Page 7 - 1961-06

Nr. 2002
Activitatea comitetului
sindicatului în atenţia
organizaţiei de bază
Organizaţia de bază de la
1. F. Sebeş a analizat într-o
adunare generală lărgită mun­
ca comitetului sindical în pro­
blema organizării şi desfăşură-
ii întrecerii socialiste. Din ana­
liza tăcută a reieşit că în unele
sectoare conducerile administra­
tive nu s-au preocupat cu simt
de răspundere de urmărirea în­
trecerii socialiste şi tinerea e-
virJentelor acesteia, muncitorii
fruntaşi nefiind suficient stimu­
laţi pentru depăşirile sarcinilor
de plan şi obţinerea unor pro­
duse de calitate superioară. Pe
de altă parte, un număr însem­
nat de muncitori era neantre­
nat în întrecere.
Hotărîrea adunării generale a
prevăzut luarea unor asemenea
măsuri care să conducă la li­
chidarea lipsurilor existente. Ca
urmare a aplicării acestor mă­
suri. numărul muncitorilor an­
trenaţi în întrecerea socialistă a
rescut de la 680 la 920, a ce­
lor antrenaţi în întrecerea pe nirea şi depăşirea sarcinilor de {a principală era aceea că la stabilirea efectuate, cu cit producţiile ce le ob­ nificate a însemnat venituri mari nu
profesii a crescut de la 260 la plan, pentru produse de calita­ consumului de muncă pentru diferite ţin sînt mai mari, cu atît şi munca lor numai pentru gospodărie ci şi pentru
340 tovarăşi. Concomitent cu te cit mai bună.
antrenarea muncitorilor în în­
trecere, s-a simţit o creştere im­
portantă a rezultatelor obţinute
în procesul de producţie. Ast­
fel, planul valoric al producţiei
D e ce a scăzu t calitateaglobale pe trimestrul I a fost
îndeplinit în proporţie de 129,82
la sută, iar al producţiei marfă,
în proporţie de 117,28 la sută.
In întrecerea pe profesii au
fost confirmate ca brigăzi frun­
taşe cele conduse de maistrul
Mircea Morar de la sectorul de
exploatare Miercurea şi mai­
strul loan Gros de la sectorul
Oaşa, brigăzi care au ridicat
indicele de utilizare a masei
lemnoase, livrînd răşinoase de
calitate superioară, fără a primi
vreo reclamatie din partea bene­
ficiarilor. A mai fost confirmată
ca brigadă fruntaşă aceea con­
dusă de Mihai Tudose de la o-
colul silvic Miercurea, care a ri­
dicat calitatea lucrărilor de re­
facere a pădurilor.
Organizaţia de bază de la
T. F. Sebeş a orientat şi contro­
lat activitatea comitetului sin­
dical şi în- ceea ce priveşte
munca cultural-educativă în rîri-
durile forestierilor. Cu sprijinul
biroului organizaţiei de bază
comitetul sindicatului a creat
condiţii corespunzătoare formă­
rii şi pregătirii echipelor artis­
tice. care au participat şi au
obţinut rezultate bune la cel de-
ăl Vf-iea concurs al formaţiilor
artistice de amatori. Mai ales
brigada artistică de agitaţie de
la i. F. Sebeş s-a evidenţiat
prin repertoriul axat pe munca
forestierilor, oglindind succese­
le lor 1ă locurile de muncă şi
condiţiile de viaţă create de
partid pentru muncitorii de la
pădure. Brigada artistică de a-
gitafie a ocupat locul I la faza
raională a concursului.
Avînd îndrumarea concretă Un alt caz la fel de semnifi-
mut iu
(Urmare din ziarul-'
„Drumul socialismului" nr. 2000).
Cind am terminat săriturile cu para­
şuta, Dmitri Pavlovici m-a întrebat:
— Vrei să zbori cu mine pe un
„I-A.K." ?
