Page 71 - 1961-06
P. 71
Nr. 2018 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 8
Vi AŢA DE PARTi D Utilaje fr'spriferice mm iu. srl s . §>.
IN ATENŢIA CO M U N IŞTILO R - Pentru o bună conservare şi păstra
re a produselor, unităţile O.G.L. Ali
CALITATEA PRODUSELOR mentara şi ale întreprinderilor de ali
mentaţie publică din regiunea Hune
Întreprinderea de industrie locală o scamă de propuneri. Împreună eu midă, evitînd astfel apariţia la produsul doara, au fost dotate de la începu Combina pentru recoltarea car- Pe urmele
„Horia“ din Alba lulia. Dn şir de gar conducerea administrativă s-au analizat finit a aşa.zisei spume de mare şl au tul anului şi pînă în prdzent cu 37 toiilor tip „KGP-2 " în curs de
nituri. camere combinate, abia ieşite apoi posibilităţile de realizare a fiecă cerut mărirea intervalului între apli utilaje frigoriferice. Este Vorba de du construcţie la uzina „V. V. Kui- materialelor publicate
din hala de finisaj, aşteaptă momen rei propuneri în parte. Mai mult, bi carea celor trei straiuri de lustru în lapuri pentru măcelării, frigidere, vitri bîşev" din Roiomena, U.R.S.S.,
tul recepţionăril. In jurul lor sau adu' roul organizaţiei de bază a organizat scopul unei uscări mai Diine a piese ne frigoriferice, dozatoare pentru lapte,
ţţai controlorii de calitate ai întreprin un control riguros asupra telului cum lor. baruri, conservatoare pentru îngheţa In to to : Asamblarea noilor
derii şi reprezentanţii beneficiarilor. Se propunerile oamenilor, sînt traduse în tă etc. In prezent unităţile comerciale combine.
verifică în amănunt llecare garnitură, viaţă. Acest control a fost însoţit în Şi ia sectorul de turnătorie, în urma din regiunea Hunedoara dispun de
fiecare subansamblu. De ţaţă slnt fj totdeauna de 0 îndrumare calificată. La propunerii membrului de partid Ioan peste 300 utilaje frigoriteţice. Pînă la
tovarăşii losif Schuster. secretarul or locurile de muncă s-a asigurat de ase Qroza, s-a instalat o macara cu care sfîrşitul anului aceste unităţi vor mai
ganizaţiei de bază, şl Gheorghe Albti, menea o agitaţie vizuala concretă, le acum se poate turna piese grele de bu fi dotate cu încă 83 de asemenea
membru al biroului organizaţiei de gată de sarcinile de producţie aţe fie nă calitate. De asemenea, comunistul utilaje.
cărei secţii şi s-a introdus evidenţa în Ioan Volonciu a propus confecţionarea
bază. Ei, nu sînt controlori de calitate\, trecerii socialiste pe zile, oameni, echi şi dotarea atelierului de lâcătuşerie cu '—060—
pe şi secţii. Fiecare comunist şi fiecare noi matriţe şi dispozitive pentru ca
dar înţeleg toarte bine ce înseamnă tovarăş din activul fără de partid a toleranţele la produsul finit să fie redu Mărfuri noi
a iace un lucru care să corespundă primit sarcina să se ocupe de dte tifi se la maximum. In mare parte acest
cerinţelor. Pe ţaţa lor se poate citi e- muncitor cu o calificare mal slabă Jaf lucru s-a şi făcut, iar piesele execu Zilele trecute, bazele de aprovizio
moţia... Un lucru liresc, pentru că aici, tot în acest scop, biroul organizaţiei tate la secţia lăcătuşerie sînt de la o nare din regiunea Hunedoara au pri
în fata comisiei de recepţionare era la de bază a iniţiat şl organizarea unui zi la aha tot mai bune. mit şi au început să expedieze unită
mijloc miarca întreprinderii, prestigiul curs de minim tehnic. ţilor comerciale noi mărfuri. Astfel,
colectivului şi în primul rînd al co Lucruri bune se pot spune şi despre s-au pus în vînzare aparate de radio
muniştilor. Spre satisfacţia tuturor, co Iri mod periodic Iruntaşii sînt popu activitateia comuniştilor din secţia pa tip „Enescu", aparate de radio cu
misia de recepţionare a dat marii ma larizaţi la gazeta de perete, panoul ite nificaţie. Aici, membrii şi candidaţii tranzistori, maşini de spălat şi frigi
jorităţi a garniturilor de mobilă califi onoare şi prin staţia de radioilcare din de partid 0avrtlă Giurgiu, Ştefan Lo- dere din import, 8.000 perechi pan-
cativul „foarte bine" şi în parte „bine". localitate. renez, Ştefan Deneşan şi alţii, mani tofi-tenis, 2.000 m.p. perdele din bum
festă o preocupare crescîndă faţă de bac, 280 motociclete „Jawa“ de 125
şi 175 cm.c. şi. altele. De asemenea
s-an mai pus în vînzare iiol mărfuri
de sezon ca imprimeuri, ţesături de
mătase, articole de nylon etc.
