Combinatului siderurgic din Hune­
doara. Lucrează la cuptorul nr. 1. Alătuii de ceilalţi oţelari din secţie şi-a adus din plin con­
tribuţia la reducerea rebutului sub procentul admis.
. Ce metode au folosit? Lucrul pe şarjă, dozajul corect etc.
Calitatea- obiectiv principal în întrecerea socialistă
secţiei au prezentat In laţ» oamenilor,
de-a lungul a 150 ore, lot ceea ce tre
buia ştiut despre tehnologia meseriei,
materialele ce intră în componenţa
şarjelor, protecţia muncii. Inginerii
Dumitru Bîrzulca, Alexa Dobli, tehni
danul Ioan Arlcan au vorbit oameni
lor.printre multe altele şi despre pro-
ceselc ce au Ioc in turnai, construcţia
furnalului, procesele topirii şt evacuării
fontei, deranjamentele în mersul furna­
lului.
Gel 120 participanţi Ta cursuri st se-
minarli au reuşit să asimileze un bo­
gat bagaj de cunoştinţe profesionale
care f-a ajutat mult în muncă. Aşa se
face că de la acel 5,30 Ia sută procent
anului, s-a ajuns după patru luni la
numai 0,1-1 la sută. Si aceasta fără
să mai vorbim dc incurii de utilizare
care depăşesc ai regularitate acea o
tonă de tontă pc metru cub volum util
— visul de acum un an al colectivului
fără să mal vorbim de miile de tone
de fontă date peste plan, dc milioanele
de Iei economii Ia preţul de cost.
Azi, Jurnalistul loan Dobre, aiuto
ral topitor Nicolae Covaîiu, mecanicul
de Ia postul B Alexandru Muntsanu.
ca şi Marin Dop, Teodor Cipleu şi a-
tîţia alţii, conduc cu mult mai multă
competenţă furnalul ca în trecut. Aaim
Alexandru UTaru realizează aproape
1.000 tone tontă peste plan lunar, şi
nu declasează nici o to n ă; şi la tel
Alexandru (iomşa şi Slmlon Jurca. La
această secţie, datorită nivelului ridi­
cat de cunoştinţe prolcsionale treaba
merge mult mai bine, şi va merge şi
mai bine în viilor
Colectivele de muncă din cadrul Combinatu­
lui siderurgic Hunedoara şi uzina „Victoria“
Gălan au luat anul acesta măsuri eiiciente în
’vederea îmbunătăţirii calităţii produselor. Cali­
tatea producţiei a devenit aici obiectivul prin­
cip a l al întrecerii socialiste desfăşurată între
<echipe, brigăzi şi secţii. Drept urmare, rezulta-
Na AtW ,vw v»
Pentru beneficiari —produse
de calitate tot mai huna
Despre colectivul secţiei turnătoria
veche a uzinei „Victoria-1, (jălan s-au
scris multe lucruri Irumoase. S-ar pu­
tea spune că el merge din succes în
succes. Acest lucru, de alttel, îl con­
firmă pe deplin graficele de produc­
ţie. Trecînd peste faptul că planul de
producţie a fost îndeplinit şi depăşit în
fiecare lună, calitatea pieselor turnate
este în continuă îmbunătăţire. Mărturie
este însuşi faptul că în ultimele luril
nu s-a primit de la beneficiari nici un
fel de reclamaţie.
Dar să ne oprim asupra cîtorva re­
zultate. In luna mai, planul de produc­
ţie a fost depăşit cu 2.2 la sută. Pro­
centul de rebut a scăzut la sortimentul
radiatoare la 11,4« la sută, la cazane
băi la 6,80 Ia sulă şi la tuburi de
scurgere la 2,77 la sută, faţă de 12.5
Ia sută, 7 şi respectiv 2.00 Ia sulă cît
este admis. In luna iunie, rezultatele
sînt cu mult mai bune, sub toate as­
pectele.
Trebuie subliniat laptul că toate a-
ceste realizări s.au obţinut in condi­
ţii deosebite faţă dc perioadele prece­
dente. Deosebite, deoarece acum, para­
lel cu lupta pentru realizarea planului
de producţie, turnătorii sînt chemaţi să
depună tot etortul pentru a reduce
greutatea pieselor turnate (radiatoare
şl tuburi de scurgere) la cea prevă-
@ In luna mai, toate secţiile
cu foo continuu din Combina­
tul siderurgic Hunedoara au
reuşit, datorită eforturilor de­
puse, să reducă sub procentul
admis rebutul şi declasatele.