Mai îhcăpea îndoială 1 M-am insta­
lat în cabina din spate a unui „I.A.K.-
18“ şi m-am !egat cu cataramele. Mar-
tianov m-a sfătuit să privesc pământul,
să mă orientez după el pentru a putea
determina altitudinea zborului. Dar cum
poţi face aşa ceva, cind privirile îţi
fug ici.colo, respiraţia ţi se întretaie
şi nu poţi pricepe nimic V Dar, cum mi
se intîmpla întotdeauna, m-am acomo­
dat repede cu noua situaţie şi am în­
ceput să contemplu pămîntul de la înăl­
ţimea păsării zburătoare. Ce minunat
este pămîntul cînd îl vezi de sus I Co­
pacii şi tufişurile ţi se par mici, cît
iarba, ogoarele colhozurilor se văd ne­
gre ca nişte felii uriaşe de pîine de
secară ; se distingeau clar potecile, tur­
mele de oi şi ciobanii care îşi înălţau
privirile spre cer. Cîndva, şi eu făceam
ca ei, îmi strîngeam genunchii sub
mine, îmi îndreptam năsucul spre cer,
visam să-mi crească aripi ca-n poveşti,
să zbor spre necunoscut; iar acum dej?
pluteam mîndru în văzduh, iar acest
zbor dădea sens întregii mele vieţi.
Am făcut un tur, apoi Aîartianov a
început să execute figuri de pilotaj a-
crobatic.
— Iată, ăsta este viraj — îmi ex­
plică el în termeni aviatici — iar asta
este bucla lui Nesterov.
a organizaţiei de bază, comite­
tul sindicatului de la I. F.
Sebeş s-a preocupat mai intens
în această perioadă pentru o
mai bună răspîndire a cărţii la
punctele şi gurile de exploata­
re. Pe lingă cele 15 biblioteci vo­
lante, au mai fost înfiinţate în­
că 3 biblioteci (la Tău, Oasa
si şantierul I.C.F. Tonea-Recea).
Numărul a crescut cu
175 fată de trimestrul T 1960,
iar al cititorilor, cu 495.
La îndrumarea organizaţiei
de partid, comitetul sindicatului
a organizat schimburi de expe­
rienţă în folosirea mecanisme­
lor, conferinţe tehnice şi poli­
tice, audiţii colective la radio
(la punctele Tău şi Caşa) etc.
Organizaţia de bază a I. F.
Sebeş şi-a prevăzut în planul
de muncă- noi măsuri pentru
îmbunătăţirea activităţii sindi­
cale care să ducă la mobiliza­
rea muncitorilor pentru îndepli­
F. CHIRUŢA tele obţinute în producţie. De aceea, noştri, într-o adunare generaiă ţinută
corespondent
cocsului ?
Ince'pîntl cu luna aprilie, a.c.
calitatea cocsului produs de u-
zina cocsochimică din C. S. Hu­
nedoara s-a înrăutăţit. Rezis­
tenţa lui a scăzut de la 302 la
280 kg. De ce aceasta ?
O parte din vină pentru sta­
rea de lucruri revine mineri­
lor din Valea Jiului. Ei au li­
vrat în perioada sus amintită
cărbune de Lupeni amestecat cu
17 şi chiar 24 la sută cărbune
de Vulcan, nerespectînd doza­
jul normal. Nu şl-a făcut pe
deplin datoria nici întreprinde­
rea „Vasile Roaită“ din Haţeg.
Ea a livrat cocsarilor fascine
de arin în locul celor de mes­
teacăn, şi acestea, în cantităţi
mult mai mici de cît preve­
dea contractul.
Cele mai multe dintre cauze­
le care au contribuit însă la
scăderea rezistenţei cocsului
sînt cauze interne ale secţiei.
Tată cîteva din e l e :
In ziua de 17 mai a.c. echipa
condusă de Constantin Popescu
a reparat reductoarele maşinii
de şarjare nr. 3. imediat după
pornirea maşinii, ele s-au de­
fectat din nou. Discutând des­
pre această situaţie, adjunctul
şefului de secţie, ne-a declarat
că reparaţia a fost nesatisfăcă­
toare din punct de vedere cali­
tativ şi că ea a dus pe de o
parte la stagnarea producţiei,
iar pe de altă parte la mărirea
perioadei de cocsificare şi slă­
birea calităţii cocsului.
USL
S P Iff IE
de luri Gagcirin
pilot-cosmonaut al U .R .S .S .
Erou al Uniunii Sovietice
Iar avionul tăcea cîte-o poznă, că-mi
stirnea imediat dorinţa de a cobori cît
mai repede pe pămînt. Dar Martianov
îşi continua liniştit năzdrăvăniile. Nu
înţelegeam de ce ţine aşa de mult să
mă zăpăcească cu aceste avalanşe de
figuri. Iar el urmărea să vadă dintr-un
bun început: iese din mine aviator, sau
nu ? Cred că şi.a tăcut o impresie bună
despre mine, deoarece, la aterizare, am
oitit pe ţaţa Ini satisfacţie.
