Page 72 - 1961-06
P. 72
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2018
laos: Delegaţia rebelilor
creează greutăţi artificiale în cadrul
tratativelor de la fia Mon
XIENG KUANG 20 (Agerpres) ticipe la tratative la 19 iunie şî
TASS transmite: au părăsit sala de şedinţe.
Din cauza obstrucţiei grupării La conferinţa de presă care a
Fumi Nosavan-Boun Oum nici avut loc imediat după aceea în
şedinţa stabilită pentru 19 iunie sala de şedinţe, Fen Fon Savan,
în cadrul tratativelor politice şi şeful delegaţiei guvernului regal1,
militare de. la Na Mon nu a pu şi Nihak Fomsavan, şeful dete'-i
Âu început tratativele sovieto-americane Iuri Gagarin printre concetăţenii tut avea loc. gaţiei partidului Neo Lao Hak
în problemele dezarmării generale şi totaie ¦ lui din Gjatsk sat, au condamnat poziţia repre
După ce au sosit cu întîrzie- zentanţilor grupării Fumi Nosa'-i
re, reprezentanţii' grupării de la
Savannaket au cerut din nou să van-Boun Oum. Ei au arătat că'
¦ fie invitată la tratative_ Comisia guvernul regal al Laosului şî
internaţională de control deşi fu partidul Neo Lao Haksat au mau
GJATSK 20 (Agerpres). făcut-o. El a vorbit despre ¦
WASHINGTON 2Q (Agerpres)' mitetului pentru dezarmare. mixt al Congresului S.U.A. pen TA SS transmite : zborul său, subliniind că a- ¦ sese deja realizată o înţelegere nifestat totdeauna dorinţa since
iTASS transmite: tru problemele energiei atomice, în această problemă. Reprezeri-'
Nu se poate să nu se releve, Locuitorii din Gjatsk l-au fanţii guvernului regal şi ai ră de a colabora cu Comisia iri-
La 19 iunie, ora 15 (ora lo de asemenea, că tratativele so- a spus că acest răspuns este uni îritîmpinat cu bucurie pe con partidului Neo Lao Haksat au.
cală), la Departamentul de Stat cetăţeanul lor Iuri Gagarin, cesta nu este decît începutul ¦ respins .această cerere cu nimic fernăţională şi urmăresc realizai
a l S.U.A. au început tratatiyelâ vîeto-americane se deschid în at „început bun" şi a cerut ca gu prim ul cosmonaut sovietic. cuceririi Cosmosului. justificată, afrăgînd atenţia a-
sovieto-americane îni problemele mosfera campaniei tot mal In supra faptului că în cursul tra rea unei înţelegeri grabnice lai
fezarmării generale şi totale. vernul să înceapă să „pregăteas In parcul din oraş a avut tativelor, la 7 iunie, şefii dele
tense pentru reluarea experienţe că lumea" spre o eventuală re loc un mare m iting ta care Gagarin a vizitai şcoala gaţiilor celor trei părţi au hotă-' tratative, pentru ca Comisia In
Delegaţia sovietică este condusă lor nucleare de către Statele li ău participat şi locuitori din medie din Gjatsk, uride a în- ¦ rît ca începînd de ta 9 Iunie Co
«e V. A. Zorin, locţiitor al mi pite. După cum se ştie, în memo luare a experienţelor nucleare de satele apropiate. văţat şi care îi poartă nu- ~ misia internaţională să nu mai: ternaţională să-şi poată începe!
nistrului Afacerilor Externe al randumul în problema încetării către Statele Unite. mele. ia parte la tratativele tripartite.
D.R.S.S., iar delegaţia america Iuri Gagarin a m ulţum it 'de ta Na Mon. Comisia interna inspecţia pe fronturi. 1
nă de J. McCloy, consilierul pre experienţelor cu arma atomică Intr-o declaraţie făcută cores din inimă concetăţenilor lui
şedintelui Kennedy pentru proble pondenţilor, senatorul Gorc, mem pentru primirea caldă ce i-au ţională a fost de acord cu aceas Cu toate acestea, au arătat eî,
mele dezarmării. Şl cu hidrogen, înmîniat de N. S. tă hotărîre.