Cele mai frumoase rezultate
le-au obţinut colectivele secţii­
lor oţelăria Martiri nr. 1, fur­
nale 5-6, laminorul de 800 mm.
şi laminorul de 650 mm.
© Datorită măsurilor politi­
ce, tehnice şi organizatorice
luate, ca şi întrecerii socialiste
care s-a desfăşurat sub stea­
gul luptei pentru calitate, oţe­
larii care deservesc cuptoarele
Martin nr. 1 din C.S. Hunedoa­
ra au realizat cel mai mic pro­
cent de rebut din acest a n :
1,57 la sută, faţă de 2,80 la
sută cît reprezintă admisul.
© De la începutul anului şi
pînă în prezent, media procen­
tului de volatile în semicocsul
livrat de uzina „Victoria“ Că-
lan a fost de 15,2 la sută, faţă
de 16 la sută cît prevede admi­
sul.
@ Deşi bateria a IV-a rde
cocs a intrat relativ recent în
funcţiune, deşi au întîmpinat o
seamă de greutăţi din cauza
calităţii cărbunelui, cocsarii hu-
nedoreni au reuşit să dea în
luna mai furnaliştilor cocs cu o
rezistentă ridicată : în medie
295 kg.
Nr. 2017
a a a /w a Şi la noi se poate aplica
tele înregistrate sînt de la o lună la alia tot
mai frumoase. Dar în unele sectoare de acti­
vitate, mai există lipsuri. Şi, pentru înlăturarea întrecerea socialistă pe profesii
lor, trebuie depuse încă eforturi.
In pagina de faţă redăm cîteva aspecte din ;
lupta colectivelor celor două unităţi economice >
pentru produse de o calitate cît mai bună. ?
In Directivele C.C. al P.M.R. cu încă 16 bucăţi etc. Apoi s-a or­
-v w v W W S J cu privire la criteriile principale ganizat într-o perioadă şi întrece­
ale întrecerii socialiste pe acest rea socialistă pe profesii.
an se spune: „Este necesar ca îm­
Toate acestea au făcut ca la sec­
bunătăţirea calităţii produselor să torul nostru realizările să crească,
iar cocsarii din Hunedoara să fie
devină o preocupare a tuturor oa­ tot mai mulţumiţi de semicocsul
livrat de noi. In luna aprilie, pro­
menilor muncii din economie şi in centul de materii volatile în se-
zută de STAS. Şi este necesar să a- din principalele măsuri luate în acest micocs a scăzut la 14,3 la sută,
dăugăm că la acest capitol situaţia an. Traducerea lor în viaţă, precum şi primul rînd al cadrelor de ingineri, iar cel de cenuşă la 11,3 la sută.
este cît se poate de bună. Circa 50 Ia obţinerea realizărilor amintite, sînt faţă de 16 la sută şi respectiv 12
sulă din sortimentele de radiatoare In strîns legate de numele agitatorilor tehnicieni, maiştri şi muncitori de la sută cît este admis. In mai,
fabricaţie sînt acum mai uşoare decît Uheorghe Andrea şi Eugen Saunber- procentul de volatile a ajuns Ia
prevederile STAS, cîe asemenea, un ger, ale turnătorilor Alexandru Lixăn- înaltă calificare". In scopul înde­ 13.8 la sută, cel de cenuşă la
mare număr de sortimente de tuburi. droni, Iulian SIrbu, Uheorghe Rotam, plinirii cu succes a acestei sarcini, 11.8 la sută. Aceleaşi rezultate se
Ioan Gojan şi ale altora, care la fel Comitetul sindical al sectorului se- obţin şi în luna Iunie.