— Ei, zburăm mîine dfn nou? —
mă întreabă ol cu interes şi mă pri­
veşte iscoditor, drept tri ochi.
— Sînt gata să zbor şi cîteva zile în — şi fiecare mă chema cu el. Mă îm­
şir — a venit, prompt, răspunsul.
Probabil că răspunsul meu a iost
cam lăudăros, dar l-am dat din toată
inima.
— Iţi place sâ zbori i
M am eschivat de la răspuns. Cuvin­
tele erau neputincioase; bucuria sim­
ţită în timpul zboruiiti putea Ii re­
dată doar de muzică.
Peste cîteva zile la institut se sus­ plec într-acolo.
ţineau proiectele de diplomă. Lucrarea
mi-am îndeplinit-o bine şi am primit
diploma de absolvent al Institutului in­ mului acoperit cu iarbă măruntă, deja
dustrial din Saratov, cu calificativul
„excelent“. Comisia de examinare mi-a
acordat calificarea de tehnician-turnă-
C o in te re sarea m a te ria lă —
im p o r t a n t die s p o r ir e
a p r o d u c ţ ie i în fsuA.t®
Pentru a cunoaşte telul cum se aplică cheltuielile de zile-inuncă erau exage­ aducîndu-li-se totodată la cunoştinţa a-
sistemul retribuirii colectiviştilor după rate. f\ceasta înlluenţa negativ asupra
cantitatea muncii şi în funcţie de rezul­ valorii zilei-muncă. Era necesar deci
tatele obţinute, un grup de colectivişti
din satul Aurel Vlaicu s-au adresat re-
dacţiei cu rugămintea de a publica 'in
coloanele ziarului un material în care
să se releve avantajele aplicării acestui
sistem, aţii pentru gospodăria colectivă, mai potrivit lucru este să aplicăm sis­
cît şi pentru colectivişti.
Publicăm în acest scop un articol,
solicitat de Ia tov. Krampuitz loan,
preşedintele G.A.C. din Cîlnic. gospo­
dărie în care sistemul retribuirii colec­
tiviştilor, în raport cu cantitatea mun­
cii depuse şi în tunejie de rezultatele
obţinute, se aplică cu succes. Iată ce
ne relatează tov. Krampuitz loan.
? individual, cointeresînd mai puternic
Experienţa acumulată ani de zile în
şir ne-a convins că in gospodărie există
mari rezerve, care, valorificate, pot
contribui la sporirea continuă a pro­
ducţiei. Să luăm sectorul vegetal. Cu
ani în urmă, consumul de ziie-muncă
la culturile de cîmp era toarte mare.
Care era cauza ? Fireşte, la aceasta
concurau mai mulţi tactori dar delicien.
lucrări nu se ţinea seama de rezulta­ este mai bine retribuită, colectiviştii colectivişti.
mai cu seamă la culturile prăşitoare. pe la începutul anului 1959, au hotărit şi Aluntea nu Uheorghe, spre exemplu
cativ este şi neresp&ctarea re­
gimului termic de cocsificare.
Se ştie că bateriile de cocs
funcţionează cu gaz de fumai
şi cocs, reglat la debitul ne­
cesar obţinerii unei tempera­
turi impuse de tehnologie. De
multe ori însă nu se respectă
amestecul normal, mergîndu-se
mai mult cu gaz de furnal. Din
această cauză se îngreunează
ritmul de cocsificare.
Un rol important în obţine­
rea unui cocs de bună calitate
îl are şl colectivul secţiei pre­
gătirea cărbunelui. De felul în
care el dozează şi pregăteşte
şarjele de cărbune depinde în
mare măsură calitatea produc­
ţiei. In zilele de 2 şi 7 mai a.c.,
cînd a dozat şarje de cărbu­
ne cu 30,4 şi respectiv 33 la
sută substanţe volatile, faţă de
29 la sută cît este admis, rezis­
tenţa cocsului a scăzut la 272
şi 280 kg. Aceasta înseamnă
că o parte din vină pentru rea­
lizările slabe din ultimul timp
revine şi acestui colectiv.
Este necesar ca pe viitor toţi
factorii care contribuie la pro­
ducerea cocsului să-şi analize­
ze temeinic posibilităţile de
care dispun. Conducerile coc-
seriei şi întreprinderilor furni­
zoare de materii prime şi ma­
teriale vor trebui să ia măsuri
concrete menite să ducă ţa îm­
bunătăţirea calităţii cocsului
într-un termen cît mai scurt.
