Page 70 - 1961-06

D8ff. 2 m u MUL SOCIALISMULUI Nr. 2018

Rn I

frîn elo r au to m a te
Cele mai frecvente defecţiuni
Pentru punerea in valoare a - luat angajamentul ca in cinstea inîPtRROIlBHLlItOmtIM la frinele automate ale vagoa­ trol ai caiUaui şi de a se con­
nelor, se intimplă la sertăraşele trola reciproc. Procedeul este
unor importante masive pădu-- zilei de 23 August, cu 4 luni îna de distribuţie, garniturile de e- simplu dar eficace. Primul re­ P ro p u n e ri înfăptuite
roase înfundate din raionul inte de termen, drumul să fie tanşare şi supapele acestora. Pi­ pară frîna, o verifică în amă­
Sebeş, numai în raza ocoalelor complect terminat, in acest scop nă acum o lună de zile, aceste nunţime şi numai după ce se Cu ocazia în iU n irilor ce au P ropuneri c a : d o ta rea că m i­
silvice Sebeş şi Bisira se vor brigada condusă de tov. Vasile frine automate erau trimise pen­ convinge că poate iuncţiona In a vu t loc în tre d e p u ta ţi şi nului cu ltu ra l cu un a p a ra t
Construi in şesenal drumuri auto Ciotea a chemat la întrecere so­ tru reparat la Simeria, Arad, Ti­ bune condiţiuni o predă comu­ a le g ă to ri, c e tă ţe n ii din. sa tu l de proecţie, un gru p electro ­
mişoara sau Sibiu — după îm­ nistului loan Rusu care-i face gen şi un a p a ra t de radio,
De o lungime de circa cialistă toate brigăzile din şan prejurări. . proba. Cu ajutorul noului ştand, C im pu lu i N eag, oraşul P e­
180 krm Âceste dviimuri, auto tiesr cu obiective precise în ve- acesta supune orice frînă efortu­ au fo st d eja în fă p tu ite.
pietruite vor înlocui In viitori derea ridicării calităţii lucrări- Repararea frînelor. automate a rilor solicitate de vagon. în tim­ troşan i, au fă cu t o sea m ă de
ani mijloacele vechi de transport lor, obţinerii titlului de. „briga fost însă încredinţată de curînd pul mersului. Comportarea frî- TITUS CORNEA
atelierelor de zonă C.F.R. nei se înregistrează pe o diagra­ p ro p u n eri m en ite să ridice
ca plutirea pe riul' Sebeş, care dă de calitate“. Pină în prezent din Alba Iulia. Aici s-a pus în mă care de fapt constituie cer­ învăţător
duce la pierderi şi declasarea a In fruntea intrecerii .se află bri- nivelul de cu ltu ră al satu lu i.

importante cantităţi de material, gada lui Vasile Ciotea şi briga- funcţiune o instalaţie complexă tificatul de funcţionare. De aici Un nou m agazin
vor înlătura complect construc-* frina revine iar la comunistul
da condusă de loan Vaida cu care se face nu numai repa­ Dumitru Doia, care o montează
ţia şi folosirea pe firul văilor a
jilipurilor de apă, consumatoare Acest şantier, răspunzind che rarea ci şi proba frînelor auto­ la vagon. Orice neajuns ivit in A cum cîte v a sile, la Z am , de la d esch id ere, o m a re a-
de importante cantităţi de lemn. timpul reparării şi probei se în­ raion u l llia , s-a d esch is un
mării la întrecere socialistă lan • mate. Este vorba de un ştand, lătură imediat- nou m agazin cu produ se G os­ flu en ţă de cu m părători. N u­
Pentru transportul şi apropia^ ta t. A provizion at cu m ărfu ri
iul materialului lemnos la reţe< sată de Şantierul Cugir-Rîul Ma­ o maşină complicată cu o serie Muncind astfel, cei doi comu­ variate, ca şuncă, co stiţe a fu ­ m ai în tr-o sin gu ră zi acest
lele de drumuri, pe văi, se vor nişti nu au avut pină acum nici m a te, za rza va tu ri, bău tu ri
folosi numai mijloace mecani­ re pentru titlul de „şantier de AL. TRIPSA, M. ROŞIORU, ] de aparate de măsură şi preci­ o frînă care să cadă în termenul a le se etc., m a g a zin u l a cu ­ m agazin a vîn ă u t produ se de
zate, funiculare, decovile, t'rolii, de garanţie. De menţionat că da­ n oscu t în că din p rim ele zile
calitate“, s-a angajat să dea lu-. AL. ROSCA : zie. p e s te 15.000 lei.