Acesfe realizări se datoresc unor ca ei, s-au străduit să facă din marca micocs de Ia uzina „Victorla“-Că-
j’udicioase măsuri tc-hnico-organizaio- secţiei o mîndrie a întregului colectiv. lan, îndrumat îndeaproape de bi­ Aminteam mal sus că întrecerea
rice, unei bune organizări a muncii roul organizaţiei de partid, a luat socialistă a fost organizată numai
şi întrecerii socialiste, unei munci po­ Turnătorii sînt hotârîţi să continue o seamă de măsuri. într-o perioadă. Pe drept cuvînt se
litice de masă susţinută desfăşurată de şt pe mai departe şirul succeselor. A- nasc întrebările: de ce nu se apli­
către birourile organizaţiilor de partid cum se lucrează la întocmirea unei noi De Ia început trebuie să amin­ că şi acum ? S-au n-a dat rezul­
în rîndul muncitorilor. documentaţii tehnologice, Ia sfplicarea tesc că Directivele au fost prelu­ tate ? Rezultatele ce le-am obţinut
unor noi măsuri tehnicd'-organizaiorlce. crate cu întreaga masă de munci­ în perioada de care este vorba sînt
Verificarea utilajului de formare şl tori în cadrul şedinţelor sindicale cîf se poate de bune, atît la can­
turnare şi înlocuirea celui vechi cu al­ Fără îndoială că toate acestea sînt pe grupe şi sector. Cu această o- titate cît şi la calitate. Ele sînt
tul nou, respectarea întocmai a proce­ cazie, oamenii au fost îndrumaţi
sului tehnologic, urmărirea zilnică a chezăşia cea mal sigură a faptului că să vină cu propuneri concrete pri­
greutăţii radiatoarelor pe repere şi ma­ vind îmbunătăţirea procesului de
şini, urmărirea minuţioasă a întrece­ beneficiarii vor primi pe viitor de la producţie şi a calităţii semlcocsu-
lui. Drept urinare, consfătuirile de
rii socialiste pe profesii — lată cîteva turnătorii din Bălan produse de cali­
producţie ce au avut loc ulterior o dovadă grăitoare a faptului că
tate din ce în ce mal bună. au fost deosebit de vii şi intere­ întrecerea socialistă pe profesii
sante. Muncitorii, maiştrii, tehni­ contribuie Ia antrenarea în mal
cienii şi inginerii au venit cu pro­ mare măsură a oamenilor muncii
puneri preţioase şi eficiente, menite la lupta pentru o producţie de cea
să ducă la sporirea realizărilor mai bună calitate. Cauza pentru1
noastre. Tov. Ioan Teodorescu, de care nu s-a putut aplica cu con­
Ce rezultă din situaţia pildă, şef de schimb la bateria secvenţă nu este cîtuşi de puţin
operativă a întrecerii
a Il-a, a propus ca electricienii să obiectivă : lipsa capacităţii de des­
fie repartizaţi pe baterii pentru a cărcare a producţiei fiecărui schimb'.
Interveni mal operativ cînd e ne­ Spun că nu este obiectivă deoare­
voie şi a avea o răspundere mai ce, după cum am arătat mal sus.
concretă. Tov. Adam Troşan şeful parcul de vagoa'ne a sporit decî,
O discuţie cu tovarăşul Achim ziceam că dacă nu la această edi­ bateriei a Il-a, a propus mărirea practic, capacitatea de descărcare
preşedintele comitetului sindicatu ţie, la cea viitoare, dacă nu de parcursului de vagoane în scopul a crescut. Ceea ce lipseşte însă,
lui din Combinatul siderurgic Hu 2-3 ori, cel puţin odată pe lună, voi creării posibilităţii de descărcare este uri grafic de transport, judi­
nedoara, e aproape Imposibilă arăta slderurgiştilor din combinat pe schimburi şi a urmăririi mai cios întocmit, care să asigure sosi­
Aceasta pentru că aproape tot tlm ce au făcut tovarăşii lor de la Re­ îndeaproape a calităţii producţiei. rea navetei Ia timp de la Hunedoa­
pul se află în şedinţe, cu iot felul şiţa cu rezistenţa cocsului, cu de­ S-a propus apoi urmărirea minuţi- ¦ ra şi care să fie respectată întoc­
de comisii, subcomisii, cu comitete clasatele la furnale, cu rebutul la oasă a felului în care se respectă mai. In acest sens ar fi de dorit
sau consilii. Aşa fiind situaţia laminoare şi oţelărll. Despre acest procesul tehnologic şi organizarea ca conducerea uzinei noastre şi *
ne-am adresat unei „ situaţii" lucru însă nici pomeneală. Mă întrecerii socialiste pe profesii. uzinei cocsochimice a C.S. Hune­
de pe aleea fruntaşilor. E vorba de gîndesc că tovarăşii de la sindi­ Marea majoritate a propunerilor doara să ia măsuri cît mal urgen­
„Situaţia operativă a întrecerii cu cat, ocupaţi pînă peste cap cu atî- au fost traduse în viaţă întocmai. te. Crearea posibilităţii de organi­
Combinatul metalurgic Reşiţa". Să tea, şl alîtea treburi, au uitat de Electricienii au fost repartizaţi pe zare a întreceri! socialiste pe pro­
vedem ce spune această „situaţie". acest lucru. Ş i nu e bine I". baterii. Pe'ntru urmărirea îndea­ fesii Î11 modul cel mai judicios, v i
„Exist de cîţiva , , , __________ b b Atît ştie respec­ proape a procesului tehnologic şi conduce fără îndoială la obţinerea'
ani, de cînd a / îl S € /7Î tl ă T Î tiva „ situaţie“ — a indicilor de pian s-au introdus unor realizări mereu crescînde.