...In prezent la Întreprinderea „Ho Rezultatele obţinute sirii analizate a- calitatea pîinif. Nu întîmplâtor comu V1 */—»/—•f * */—'i •
ria" se atlă în diteriţe iaze de lucru
D upă un an de muncăalte garnituri de mobilă. îmbucurător
ttt în şedinţe de grupe de partid cit şi nistul Gavrilă Giurgiu a tost selec tL N a s u r i e f i c i e n t e
în şedinţe ale biroului organizaţiei de ţionat fn echipa de brutari care au re
1 Articolul „Un conţinut cit zetelor de perete din uzină.
este faptul că încă ae pe acum sa bază. Rînă acum, a -tost analizată în prezentat regiunea la concursul pe ţară în comun
poale spune că la stîrşftul tuturor ope şedinţă de birou preocuparea grupelor pentru pline de bună calitate. De la T mai concret, (militant 1“ — In primul rînd, articolul a )
(_ apărut in ziarul „Drumul fost prelucrat cu toţi secre- 1
raţiunilor mobila va fi de bună cali de partid de la sectoarele lemn-mobi- eoncurs el s-a întors cu un bogat ba La sfîrşitul lunii martie 19(50, 103 fa clă furajeră (4,5 ha.) şi cartoli (3 ha.). L isocialismului“ nr. 1997 din tarii organizaţiilor ăe bază 1
tate. Pentru acest lucru munca se des lă şi panificaţie pentru calitatea pro gaj de cunoştinţe privind întocmirea milii de ţărani muncitori din Sălciva, Timpul ploios din ultima perioadă a
t 27 mai a.c., analiza activi- care, la rinăul lor, l-au dez- 4
făşoară cu asiduitate. Dar, nu numai duselor. In aceste şedinţe s-a discutat reţetelor de fabricaţie şi acum caută raionul Ilia, au pus bazele gospodăriei împiedicat într-o oarecare măsură buna L tatea gazetei de perete de bătut cu colectivele de re- ţ
aici se munceşte intens ci în toate sec faptul că fiecare muncitor trebuie să să le împărtăşească şi altor munci colective din satul lor. întreţinere a culturilor. Cu toate aces r la secţia turnătoria de lingo- dacţie ale gazetelor de pere- }
toarele întreprinderii, in primele rîn- fie un controlor al propriilor sale pro tori din secţie. tea, la dala de 16 iunie se terminase
duri ale luptei pentru calitate se si duse. De asemenea s-a pus accentul pe De Ia început, noii colectivişti au ho- praşiia La la porumbul pentru con [ tiere a uzinei „Victoria“ Că- te. Activitatea gazetei de pe- 1
tueăză comuniştii. Explicaţia e firească. necesitatea extinderii controlului de ca In planul de muncă al biroului orga tărît să muncească în aşa fel îneît sumul colectiviştilor şi pentru siloz şi
Organizaţia de partid, toţi comuniş litate pe faze de lucru. nizaţiei de bază de la I.l.L. „Horia" să-şi dezvolte multilateral gospodăria. sapa a doua la cartofi, sfecla furajeră t lan, scoţînd in evidenţă lipsa rete de la secţia lingotiere a J
din Alba lulia e prevăzut ca în prima’ Zilnic, pe ogoarele sălcivenilor s-a şi floarea-soarelui. Nu degeaba colec.
muncit cu spor. Participarea In nu [• ele preocupare a biroului or- fost analizată la 30 mai a.c.