crări numai de calitate, cu un Experienţa noastră Printre muncitorii care lucrea­ VIOREL LASC
preţ de cost cit mai scăzut. ză la această instalaţie se nu­
muncitor parchetar
Pentru realizarea angajamen­ L în r e a l i z a r e a d e e c o n o m i i mără şi comuniştii Dumitru Do-

tractoare etc., mecanisme care telor, conducerea şantierului, îm­ 112 pag. — 1,60 lei. ia şi loan Rusu- Ei repară şi fac torită noului ştand de probă, pe C o n s tru c ţii în G. A. C .
au fost deja introduse in mare preună cu activul grupei sindi­ Lucrarea prezintă munca zilnic proba la trei frîne auto­ care cei doi comunişti îl folosesc-
parte în gurile de exploatare- cale, a cărui organizator este desfăşurată de sindicatul uzi- mate pe zi, in loc de două cit cu destulă iscusinţă, timpul de D eşi nou în fiin ţa tă , gospo­ re lo r S.M .T . şi a a te la je lo r.
Astfel, numai la sectorul de ex­ ing. Nicolae Trandafir, au luat prevede norma. Mal intîi fiecare staţionare al vagoanelor s-a re­ d ă ria a g rico lă c o le c tiv ă din D a to rită m u n cii en tu zia ste

ploatare Oaşa funcţionează in o serie de măsuri tehnico-orga- L nelor „Ernst Thälmann" din 1 frînă este demontată şi i se sta-' dus acum numai la operaţiunile R ăhău, raion u l Sebeş, a reu ­ a co lectiviştilo r, a stă zi, a m ­

prezent 4 funiculare şi două li­ nizatorice. Astfel, prin schimba­ ( Braşov, sub conducerea orga- 3 bilesc defecţiunile. Apoi, se tre' frînelor de la 14 la 4 ore. Este ş it ca in tr-u n in terva l de bele g ra jd u ri sîn t rid ica te,
nii decovil, instalate în parchete­ rea unei soluţii tehnice, numai L nizaţiei de partid, pentru mo- j ce la repararea ei. De menţio­ tim p scu rt, să obţin ă o sea ­ a co p erite şi ten cu ite, u rm în d
le Balele şi Gîlceag. pe distanţa de 1 km. se va evita un succes al întregului colectiv m ă de succese. In adu n area ca zilele a cestea să fie date
construcţia a două poduri şi a L bilizarea colectivului în ve-, 1 nat că pentru o calitate bună a de aici şi în primul rînd al co­ g en era lă ce a a v u t loc in ia ­ în fo lo sin ţă .
Aceste mijloace de transport numeroase ziduri de sprijin, ceea derea aplicării pe scară largă lucrărilor, in munca comunişti­ n u a rie a.c., s-a r id ic a t p ro ­
vor contribui mult la ridicarea muniştilor Dumitru Doia şi loan blem a co n stru irii a două D e a se m e n e a şi lu c ră rile la
calităţii lemnului de lucru, re-- ce va duce la realizarea unei e- [ a tehnicii noi şi a tehnolo- 1 lor Dumitru Doia şi loan Rusu Rusu care fac la frinele automa­ con stru cţia rem izei sin t pe
ducerea pierderilor de manipu­ giei înaintate, descoperirii şi s-a statornicit un bun obicei i te reparaţii şi probe numai de
conomii de 70.000 lei. bună calitate.