pornit întrecerea. atît spune. Din timp de o lună de zile şedinţele
operative zilnice cu toţi maiştrii, N IC O S A M B E L ID IS
Sînt, cum s-ar .................... i, i r.riVTn- = păcate sînt mal
tehnicienii şi inginerii sectorului preşedintele comitetului sin­
spune p oglindă a muncii hunedo- multe de spus şi chiar de subliniat. dical de sector de la semî-
renllor.^ şi reşiţenllor. O. oglindă, Bunăoară, faptul că în secţii nu se S-a îmbogăţit parcul de vagoane cocseria din Gălan
aşa cum mă vezi, oarecum falsă. prea vorbeşte de întrecere, că nu e ur­
Iată acum, de exemplu (16 iunie ale.
— N.R.), prezint situaţia opera­ mărită îndeaproape, că nu sînt
popularizate rezultatele declt tn
modul arătat (prin 1959 in fleca­
tivă" cu o întîrzlere de 8 zile şi, re secţie erau grafice similare ce­
deformată. Sînt şi eu surprinsă lui de pe aleea fruntaşilor, grafice
cum de au reuşit reşiţenii să rea­ care suscitau în foarte mare mă­
lizeze un indice de utilizare al sură interesul colectivelor de side-
furnalelor de... plus 8.381 tone fon­ rurgişti şl-i mobilizau la lupta pen­
tă pe m.c. volum ulii. După cum tru ocuparea locului de fruntaş).
vezi şi dumneata, acel care răs­ Ş i pare neexplicabil faptul că, a-
punde de mine a pus datele privind cum cînd peste tot, inclusiv la cele
economiile la rubrica privind in­ două mari cetăţi de metal ale pa­
dicii de utilizare. Ce iese, nu mă triei, la ordinea zilei este calita­
întreba. Ş i mă mai surprinde tea producţiei, în întrecere, acest
obiectiv nu e urmărit.
ceva
Deşi în acest an obiectivul prin­ De acest lucru, ca de altfel de
cipal al întrecerii îl constituie cali­ tocite cele semnalate, comitetul sin­ Bineînţeles, ţi la această ediţie, postul U.T.M. de control de la lami­
tatea, văd, cum vezi şl dumneata, dicatului din C.S. Hunedoara va norul de 800 mm. a G.S.h. vorbeşte de calitatea produsului.
că eu, ca oglindă, nu reflect aceas­ trebui să ia de îndată m ăsurii în ­
trecerea socialistă e doar una din t“': -
Ii
tă întrecere. Am tot aşteptat. Îmi principalele lui sarcini.