r ganizaţiei de bază din aceas- şi în şedinţa biroului organi- ¦)
zaţiei de bază, stabilindu-se 1
tii manifestă un interes crescînd pentru In această muncă, s-au născut 6 adunare generală de partid să se ia măr mare la lucru, a avut Inllueuţă tivişti ca Uheorghe Jeler, Lucreţia Cri- [ tă secţie faţă de îndrumarea sarcini concrete pe membrii 1
în discuţie tocmai telul cum comuniştii pozitivă asupra rezuilatelor obţinute. şan, Ana Hodor, ori Livia Popescu, au l concretă a activităţii gazetei
din întreprindere s-au ocupat de tra. In primul an de muncă (cu toate că căutat să folosească, împreună cu cei
c calitate superioară a produselor. Să seamă de iniţiative Iar rezultatele nu ducerea în viaţă a importantei sarcini timpul n-a fost destul de prielnic) s-au lalţi colectivişti, fiecare oră bună de l ăe perete. colectivului de redacţie. •ţ
ce o au, de a ti animatorii întrecerii realizat producţii de 1.800 kg. porumb lucru la cîmp pentru terminarea aces
redem deci unele măsuri şi metode de au întîrziat să se arate. La sectorul boabe şi 1.140 kg. grîu la ha. tei lucrări. L¦ Din răspunsul trimis re- Drept rezultat, la gazeta }
pentru produse de calitate superioară. dacţiei de către comitetul de ăe perete criticată, cit şi la 1
După oum se vede însă, ei vor avea
muncă ale organizaţiei de partid da lemn-mobilă, comunişti ca Toma Măr- ce raporta în adunarea generală, pen ( partid al uzinei „Victoria“ alte gazete ăe perete de la j
tru că obţinerea unor produse de cali
eici. gineanu, Gheorghe Ştet,,;Aron Hiia şi tate superioară a stat mereu în preo (. Călan, rezultă că cele men uzina „Victoria" Călan, au
cuparea lor, al întregului colectiv care
încă de la apariţia Directivelor Go- alţii, au fost iniţiatorii introducerii con ţine la marca produselor întreprinde ţionate in articol sînt întru- început să apară — aşa cum
rii. totul juste şi că acesta a ser s-a constatat ulterior — ar
mitetului Central al partidului cu pri trolului de calitate pe faze de lucru, Vînzînd statului întreaga cantitate Paralel cu executarea lucrărilor din vit la luarea unor măsuri
I. MANEA ticole bune, contribuind .ast- -j
vire Ia criteriile principale ale întrecerii ! au înlocuit baiţul Ia piesele de culoare de sfeclă de zahăr, cîmp, colectiviştii fel la realizarea sarcinilor ce 3
socialiste, biroul organizaţiei de bază închisă, obţinînd prin aceasta un lus colectiviştii au pri T oate g o sp o d ă riile clin Sălciva s-au în eficiente pentru îmbunătă stau in faţa muncitorilor de 1
mit 56.000 lei, grijit şi de dezvol
« iniţiat o dezbatere amplă, în şedinţe tru mai bun; au introdus metoda şle importante cantităţi colective, la n ivelu l tarea sectorului zoo ţirea activităţii tuturor ga- aici. 3
lărgite ale grupelor de partid, a pro fuirii pieselor de doua ori şl pe bandă de zahăr şi tăiţei celor fru n taşe tehnic. Ei au cum Despre gospodari
pentru ferma de părat pînă acum 206
blemelor legate de calitatea produse etc. Tot ei, au înlocuit piatra albă pen? 1
Articolul cu titlul menţio \minatul public, se ăatoreşte ^
lor. In acest scop muncitorii au făcut tru umplutul porilor cu praf de cără- animale. Tot în primul an au valo oi, 10 scroiiţe, 20 de porci pentru în
rificat 16 boi, o parte din recolta de grăşat, 21 viţele şi au construit, cu nu nat fiiai sus a apărut în zia- lipsei de contoare electrice, .j
, = r - ,5saafe,:-- ¦¦¦¦¦¦¦'------= cereale, precum şl var în valoare de mai 70.000 lei, un grajd în care pot îl 1 rul nostru nr. 1997 din 27 fapt pentru care Sfatul popu- -j
10.000 Iei. Acest lucru a permis să se adăpostite 80 capete vite mari.' 1 mai a.c. şi se referea la fap- Iar din Bâiţa nu a încheiat 1
Împartă la fiecare zi muncă, 8,68 Iei, Dar construcţiile nu se vor opri aici. 1 tul că pe străzile şi in casele contract cu l.G.O., pe moţi- 1