lare şi transport a materialului Şantierul se poate mîndri cu ( valorificării rezervelor exis- acela de a-şi face un autocon­ I. M. grajdu ri pen tru 200 ca p ete term in ate.
muncitori fruntaşi în întrecerea v ite m ari şi a u n ei rem ize
şi darea în circuitul economic a socialistă ca Mihai Ciabor, Nis- L tente pe fiecare loc de muncă, 1 p en tru aăăp o stirea tra cto a ­ GHEORGHE VULCU
mii de m.c. lemn de lucru răşi-
colectivist
noase care se folosesc In prezent
Ja construirea instalaţiilor de tor Cudula, Teodor Leş, Toan C îmbunătăţirii calităţii trac- S p e c ta c o l al c e lo r m ici
scoatere.
Foltuţ, loan Balcaş, construc­ ( toarelor, reducerii consumu- 1 R ecen t, în sa la fe stiv ă a „C iu percu ţelor“ au cu cerit
Lucrările de construcţii a noi­ ca sei raion ale de cu ltu ră din sim p a tia sp ectatorilor.
lor drumuri forestiere au înce­ Lipsă d e interestori, ca Dumitru Ungureanu, ^ lui de metal, de materiale şi } Podul ce trece peste valea satului iar cei de la secţia drumuri şi poduri H aţeg, g ră d in iţa de copii cu
put încă din anul 1960, fiind e- conductor aufo la cilindrul com­ orar red u s din lo ca lita te, a C ostu m aţia, decorul şi bu ­
xecutate în mare parte de I.C.F, presor. ^ de scule şi a micşorării pro- ^ Mihăieşli, raionul llia, periclitează secu­ n-au venit nici măcar să vadă în ce p re ze n ta t un spectacol- na in te rp re ta re a basm ului,
Cluj (grupul de şantiere Alba C centului rebuturilor. ritatea circulaţiei. Pe acest considerent, stare se găseşte podul, dar de cum să au fă cu t ca spectacolu l să
Şantierul Tonea-Recea nu este 3 secţia drumuri şi poduri a Statului ia măsuri de repararea iui. Aşa stînd .P iesa , „F rum oasa a d o rm i­ se bu cure de u n su cces bine
EUGEN PHOEBUS: 1 popular raional llia. Ia 3 mai a.c. a lucrurile, camioanele şi căruţele care t ă ", d a n s u r ile „ P itic ilo r " şi m eritat.
singurul de acest tel in raionul 3
VASILE COCHECI
Sebeş. Nu de mult s-au mai des­ dat dispoziţie de a se Interzice tre­ transportă buşteni şi alte materiale
chis încă două şantiere mari pe B l i t z — e ş e c u l a g r e s i u n i i 3 cerea peste pod a oricărui autovehicul. necesare amenajării drumurilor fores­ învăţător
îulia). Primul şantier a fost des­ Valea Sebeşului, la Dobra şi
împotriva Cubei j A trecut mai bine de o lună de atunci, tiere, continuă să treacă prin vale. Ge