Răspunsul nu e uşor de dat. Sec­ dreptate de alttel, că rebutul mare cestui lucru, şi chiar argumenta cu oţel, ca să nu mai vorbim de şarja
ţia a realizat în luna trecută un rebut provine de Ia oţetul pentru sleburi a condiţii obiective, cu lipsa unul pro­
de 2,16 Ia sută tată de 2,80 cît re­ cărui tehnologie de elaborare încă n-a ces tehnologic bine pus Ia punct Ia nr, 6,763, turnată de maistrul Baba ‘
prezintă admisul. Prima concluzie: tost pusă la punct. Realitatea e cea oţelul pentru sleburi, cu lipsa de ma­ (de la hala de turnare), la care laml-
colectivul a muncit bine. De altfel afirmată şi susţinută. Dar nu despre teriale, ea întirzlerea sosirii trenu- natoril blumingulul au găsit un re-
pentru acest lucru schimbul truntaş a acest lucru e vorba acum. întrebarea rilor de turnare, sau cu calitatea sla­ but de aproape 30.000 Kg. Gauza: vi­
şi fost premiat. Premii pentru calitate. e următoarea: oare schimbul Iul Căl- bă în unete zile a ansamblurilor de teză de turnare necorespunzătoare la
Foarte bine şi telicitări oţelarilor de ia
oţelăria Martin nr. 2 pentru succes. două seri).
Nu oricine ia premii pentru caliiate.
Chiar ei, de pildă, în luna aprilie n-ar Şi iacă aşa, azi cîteva sute de ki­
fi putut lua. Depăşiseră rebutul ad­
mis. Este oare codaş lograme oţel rebutat, mllne citeva I
schimbul lui Imbrea? mii, poimîine iar citeva sute, rebutul
Aceasta e situaţia pe secţie. Pe
schimburi însă e alta. Deşi ţoale trei se adună, kilogramele se tac tone, şi
sînt sub procentul de rebut admis, u-
nul din ele a realizat 2,26 la sută re­ tonele, exprimate proceniual, arată
but. Deci cu 0,10 la sută mai mult de­
cît media pe secţie. Şi acest schimb îl acel 2,26 Ia sută, ceea Ce înseamnă
conduce maistrul Octavian Imbrea ş)
bineînţeles un inginer şcî de schimb nici mai mult nici mai puţin, că rea­
— Maxim Bun. Faptul Iese şi mai
concret în evidenţă aacâ se are în Jun nu produce oţel pentru sleburi ? tumarc. Nimic de zis, srnt adevărata lizările secţiei sînt trase înapoi, că
Ce-i drept produce şi el, dar se ve­ şi acestea şi conducerea secţiei ar tre- angajamentul (2 la sulă rebut) nu 0
vedere că schimbul condus de maistrul hui să ia notă. realizat, că valoarea primelor pentru
de treaba, alttel. Şi anume, cu mal
Valentin Călţun (truntaş pe luna mai) multă grijă, cu mai mult lucru po Ce te taci însă iovarăşe imbrea cu calitate scade.
şarje, într-un cuvînt, cu o mai stric­ şarja numărul 6.913 la care prim to-
a realizat cu aceleaşi cuptoare, cu a- tă respectare a procesului tehnologic. pitorul Paul Orelt, oţeiâr bun de alt­ Şi acum, după toate astea, pot da
Nu s-ar putea spune că oamenii Iul fel, a rebuiat prin retasură 9.600 kg.
celeaşi materiale, doar 1,86 la sută re­ Imbrea nu s-au străduit să-l respecte. oţel. Din controlul tăcut reiese şi cau­ şi răspunsul: pe luna mal schimbul
but. E o diferenţă, nu V Dovada o lac zilele în care n-au dat za acestui rebut: topire moale, topire
nici un rebut. Ce păcat Insă că aceste necorespunzâtoare. Înseamnă că nu Iui Imbrea a fost schimb codaş. Ceea
Şi acum să vedein de unde provine zile sînt atît de puţine. Deci, o a s-a lucrat bine pe şarjă. Sau nr. ce, am speranţa — dat Iiind faptul că
doua concluzie: nerespectarea proce­ 6.942, din care 4 lingouri au tost tur­ din producţia laminată în luna cu­
această diferenţă. Se spune, şi pe bună n ate direct şi s-a produs rebut prin
sului tehnologic e principala cauză a aşchii. Aceeaşi cauză ş i la şarja nr. rentă s.a rebutat circa 1,5 la sută —
rebutului. nu se va mai întîmpla. Atenţie însă
6.962 din care s-au rebuiat 10.100 kg.
S-ar putea obiecta poate asupra a . oţelari din schimbul condus de mais­
1
trul Imbrea şi inginerul Bun, la res­
pectarea tehnologiei de elaborare şi
turnare I
CONTROLUL DE CALITATE 1