7,6 kg. porumb boabe, 8,5 kg. grîu, In planul de construcţii mal sînt prevă ţ oamenilor din satul crăciu- vul că, sub formă de pauşal, i
1,5 kg. cartoti, 0.2U0 Kg. zahăr, şl Im zute două pătule a două vagoane fie neşti, comuna Bălţa, raionul se foloseşte prea mult cu- j
portante cantităţi de turaje. care, o remiză pentru atelaje, un saivan Brad, nu mai ard becurile rent... )
Belşugul a pătruns in casele oame. Încăpător, o magazie pentru depozita electrice din cauza unor ne In urma criticii apărute in j
nilor. Colectiviştii Nicolae Popescu, rea cerealelor şi să sape două fîntînl, glijenţe. ziar, sfatul popular din Băi- 1
Matei Grişan, ori Nicolae Crişan au ale căror. tuburi de beton sînt deja Cele sesizate in ziar sini ţa s-a obligat ca pînă ia f j
primit pentru munca depusă anul tre confecţionate. juste — ne răspunde Sfa iulie a.c. să procure con- }
cut între 1.900-2.200 kg. porumb boa De la începutul anului, în contul tul popular al raionului Brad. toarele, iar l.G.O. Brad să )
be, 900-1.100 kg. grîu, 6U0-600 kg. !car gospodăriei colective au intrat impor ^ 'Motivul pentru care la Cră- le monteze de îndată ce a- 1
tofi, .6-8 kg. zahăr şi cile 2.200-2.500 tante sume de b a n i: b.UUO lei de la ^ ciuneşti nu funcţionează ilu- cestea vor fi procurate. '
lei. ’ i- ¦ vlnzarea mieilor, 25.000 Iei de la vă- Dr&srnu! va fi r e d a t circufafieî
Rezultatele obţinute nu l-au mulţu rârie, banii de pe cei 24 boi, 3 vaci şi De mai multă vreme stra urma intervenţiilor făcute a j
da din spatele staţiei C.F.R.
mit însă, aşa că au hotârît să sporeas 300 kg. brinză date la contract. Iar Călan, a ăevntt impractica obţinut sume corespunzătoa- Ţ
bilă pe motivul proastei sale
că şeptelul, să ridice noi construcţii, din vlnzarea a 320 kg. lînă, 20 porci (, întreţineri. In acest sens, s-a re în buget pentru întreţine- 1
î publicat în ziarul nostru nr.
să extindă suprafeţele cultivate cu ce graşi, 13.000 kg. grîu, 11.000 kg. po ^ 1996 din 26 mai a.c., nota rea şi repararea drumurilor. }
(• critică „Lipseşte iniţiativa".
reale, să vîndă statului cantităţi spo rumb, 12.000 kg. cartoti, 3.000 -kg., Prin tehnicienii sfatului s-a i
Răspunzină criticii aduse
rite de cereale, carne, lapte, lînâ ş! floarea-soarelui, 500 kg. fasole uscată, C prin ziar, Sfatul popular al întocmit şi documentaţia ne- -j
S- oraşului Călan arată că în
brînzâ. contractate cu sfatul vor obţine de a- cesară, astfel că lucrările de ¦)
Hotărirlle lor. luate atît în adunâ- semenea sume importante care, împreu sistematizare şi modernizare )
nile organizaţiei de bază cît ş’i în adu nă cu celelalte venituri de la ramuri a drumului din spatele sta- 1
nările generale ale colectiviştilor, au le anexe, vor spori şi mai mult ave. ţiei C.F.R. vor începe in ziua ^
început să prindă viaţă, In toamnă au rea gospodăriei, se vor putea construi
Insămlnţat cu grîu 61, ha. iar în pri noi obiective, va creşte valoarea zilel- ăe 20 iunie a.c. 3
măvara aceasta ogoarelp sălcivenilor muncâ. uJ»—iV—/
losif I'oth este strungar Iruntaş la Atelierele de reparat material rulant din Simeria. El îşi depăşeşte lunar au fost semănate cu porumb pentru La Sălciva sînt oameni harnici şl
norma cu 18—20 la sută. boabe (85 ha.), porumb pentru siloz pricepuţi. Organizaţia de partid şi con
T17 ha.) tloarea-soarelui (3 ha.), sfe- siliul de conducere îndrumă şi orga-
lată-l în totografîe lucrînd la strung. nizează cu competenţă treburile în gos
podăria colectivă.. Iar colectiviştii, prin 22 IUNIE 1961
Cums-a supărat pe mine cel mai bun prieten participarea în masă la activitatea gos PROGRAMULI: 5,40 Muzică uşoa că; 19,40 Concert simfonic; 21,30 Lec
podăriei doresc ca în scurt timp să ri ră interpretată la acordeon; 6,10 Val tură ghicitoare; 21,45 Muzică de dans;
dice marea lor familie pe o treaptă su suri interpretate de îanlară; 6,30 Jo 22,50 Muzică de estradă; 23,15 Mu
curi populare romîneşti; 7,45 Gîntece zică de cameră.