chis in bazinul Tonea-Recea, un­ Bistra, unde se vor construi zeci 60 pag- — 0,90 lei. Lucrările s-au se vor tace atunci cînd şi această cale
de se lucrează intens la primii oprit aici... de acces va ti oprită din cauza ape­
10 km. drum, planificaţi a «e de km. de drum auto forestier- Cartea demască participa- ^ lor man ? Răspunsul nu c uşor de Pregătiri pentru concurs
termina în anul acesta. Ou uh an Tn urma, !arami munci­ dat.
CLEMENT BODEA ( rea directă a Statelor Unite 3
Ar 11 cazul ca Statui popular al ra­
preşedintele comiteiuiui sindicatului ionului llia să tragă cu cea mai mare Corul şi brigada artistică de
severitate la răspundere pe lucrătorii agitaţie a Casei raionale de cul­
Harnicii constructori, şi-au 1. r. SeDeş L la pregătirea, organizarea şi ) tori din satul Ocolişul Mare. raionul tură din Alba lulia se pregătesc stăpîni pe-a noastră viaţă“. Itl
de Ja secţia drumuri şl poduri, care tă­ intens pentru faza interregiona­ noul repertoriu al corului sînt'
C dezlănţuirea agresiunii împo- ^ Haţeg, la una din adunările populare lă a celui de-al Vl-îea concurs. induse cîntece ca „Scumpă Re­
au propus ca şi în satul lor sa se con­ răgănează începerea lucrărilor de re­ publică“, „Cîntec drag de via­
l triva poporului cuban, anali- 3 struiască prin contribuţie şi tnuncă vo­ Brigada a pus în scenă un ţă nouă“, „Invîrtita de Ia Alba“
Pentru sporirea producfiei de ofel t zează» cauzel.e eşecul.ui. s.ute- 3¦j luntară un cămin cultural. Iniţiativa a program nou, intitulat: „Sîritem şi „Brindisi”, fragment din O*
pera „Traviata“ de Verdi.
(Urmare Im pag. l-a) scop se organizează cu regulari­ C rit de cercurile imperialiste 3 fost sprijinită, la început de Comitetul paraţie a podului.
tate şedinţe operative comune, executiv al Statului popular din Bretea
începutul anului şi pină la 15 unde participă oţelari, lamina- ( din S.U.A. şl de forţele con- } Streiului care, în irunte cu deputaţii, a P. NICOARA
Iunie 1.000 şarje rapide. Scurta­
rea timpului de elaborare a şar­ corespondent
jelor a dus la obţinerea unor in­
tori, şi furnalişti, stabilindu-se trarevolutionare aflate în mobilizat marea masa de oameni la
de comun acord măsurile de îm­ ţ Solda lor. începerea luorârilor. Munca le-a fost
cu spor reuşind ca Intr-un timp rela­

dici superiori de utilizare ai cup'- bunătăţire a calităţii metalului E. OBREAs tiv scurt să; înalţe ciadirea în roşu.

toarelor. In prima jumătate a lu­ şi sorturile de oţeluri ce trebu­ in c u l i s e l e r a z b o :ulu l Rău este insă, că lucrurile s-au oprit
nii acesteia, de pildă, la cupto­ ie elaborate în raport cu ce­ aici. Comitetul executiv al statului

rul nr. 1 de la oţelăria nouă, un­ rinţele luminătorilor. Drept ur­ rece popular a neglijat ca lucrările de con­
de s-au făcut şi anumite modifi­
cări constructive, s-au obţinut mare în luna mai, cantitatea de 8 8 pag. — 1,15 lei. strucţie să-şi continue mersul normal.
zilnic pe fiecare m-p. vatră cup-'
tor In medie, cu 1.800 kg. de o* rebut admisă la oţel Martin a t Lucrarea demască politica 3 Deşi a trecut un an de atunci, zidu­
ţel mai mult decît era planificat. fost mult redusă. La oţelul tur­ L reacţionară de creare şi men- rile clădirii continuă s'S’+sîea în băta.-
La cuptorul de 400 de tone, s-a nat pentru ţevi, calitatea l-a a ) ia ploilor. In această situaţie mai mulţi