V. FÂN ICA călţăminte. secţia croitorie peb- nel Băieşu cismar şi alţii.
tor. Pragul vieţii era trecut. Puteam
pleca în producţie sau puteam învăţa
mai departe. Stăteam in cumpănă. Nu
eram legat de nimic. Părinţii erau a-
jutaţi de fratele mai mare şi de soră.
Familie încă nu-mi înjghebasem. Pu.
team merge încotro voiam. Cunoştinţele
mele puteau folosi oriunde. In întreaga
ţară se înălţau construcţii măreţe. Co­
legii se împrăştiau în toate direcţiile
— unii spre Magnitogorsk, alţii în
Djnbas, alţii spre Orientul Îndepărtat
prietenisem cu mulţi dintre ei, mă o-
bişnuisem să trăiesc în colectiv, în că­
mine, nu avusesem niciodată locuinţă
proprie.
Colegii pleoau, iar eu încă nu luasem
nici o hotărîre: eram tfntuit cu rădă­
cini adinei de aerodromul din Saratov.
Deşi '.burasem puţin timp în văzduh,
nu puteam lăsa baltă o treabă deja
începută, (ar cind la aeroclub am fost
anunţaţi că peste cîteva zile vom pleca
într-o tabără, m-am hotărit îndată să
In taberele din apropierea aerodro­
ne aşteptau legănate în vînt corturile.
A început o vreme minunată de vară.
Zburam aproape în tiecare zi. Dmitri
Pavlovici ne ducea, pe cei dfn grupa
lui, în regiunile din jur. Zburam pe un
„I.A.K.-18“ — o minunată maşină de
şcoală. Aveam impresia câ-i avion de
vînătoare, dar era doar un avion de
manevră, uşor de pilotat.
Deşi era încă tînăr, Martianov se
DRUMUL SOCIALISMULUI
Bă se îmbunătăţească retribuirea, ast.
fel îneîf să sporească cointeresarea co-
lectiviştilor în rezultatele muncii lor.
Ne-am gîndjt că pentru aceasta cel
temul de retribuire a muncii după can­
titatea muncii depusă de colectivişti şi
după producţia obţinută, sistem care.
aşa cum sublimase tov. Uheorghe
Gheorghiu-Dej la Consfătuirea de la
Răspundem la întrebările
colectiviştilor
Constanţa, „Întruchipează o mai bună
îmbinare a interesului obştesc cu cel
pe colectivişti în sporirea producţiei la
hectar“.
Fiind convinşi prin exemple concrete
luate din alte gospodării că cu cît mun­
cesc mai bine. cu cît se interesează
mai îndeaproape de calitatea muncii
să aplicăm acest sistem la cultura car­ au primit în afara valorii zilei-muncă.
tofilor, tutunului, fjprii-soarelui, a sfe­ cile 335-5(16 kg. carton, Keghina Kram-
clei de zahăr şt a porumbului precum pultz, Uheorghe Munteanu şi alţii cîte
şi in sectorul zootehnic (la ferma de aproape 250 kg porumb etc.
vaci).
Pentru ca retribuţia după producţie
să se facă cît mai corespunzător, a-
tunci cînd acest sistem a teşt introdus
pentru prima dată (anul 1959), a fost
alcătuită o comisie in care au intrat
preşedintele gospodăriei, brigadierii, şe­ tofi, şi cu 48.000 I. lapte, mai mult
fii de echipe şi colectivişti fruntaşi. A-
ceştia s-au deplasat pe teren şi au tăcut
împărţirea terenului arabil (în funcţie
de fertilitate) pe brigăzi, echipe şi fa­
milii. De la începutul anului tiecare
•brigadă, echipă sau familie a ştiut ce
suprafaţă are de lucrat din liecare cul­
tură în parte, a cunoscut producţiile
medii ce trebuie realizate şi care este
retribuţia după producţiile obţinute. La
ferma de vaci, animalele au fost îm­
părţite pe loturi (s-a avut în vedere pro-
ductvitalea fiecărei vaci) şi au fost
date în seama îngrijiiorilor-mulgători.
Bilanţul realizărilor obţinute
de lucrătorii cooperativei meş­
teşugăreşti „Drum nou“ din Hu­
nedoara în cele patru luni ale
anului 1901 arată că întregul
colectiv de muncă de aici s-a
străduit să îndeplinească pla­
nul de producţie la toţi indicii.