perioară, la nivelul gospodăriilor agri pioniereşti; 8,30 Goncert de dimineaţă;
9.05 Muzică populară romînească; 9,30 PROGRAMUL II: 12,10 Concert de
Pe prietenul meu Ionel îl S-a supărat şi mai tare. port eu ? Simţeam că îmi ies zare celor scrise pe afişe, că cole colective fruntaşe. Vreau să ştiu; 10,30 Muzică uşoară muzică uşoară; 13,03 Din folclorul po
din ţări socialiste; 11,03 Arii şi dan poarelor; 13,40 Muzică din opereta
cunosc de ani ăe zile ca pe — Va să zică tu eşti nevi din fire. Ionel îmi arată atunci la terminarea spectacolulw A. DAVID suri din opera „Ruslan şi Ludmila“ de „Grai nou" de Ciprian Porumbescu;
—000— Glinka; 12,30 Golocviu despre calita 15,45 Muzică uşoară; 16,30 Melodii
un om vesel, mereu cu zimbe- novat pentru toate ce am pă un afiş. deci în jurul orei 23, vor avea te; 12,37 Gîntece inspirate din lupta populare romîneşti; 17,00 Muzică de
popoarelor pentru pace şl libertate; cam eră; 17,30 ?!latul medicului; 18,06
ttil pe buze. De aceea, mare ţit ? — Ce scrie aici ? mijloace de transport, prin 13.05 Buchet de melodii; 14,00 Pro Estrada melodiilor; 18,45 Să învăţăm
gram emis de studioul de radio Ia şi; limba rusă dntînd; 19,40 Gîntece so-,
mi-a fost mirarea in diminea — Te asigur Ionele că nu Citesc afişul, nu găsesc ni autobuzele l.G.O. Se dezvoltă 14,30 Muzică din operete; 15,10 Mu vietiee Inspirate din lupta pentru apă
ţa zilei de 8 iunie a c. cină ştiu nimic şi n-am făcut nimic mic deosebit. E afişul care La terminarea spectacolului zică populară romînească; 16,45 Mu. rarea p a t r i e i 20,00 Muzică populară
ne-am Intîlnit în drum spre ca să-ţi produc vreo supărare. m-a inspirat să-i recomand au ieşit din sală satisfăcuţi. zică uşoară; 17,25 Prelucrări de fol din Africa; 20,20 Noapte bună copii;
serviciu, văzinău-l cu o înfă —Cine a fost cu iăeea de lui ionel de a merge la spec Au asistat la un spectacol reu reţeaua comercială clor ale compozitorilor sovietici; 18,00 20,30 Interpreţi de muzică uşoară 5
Gurs de iniţiere muzicală ; 18,30 Tri 21,15 Gintă orchestra de muzică popu
ţişare tristă, abătut. a merge la teatrul de estradă? tacolul ăe la Petrila. Pe afiş şit. Afară insă au rămas de Reţeaua unităţilor comerciale buna radio; 19,05 Tinereţea ne e dra lară „Doina Moldovei" din Iaşi; 21,45
gă ; 19,25 Muzică populară romîneas- Părinţi şi copii; 22,30 Muzică de dans;'
Nu m-a salutat ca altădată. Am început să-mi .revin. scria că autobusele l.G.O. asi zamăgiţi. Urau mimai două din regiunea Hunedoara se dez 23,15—24,00 Goncert-serenadă.