realizat în luna aceasta un indi­ crescut cu 4 la sută faţă de rea­ L ţinere a încordării interna- ^ cetăţeni s-au adresat Statului popular
ce mediu de 9,67 tone de oţel pe lizările din anul trecut. L fionale dusă de către cercu-
raional cerind sprijinul in procurarea
m.p. vatră de cuptor şi zi calen­
daristică. ^ masei lemnoase necesare pentru aco­
Promovarea noului, cit şi des­ L rile imperialiste în irunte cu 3 periş. Cu toate intervenţiile lăcute. nid
In vederea ridicării calităţii
oţelului, printre alte măsuri s-a coperirea şi valorificarea de noi monopolurile din S.U A. şi de- ^ pînă în prezent nu s-au luat nici un
rezerve interne, constituie o fel de măsuri.
introdus şi procedeul de turna­ preocupare permanentă pentru L monstrează că în condiţiile 3 Comitetul executiv al Statului popu­
re a oţelului necalmat cu capac
oţelari. La oţelăria Martin nr- 2 ( actuale, cînd raportul de tor- ) lar raional din. Haţeg ar trebui să n-
halizeze pe plan local posibilităţile de
s-au introdus de ctirînd noi meto­ L te Pe plan mondial este fa- ^ procurare ă lemnului şi să răspundă
de de elaborarea oţelului. In mod vorabil socialismului şi păcii, 1 cererii cetăţenilor ăin Ocolişul Mare.

cert şi acestea vor permite o- (. uneltirile cercurilor agresive -j După o scrisoare trimisă de MA­

chimic de aluminiu, metodă care ţelarilor să înregistreze noi şl r sînt sortite eşecului. 3 RIN CĂRUNŢII — slrungar la

dă rezultate bune. Tot în acest noi succese tn întrecere. , ->«_<j .-1 CI.S.H,

Muzica şi dansul sini

în strînsă armonie mai a-

Pentru desfăşurarea cu succes mai mult pe studenţi de pro­ cursurile teoretice, deoarece aibă un miner (cit durează exe­ les atunci cînd „balerine­
blemele producţiei, pentru a i aceste colective sînt mal bine cuţia unui cadru, din ce mate­ le“ pun tot sufletul în in­
instrui mai temeinic asupra închegate, şi-au format deja o riale se face în funcţie de pre­ terpretare

configuraţiei zăcămintelor. opinie sănătoasă. siunea straturilor etc.). Urmea­ IN CLIŞEU: grupul