Astfel, planul producţiei fizice
a fost realizat în proporţie de
!14 la sută, al producţiei marfă
în proporţie de 124 la sută. la
încasări — 124 la sută, pres­
tări — 120,8 la sută. iar eco­
nomiile obţinute se ridică ia su­
ma de 23.000 lei. In obţinerea
acestor rezultate, s-au evidenţiat
îndeosebi cooperatorii care de­
servesc centrul de reparaţie în­
purta cu noi aspru si era pretenţios.
— Pilotajul — ne spunea ri — nu-ţi
iartă nici cea mai mica greşeală. Pen­
tru fiecare poţi plăti cu capul...
Puţin cîte puţin ne intrndTicca în
tainele aviaţiei, pe care trebuie să le
cunoască orice aviator modern Ne
pretindea să executăm cu precizie fie.
care exerciţiu. Deviaţiile de viteză nu
era permis să depăşească un kilometru,
cele de înălţime un metru, de direcţie
— jumătate de grad. Unora li se părea
inutilă cicăleala instructorului. Dar el
avea multă dreptate' arta zborului se
bizuie pe calcule matematice, nu su.
feră „dispreţuirea“ amănuntelor şi ne­
atenţia în Mimpul zborulfiî.
— Trebuie să zburaţi trumos, — îi
plăcea Iui Dmitri Pavlovici să repete
deseori, mustrîndu-i pe cursanţi pentru
cea mai mică abatere de la dispoziţiile
date.
Martianov era un bun pilot-educator.
Dar el nu participase la război. Iar pe
noi ne interesa comportarea pilotului
în focul luptelor. Gitisem din cărţile lui
Alexandr Pokrîşkin şi Ivărî Kojedub,
despre luptele lor aeriene şi doream să
devenim nu numai simpli piloţi, ci a-
viatorj militari în toată legea, neapă­
rat pe avioane de vînătoare. Ştiam că
omul — în luptă se cunoaşte, iar dra­
gostea şi respectul pentru prinţii noştri
dascăli în arta pilotajului le împărţeam
între Martianov şi comandanţii! grupei
noastre. Eroul Uniunii Sovietice Ser-
ghei Ivanovici Salronov. In zilele răz­
boiului Safronov a luptat la Stalingrad,
a luat parte la renumita luptă aeriană
din Cuban, a distrus cîteva „Yunkers“-
uri. şi „Messcrschmitt“-iifT în timpul în­
cercuirii de la Kursk. In anul Î943,
pe cînd era căpitan, a tost decorat cu
Steaua Roşie. Folosind exemple din
biografia sa el se străduia să ne arate
nouă, viitorilor piloţi, cum se iormea-
® © 53
i9 p € > e
cestora ce producţie medie de lapte au
de realizat de la tiecare vacă şi cît
anume din depăşirea producţiei plani­
ficate i se va retribui lui. In sectorul
vegetal, de pildă, s-a stabilit că din
depăş'rea producţiei planificate colecti­
viştilor li se.va repartiza, în alara va­
lorii zilei-muncă, 40 Ia suta la cartofi.
50 la sută la tutun. 40 la sută la po­
rumb, 40 la sută la tolarea-soarelui şi
50 la sută la slecla de zahăr. Ingnji-
torilor-mulgători s-a stabilit să li se
repartizeze din depăşirea volumului pro­
ducţiei planificate (în bani) 35 la sută.
Stimulaţi in felul acesta, colectiviştii
noştri au muncit cu multă tragere de
inimă, reuşind ca încă dtn primul an
să obţină însemnate depăşiri de pro­
ducţie. Spre exemplu, la carto!) pro­
ducţia planificată la ha. a sporit cu
6.375 kg., cea de tloarea-soarelui cu
400 kg., cea de steclâ de zahăr cu
2.350 kg., iar cea de porumb cu t JO
kg. In ceea ce priveşte producţia de
lapte, aceasta a crescut în anul 1959.
faţă de 1953. cu 800 litri pe cap de
vacă furajată. Sporirea producţiei pla­
Dican Uheorghe, Parnschjva Floarea
Depăşind considerabil producţiile pla­
nificate, noi am reuşit ca in acelaşi
timp să livrăm şi statului pe bază de
contract m anul 1959 cu 19.534 kg.