Mi-am amintit că l-am sfătuit gură transportul 'Spectatorilor
Iar la salutul meu abia mi-a cu citeva zile înainte să mear din Petroşani atît la ducere autobuze, in care n-au intrat voltă continuu. Numai de la în
răspuns, murmurind cîteva cu gă să asiste la spectacolul dat cît şi la întoarcere. ceputul anului şi pînă In prezent
vinte pe care nu le-am în ăe teatrul de stat de estradă nici jumătate din spectatorii au fost deschise în întreaga re
ţeles. 'Mi-am zis că figura sa din Deva, spectacol care avea — Ce vrei să spui ionele, giune un număr de 27 unităţi
supărată se ăatoreşte ploilor că cele scrise nu corespund care locuiau da Petroşani. noi. Printre acestea se numără
care in ultima vreme, la Pe loc la Petrila in seara de 7 adevărului ? un magazin de moto-sport în o-
troşani au căzut cam des. De iunie, un spectacol bun, apre Unii, mai încrezători In pro raşul Petroşani, două magazine
aceea i-am spu s: ciat mult ăe spectatori, ăe ~ Juma, juma. alimentare în Hunedoara, unul
aceea am prins curaj. — Cum, adică? misiunile făcute ăe l.G.O., au la bluming şi altul lingă gara
— Ce eşti aşa plouat, io — Transportul a fost asi mică. De asemenea, în prezent
— Şi vrei să spui că n-a gurat insă numai la ducere. aşteptat să vină alte autobuze. se iac. pregătiri pentru deschide
nele ? fost bun spectacolul „Pe trep La întoarcere s-a schimbat po rea a încă 39 unităţi comerciale
Atîta i-a trebuit. A sărit ca vestea. Vezi, ăe aceea n-am Alţii, mai păţiţi, au luat-o pe printre care 11 unităţi în oraşul
tele revistei“ ? să ţi-o iert. Deva, 12 unităţi in oraşul Hu
ars. 'M-a luat intr.o serie de — N-am spus acest lucru jos in puterea nopţii spre Pe nedoara, 2 în oraşul Petroşani,
vorbe, aşa cum nu l-am auzit l-am cerut explicaţii. Puţin 2 unităţi în oraşul Simeria etc.
niciodată. Din tot ce mi-a în şi nici n-aş putea spune. Insă mai liniştit, Ionel mi le-a dat. troşani. Autobuze n-au mai
şirat am reţinut că se referea l.G.O., drumul, ploaia. De menţionat că s-au luat mă
la l.G.O., teatru de estradă, In seara zilei ăe 7 iunie a.c. venit, aşa că bietul meu prie suri pentru ca aceste unităţi să
ploaie, drum. L-a început n-am Mă glnăeam, poate fără să dornici ăe a asista la specta fie dotate cu mobilier modern,
priceput nimic... L-am rugat ştiu, Ionel o fi transferat la colul dat de Teatrul de stat ten a trebuit să vină şi el pe
l.G.O. şi în special, într-o sce ăe estradă din Deva, un nu din material plastic, confecţionat
cu frumosul. nă va fi existat ceva referiri jos, în timpul nopţii şi pe o
— Ionele dragă ’stai să ne la activitatea acestei între măr destul ăe mare ăe oameni la o întreprindere specializată
prinderi. II întreb. ploaie nemiloasă din Petrila ( din Timişoara.
lămurim, s-o luăm pe îndelete ai muncii din Petroşani s-au
şi ce vină am de toate cele — Ce legătură are teatrul la Petroşani. i
ce înămgi tu ? cu l.G.O. şi dacă are, ce vină deplasat la Petrila, dinei ere-
^/v'Y» Iată deci că din cauza nepă- ? 22 IUNIE 1961
sării conducerii l.G.O. Petro- ( DEVA: Setea; HUNEDOARA: Minărie ; N-am ucis; HAŢEG?
Veneţia, Luna şi tu ; PETRO Alerg după o stea : BRAD : Fru
şani faţă ăe buna deservire a ŞANI: Pescuitori în apă tul moasa aventură; LONEA : Răz
bure ; Gr aribalăi; ALBA IULIA: bunarea ; TEIUŞ: Setea ; ZLAŢ-
populaţiei, lucru care nu s-a Fata cu ulciorul; 'Mama India; NA : Portretul unui necunos
SEBEŞ: Toată lumea rîăe, ciu cut : ILIA: Miciman Panini
întîmplat pentru prima dată, tă şi dansează ; SIMERIA : Pli APOLDUL DE SUS: Frumoasa
era să 'stric prietenia cu cel ne şi trandafiri; ORĂŞTIE:. aventură.
mai bun prieten al meu.
1. POP
1.