a p r a c t i c i i s f u d e n j i l o r î n p r o d u c ţ i e După asigurarea conţinutului Prin colaborarea din timp cu ză ca apoi colocviile respective de „balerine“ din clasa
corespunzător programelor de întreprinderile unde studenţii să se ţină la institut. I-a a Şcolii ,,dr. Petru
practică, conducerea Institutu­ vor efectua practica, au fost Organizaţiile de U.T.M. şi Groza“ din oraşul Deva,
Asociaţia studenţească au ur­
In curînd studenţii vor pă­ nutul programelor a fost prins die lucru pe timpul practicii, lui, catedra de practică, con­ pregătite toate condiţiile de ca­ mărit de asemenea, oa pe tim­ Cititorii propun:
răsi amfiteatrele, laboratoare­ intr-un sistem mai logic de des­ Idar în acelaşi timp Îşi comple­ dusă de conferenţiarul Şomlo zare, au fost stabilite secţiile pul practicii de an studenţii să
le, sălile de studiu, spre a se făşurare, obllgînd pe student să tează cu mai multă uşurinţă Ştefan, organizaţiile U.T.M. şi pe unde se vor perinda stu­ fie antrenaţi la acţiunile de • Un grup de muncitori
îndrepta către locurile unde observe in paralelă şi să descrie caietele de practică, îşi dezvol­ Asociaţia studenţească, s-au o- denţii. In fiecare întreprindere muncă patriotică pentru înfru­ din cartierul Viile noi, ora­
vor efectua practica in produc­ sub formă de jurnal — fără tă gustul pentru cercetarea cupat de organizarea practicii a fost numit un responsabil cu museţarea întreprinderilor, la şul Deva, propun conduce­
ţie. In anul acesta, studenţii In­ a-1 supraîncărca — desfăşura­ ştiinţifică. Studentul, fiind mo­ tn mod temeinic, în funcţie practica din rîndul celor mai acţiunile culturale. Ei vor spri­ rii i.G.O. să ia măsuri ca în
stitutului de mine „Gh. rea in timp şi în spaţiu a ace­ bilizat să observe ou atenţie şi de locurile unde se va desfă­ buni ingineri şi a fost adaptat jini pe tinerii candidaţi recru­ zilele de tîrg (miercurea),-
Gheorghiu-Dej“ din Petroşani vor leiaşi operaţiuni care se repe­ Să-şi noteze cu grijă aceste ob­ şura. programul de practică la spe­ taţi pentru lnvăţămîntul supe­ pe traseul Deva-Şoimuş, să
desfăşura o practică cu un con­ tă în mod ciclic, dar numai servaţii asupra întregului pro- cificul acelei întreprinderi, atît rior să se pregătească In vede­ mai pună un autobuz in
ţinut mai bogat, mai bine or­ ca ordine, nu şi din punct de cest tehnologic ce se aplică deo­ Şi în privinţa organizării S-a din punct de vedere al conţinu­ rea examenelor de admitere, le circulaţie- In acest fel se va
ganizată şi mai plăcută decît vedere al conţinutului. In felul sebit de la o rocă la alta, se învăţat din experienţa anilor tului cit şi al formei de organi­ vor povesti despre frumuseţile evita aglomeraţia, iar mun­
în anii precedenţi. Programelor acesta, studenţii vor fi mobili­ obişnuieşte cu disciplina liber trecuţi. Ţinînd cont de preve­ zare. Da dispoziţia studenţilor, specialităţii lor, lămurindu-i să citorii de aici nu vor mai
ide practică li s-a asigurat un zaţi într-o observare dinamică consimţită a muncii, se înca­ derile Directivelor Congresului pe timpul practicii, vor fi puse se îndrepte spre Institutul de ii nevoiţi să rămînă în sta­
conţinut consistent, care să a deosebirii dintre roci, oare drează întocmai în programul al n i-lea al P.M.R., locurile de de către întreprinderi, biblio­ mine. ţie aşa cum se intimplă de
pună la contribuţie întreaga ca­ variază de la o zi la a lta ; vor de -muncă al muncitorului ală­ practică au fost concentrate tecile, cabinetele tehnice ale multe ori.
pacitate teoretică a studenţilor vedea ce tehnologie se aplică turi de oare lucrează. S-a in­ acolo unde minele vor cunoaşte acestora, săli de studii, pentru Ca îndrumători ai practicii de
şl oare să le trezească gustul fiecărui caz în parte, după ce trodus, de asemenea, pentru o mare dezvoltare in viitor, ca paralel cu efectuarea prac­ an au fost selecţionate cadrele • Pentru o cit mai con­
•pentru specialitatea pe care proeedeie şi cit timp durează studenţi obligaţia de a face pe atit cele de cărbune cit şi de tică a unor lucrări, studenţii universitare cele mai compe­ ştiincioasă deservire, locui­