griu, cu 17.500 kg, porumb, cu 14.377
kg. floarea-soarehit, cu 4.500 kg. car­
decît in anul 1958. Am redus în ace­
laşi timp numărul zilelor-muncă faţă
de plan cu circa 15 la sută, fapt care
a dus la sporirea valorii acesteia în
Văzînd rezultatele bune obţinute din
primul an de munca prin aplicarea
acestui sistem, noi l-am folosit cu re­
zultate din cele mai bune şl în anul
1960, iar in acest an l-am extins şi
la cultura clcoarei,
KRAMPULTZ IOAN
Preşedintele U.A.C. din Cîlnic
raionul Sebeş
tru dame, secţia croitorie cen­
tru, secţia radio, frizeria tine­
retului, coafura centru şi altele,
care lună de lună au depăşit
planul de producţie cu 15-20 la
sută. Rezultate frumoase a ob­
ţinut şi colectivul secţiei cea­
sornicărie complex, care în ziua
de 15 mai a raportat îndeplini­
rea planului de lucrări pe tri­
mestrul II.
Printre lucrătorii care au con­
tribuit din plin la obţinerea a-
cestor rezultate se numără to­
varăşii Gheorghe Petruţescu,
Gheorghe Bîrlea, de la frizeria
tineretului, Augustin Munteanu.
Constantin Tupui, croitori, Cor­
ză un adevărat aviator sovietic. II ascul­
tam întotdeauna cu atenţie, deoarece
aveam în faţa noastră un as sovietic
în carne şi oase, un reprezentant al
tradiţiilor glorioase ale aviaţiei noastre
militare. Lucra mult cu noi şi, la fel
ca Martianov, ne învăţa puritatea artei
zborului.
Odată, ne adunaserăm la umbra dea­
să a unui copac stutos. Sub foşnetul
mătăsos al frunzişului, Serghei Ivano-
vioi spunea :
— Voinţa de fier nu este o calitate
înnăscută a omului, ea poate şi trebuie
să fie educată I
Din cele spuse de Eroii! Uniunii So­
vietice în ziua aceea şi din discuţiile
anterioare, trăgeam concluzia că voinţa
este o sforţare, o încordare a tuturor
puterilor fizice şi morale a omului, o
mobilizare a energiei şi îndârjirii pentru
atingerea scopului propus.
Şi comandantul aeroclubului nostru,
Grigorii Kirillovici Denisenko era Erou
al Uniunii Sovietice. Acest lucru, bine­
înţeles, se' răsirîngea asupra educaţiei
noastre.
Luînd cuvântul la o adunare a com-
somoliştilor, el ne-a explicat, la rîndu!
lui, ce este voinţa: fii primul rînd —
priceperea de a fi stăpîn pe sine însăţi,
capacitatea de a trece orice obstacol,
de a îndeplini misiunile stabilite cu
cel mai mic consum de energie.
Mi-amintesc că în ziua cînd s-a ţi­
nut adunarea era o vreme rea, ploaia
izbea cu putere în geamuri, în cameră
se lăsase întunericul, dar noi îl ascul­
tam fascinaţi pe Grigorii Kirillovici.
— Pe un om cu o voinţă de fier îl
caracterizează ttn înalt spirit de or­
ganizare, disciplina, folosirea cu rost
a fiecărui minut — cu aceste ctivinte
şi-a încheiat comandantul aeroclubului
cuvîntarea sa.
(Va urma)
pag. 3
C am pionatul republican şcolar
de a tle tis m , faza regională
Timp de două zile (27 şi 28 mai) H. Fieischer 13,52 m. — Şcoala medie
pe stadionul „Uetate" din oraşul De­ Sebeş I D isc: Fopescu Lucian 33,33
va s-au desfăşurat întrecerile de atle­ m. — Şcoala medie Petroşani; Suliţă :
tism din cadrul campionatului repu­ Cornescu Mircea 40,30 m. — Şcoala
blican şcolar rezervat şcolilor medii. medie H aţeg; Ciocan: Roman Adam
La startul întrecerilor s-an prezentat 24,94 m. — Şcoala medie „Decebal“
250 concurenţi, elevi ai şcolilor me­ Deva.
dii din regiune,
JUNIOARE CATEU. 17—18 ANI
lată rezultatele concursului: 100 nt.p. Balaban Ciabriela 13“ 5/10
JUNIORI CATECi. 17-18 ANI. — Şcoala medie Alba luna ; 200 m.p.
100 m.p. Cosrna Livtu 11“ 9/10 — Roşu Elisabcta 30“ 6/10 — Şcoala pe­
Şcoala medie Sim eria; 200 m.p. Cosrna dagogică Deva ; 800 m.p. Fritesch Ma­
Livtu 25“ 2/10 — Şcoala medie Sime. rja 2’50“ — Şcoala medie Brad; 80
ria; 400 m.p. Vinuia Cornel 57“ — nt.g.: Trifu Maria 15“ 9/TO — Şcoaja
Şcoala medie Alba lulla ; 800 m.p. medie Alba Iulia; Lungime: Balaban
Andrşoiu Ilie 2’ 12“ 9/10 — Şcoala me­ Gabriela 4,63 m. — Şcoala medie „De­
die „Aurel Vlaicu“ Orăştie ; 1.500 m.p. cebal“ Deva ; Suliţă: Bădilă Ileana
Tomescu Lucian 4‘45“ 3/10 — Şcoala 24,30 m. — Şcoala medie Alba Iulia ;
medie „Decebal“ Deva; 110 m.g. Eri- Disc: Bădilă Ileana 26,20 m. — Şcoa­
bacan Aurel 16“ 5/10 — Şcoala medie la medie Alba Iulia ; Şlatela 4x100 m .:
„Decebal“ Deva; Lungime: Cibu — Şcoala medie Petroşani 56“ 6/10.
Constantin 6,00 m.—Şcoala medie Alba JUNIOARE CATEO. 15—16 ANI '
Iulia; Triplu s a lt: Eribncan Aurel 60 m.p. Radu Valeria 8“ 5/10 —
12,93 m. — Şcoala medie „Decebal“ Şcoala medie Teiuş; 500 m.p. Grosu
D eva; P răjină: Popa Liviu 2,60 m. Valentina 1’3“ 7/10 — Şcoala medie
— Şcoala medie „Aurej Vfăîcu“ Orăş­ „Decebal“ Deva; 60 m.g. Gostea An.
tie; Greutate: Nagnescu Teodor 11,01 gela 12“ 9/10 — Şcoala medie „Aurel
tn. — Şcoala medie Sebeş; Disc: Ghc- Vlaicu“ Orăştie; înălţime: Nemeş Mag-
na Constantin 33,92 m. — Şcoala medie dalena 1,40 m.—Şcoala medie Petro­
„Decebal" D eva; S u liţă: Cibu Cons­ şani; Lungime: Netncş Magdalena 4,63
tantin 42,08 m. — Şcoala medie Alba m.—Şcoala medie Petroşani; Greutate:
Iulia; Ciocan: Aîibăluş Mircea 28,94 r lorea Maria 9,73 m. — Şcoala peda­
tn. — Şcoala medie „Decebal“ Deva. gogică Deva.
Ştafeta 4x100 m .: — şcoala medie
„Decebal“ 48“ 7/10. Clasamentul pe raioane tn urma con­
JUNIORI CA I Eli. 15—16 ANI cursului se prezintă astfel: Locul I praş
80 m.p. Kunst TJtus 9“ 9/10 — Deva 235 puncte; locul 11 raionul O-
Şcoala medie „Decebal“ De\ra ; 90 m.g. răştie 163, 5 puncte; locul 111 raionul Al­
Szasz Zoltan 16“—Şcoala medie „De­ ba 148,5 puncte; locul IV oraşul Petro-'
cebal“ Deva ; 1.011(1 m.p. Szilagyi Şte­ şani 95 puncte; locul V raionul Sebeş
fan 2’ 57“ 6/10 — Şcoala medie „De 57 puncte; locul V[ raionul Brad 41
eebal“ Deva; Lungime: Bărbii Dorin puncte; locul Vil oraşul Hunedoara
5,45 m. — Şcoa|a medie C ugtr; înăl­ 39 puncte; locul VIU raionul Ilia 26
ţime : Szasz Zoltan 1,40 m. — Şcoala puncte ; locul IX raionul Haţeg 23
medic „Decebal“ Deva; Prăjină: Căs- puncte.
tăian loan 2,40 m. — Şcoala medie
„Aurel Vlaicu“ Orăştie; Greutate: IOAN SIMION
GH. CIORANU
corespondenţi
m PROGRAMUL B E
3 IUNIE 1961
PROGRAMUL i : 5,40 Muzică uşoa­ Ce e nou In librării; 21,00 Cîntă Ion
r ă ; 6,30 „Pe ogoarele patriei“, pro­ Luiean ; 22,30 Muzică de dans.