şi-au ales-o. fiecare operaţiune. In felul a- timpul practicii şi o mică co­ minereuri fieroase şi nefieroa- să poată consulta 'materialul bi­ tente. Profesorul Pop Emil, şe­ torii din Haţeg, propun ca
cesta, studenţii capătă mai lecţie de roci, eşantioane, piese se, acolo unde condiţiile geolo­ bliografic legat de operaţiunile ful catedrei de geologie, va la secţia frizerie ce aparţi­
Pînă acum aceste programe multă maturitate în deprinderi, confecţionate de ei. mostre din gice a zăcămintelor sînt cit respective. pleca la Baia Atare unde va ne cooperativei „Reteza­
pentru desfăşurarea practicii şi îşi însuşesc mai multe cunoş­ diferite produse. Această preo­ mai variate, unde tehnica nouă conduce personal practica la tul“, să se introducă bo­
Întocmirea caietelor de practică tinţe practice, înţeleg mai just cupare, pe lingă faptul că îl va se aplică cu preponderenţă. La ’Sfîrşltul practicii exami­ obiectul ’Geologia minieră, in­ nuri de ordine. S-a obser­
erau alcătuite mai piuit din aplicarea tehnicii în condiţii ajuta pe studenţi să cunoască Studenţii vor efectua practica narea nu se va mai face de că­ trodusă pentru prima dată In vat că procedeul actual du­
enumerarea obiectelor de stu­ naturale diferite care, de a lt­ cu comeptenţă şi uşurinţă ori­ In acest an pe lingă întreprin­ tre o comisie mixtă ca pină anul acesta, conferenţiarul Bră- ce la o seamă de nemulţu-
dii. Vorbind despre capitolul fel, este însăşi scopul practicii ce rocă, va contribui la îmbo­ derile miniere din bazinul Baia adum, ci de către comisia de deanu Nicolae, de la catedra mirL
„Săparea galeriilor subterane“, în producţie. găţirea laboratoarelor institu­ ÎWtare, la uzinele „Independen­ încadrare tarifară din întreprin­ rde mecanică minieră, va îndru­
Şde exemplu, în programă erau tului. ţa“ Sibiu, unde se fabrică uti­ derile respective- In faţa aces­ ma practica studenţilor la Uzi­ • Călătorii de pe rutele
înşirate operaţiunile procesului In afară de aceasta, ghidu- laj minier, şi la U.R.U.M. Pe­ tei comisii studenţii din anul na Se utilaj minier „Indepen­ Haţeg — Sarmizegetusa şi
tehnologic; tăieîea rocii, în­ rile pentru desfăşurarea practi­ Incepînd din anul acesta, con­ troşani. I vor susţine o probă de lucru denţa“ din Sibiu etc. Haţeg —; Baru Mare pro­
cărcarea şi evacuarea, susţine­ cii au fost întocmite în aşa fel siliul ştiinţilfc al Institutului de apropiată de cunoştinţele unui pun conducerii I.R.T.A. sa
rea excavaţiei etc., fără a h oa ele să transmită studenţilor mine din Petroşani a hotărît Prin concentrarea tocurilor ajutor d'e miner (manipularea Acestea sînt cîteva din mă­ ia măsuri ca şi pe aceste
se da o formă de îndrumare din anul I şi n minimum de introducerea practicii şi la o- de practică, Cadrele didactice maşinii de încărcat, placarea ^ trasee să fie puse în circu­
biectul geologia -minieră pentru vor putea să dea 6 îndrumare judicioasă a găuritor pentru surile întreprinse la Institutul laţie autobuze corespunză­
detailată, care să antreneze pe cunoştinţe de specialitate pe studenţii din anul II. Dacă lă mai substanţială studenţilor, puşcare, 'confecţionarea "cablu­ toare.
acest obiect nu era prevăzută să-i controleze mai îndeaproa­ lui de susţinere etc), iar stu­ Se mine din Petroşani, pentru
fetudenţi în a observa şi a cer­ care încă nu le primesc la practică în producţie, acum s-a pe. Pentru acelaşi scop, stu­ denţii din anul n vor susţine
constatat că ea este deosebit denţii vor efectua de data 'ai­ oa practica din anul acesta să
ceta procesul tehnolog’r apli­ cursurile teoretice- Datorită a- de necesară pentru a apropia probe de lucru apropiate de cu­
cea st a practica pe schema gru­ contribuie şi mai mult la pre­
cat în diferite condiţiuni cestui ghfcî îmbogăţit, detai­ noştinţele pe oare trebuie să le
pelor din care fac parte şi lfi gătirea viitorilor ingineri mi­
De data aceasta însă, conţi- lat, studenţii primesc mai mult
neri.

LAL ro m u lu s