gram de cîntece; 7,15 Jocuri populare
romîneşti; 7,30 Statul meţlicului: Cum PROGRAMUL 11: 12,10 Cîntece so­
să formăm deprinderi igienice la şco­ vietice; 13,00 Program de lieduri;'
lari; 8,00 Din presa de astăzi; 9,15 14,03 Formaţii de muzică uşoată;
15.30 Concert de muzică din operete;
Melodii pppţilare. romîneşti; 11,03 Frag­ 16.30 Album de melodii; 17,30 Carnet
mente din .opera „Portretul vorbitor" de de reporter ; 18,05 Din creaţia compo­
Gretry; 12,10 Album sportiv; 13,05 zitorului Nicolae Kirculescu; 19,30 Po
Interpreţi români de muzică uşoară; teme internaţionale; 20,20 Noapte bu­
14,00 Melodii populare sovietice; 15.i5 nă, copii: „Povestea păstoraşului“ de
Actualitatea literară i'n ziarele şi revis­ Dimitrie Goga ; 20,30 Muzică de dans ;
tele noastre ; 16,15 Vorbeşte Moscova 1; 21,45 Album artistic; 22,30 Sonata nr.
17,40 Cîntece; 17,50 Ştiinţa în slujba 2 in sol minor pentru violoncel şi pian
păcii; 19,05 Scrisori din ţară; 20,30
de Beethoven.
1C IIE M IT IE R in C E
3 IU N IE 1961
DEVA: Volga, Volga: Poll- TROŞANI: setea; Strada Sai-
'arp maestru caligraf; HUNE­ ler nr. 8; ALBA IULIA: Răz­
DOARA : Socoteli greşite; PE- boi şi pace : Floarea zăpezii:
SEBEŞ : Cocoşatul; SIMERIA :
Í Să preţuim iubirea : ORĂŞTIE:
Floarea zăpezii; Katia Kattu-
ÎNTREPRINDEREA
Planfe m edicinale ş a ; HAŢEG: Ultima zi, prima
O ră şfîie zi: BRAD: Scrisoare neexpe­
diată : LONEA: Portul fără a-
achiziţionează pînă în luna p ă : TEIUŞ: Haiducul de pe
noiembrie, plante medici­ Ceremuş: ZLATNA: Norman-
die Ntemen; ILIA: Nu vreau
nale
— FLORI, FRUNZE, RĂ­ să mă însor’, APOLDUL DE
DĂCINI ŞI FRUCTE — SUS: Torero.
oferind cîştiguri bune cu­
legătorilor din regiunile
Hunedoara, Cluj PRODUCĂTORI!
şi Baia Mare. g.C.LL SIMERiA
Centre de achiziţii funcţio­
nează în raioanele: ORĂŞ­
TIE, SEBEŞ, ALBA !U-
L1A, H A Ţ E G , B R A D , ia p re tu ri avantajoase,
GHERLA, HUEDIN, DEJ, cu acordarea de avan­
BISTRIŢA şi BAIA MARE
s u ri şs fu ra je ,
ÎNTREPRINDEREA DE LAPTE DE VACA,
CONSTRUCŢII SIDERUR­
LAPTE DE OA!E Şi >
GICE HUNEDOARA
ANGAJEAZĂ: PRODUSE DIN <
LAPTE DE OAIE 3
Contabili (absolvenţi ai
I.S.E.P.). Aclresali-vă oficiilor si >
punctelor de colectare din S
Se asigură condiţii bune de comune şi sate pentru in- L
salarizare şi cazare. cheieri de contracte, pre- ^
dări prin achiziţii şi pentru L
Ofertele se vor adresa di­
rect întreprinderii de con­ orice alte lămuriri.
strucţii siderurgice Hunedoa­
ra, serviciul cadre şi învă-
ţămînt, strada Molotov nr. S.
1r^r
t
ct A N U N Ţ
Pentru excursiile în R.P. Ungară acordate biletelor ne- )
au 1
' cîştigătoare de la tragerea Loto Central din 19 mai
(fost extrase următoarele bilete din regiunea Hunedoara : ¦]
(. 1. Seria Au nr. 8.102.280 emis de unitatea 2-201 Crişcior. ţ
2. Seria K nr. 0547.916 emis de unitatea 9-2 Deva. 1
3. Seria Au nr. 8.133.411 emis de unitatea 9-1 Deva.
4. Seria Gb nr. 690.003 emis de unitatea 8-2 Petroşani.)
Posesorii acestor bilete sînt obligaţi să le depună la ^
[agenţiile Loto Pronosport autorizate, pînă la data de 6 iunie
f 1961, orele 13. ţ
W-»/uJuJUmJ•—I U-JU~JJu/lJlJlJlJlJuJvJwJuJkJlJu/uJlJlJ l