Hruşclov, şeful guvernului sovie bru al aceleiaşi comisii a Con P lină de căldură a fo st în- reprezentanţii grupării de la Sa-<
Scopul tratativelor este de a tic, lui J. Kennedy, preşedintele gresului, şî-a exprimat părerea Totuşi, reprezentanţii grupării
găsi căile de rezolvare a pro S.U.A., în timpul întîlriîrii lor de că guvernul S.U.A. intenţioneai- vannaket continuă să se încăpă-i
la Viena se propune ca, avîrid ză să adopte chiar acum hotărî- Fumi Nosavan-Boun Oum con
blemei dezarmării generale şl to în vedere impasul la care s-a a!- tîlnirea cu locuitofii satului ¦ ţîneze, lipsind Comisia interna
tale. Participanţii fa tratative juns din cauza puterile occiden rea de a relua experienţele nu tinuă în moli neîntemeiat să stă
tale la tratativele de la Geneva cleare, fără însă a le începe îrt de lingă G jatsk uride s-a I ţională de posibilitatea de a în
trebuie de asemenea să cadă de cu privire la încetarea experien lunile următoare. Sensul acestei ruie asupra cererii lor. Recurgînd
acord asupra componenţei orga ţelor nucleare, să se înceapă cţr declaraţii a Iui Gore este dez^ născut Iuri. ¦¦ cepe inspectarea încetării fociH
nului în cadrul căfuia! vor con problema principală, adică cti Ta jşanfaf, ei au refuzat să par-
tinua tratativele în această pro problema dezarmării generale şi văluit într-un articol de fond aî lui. In fetul acesta, au subli
blemă. tptale. Această cale de rezolvare ziarului „New York Times". Au ------- - »n a»
simultană a problemei încetării torul acestui articol, pronunţîn-' niat în încheiere şefii celor două
Intr-o convorbire cu corespon
du-se pentru reluarea exploziilor f r a n ţ a : Proteste impotpiva delegaţii, grupării Fumi Nosa-
nucleare, subliniază totodată, că
reînceperea imediată a acestor întepzicepii de cătpe autorităţi van-Boum Oum îi revine întrea-i
a mapşului pacifiştilor amepicani
ga răspundere pentru greutăţile
ce stau în calea lucrărilor Co-i
misiei internaţionale.
PARIS 20 (Agerpres). tează împotriva interzicerii des
Săptămînalul parizian „Frăn- făşurării pe teritoriul frăn'cez a Ţ ă rile „pieţei com une“ intenţionează
ee Observateur" reproduce un ¦marşului organizat de Un grup
dentul agenţiei TASS, şeful de tuturor experienţelor cu arme nu de pacifişti americani. In co
legaţiei sovietice V. A. Zorin a cleare şi a problemei dezarmă explozii ar reprezenta o „victorie comunicat dat publicităţii de municat — care este semnat de sa-şi extindă penetraţia econom ică
declarat: „Am venit aici pentru rii generale şi totale ar permite hotărîtă a Rusiei în lupta ,hotă- Somitetul francez de sp'rijinire
a discuta fondul problemei, a- să se lichideze toate dificultăţile rîtoare pentru cucerirea minţilor .a marşului păcii, care protes- numeroşi intelectuali francezi în A frica
dică pentru a discuta aspectele ivite la tratativele de la Geneva. cum ar fi profesorii universitari
concrete ale problemei dezarmă oamenilor“.
rii generale şi totale, cea mai Totuşi, în memorandumul de
urgentă şi importantă dintre Vladimir Jankelevitch' şi LaU- PARIS 20 (Agerpres). sească conferinţa pentru extin-i
răspuns al S.U.A. dat publicită
toate problemele" care stau astăzi L ira sterlină în im pas rent S'cKwartz, scriitori ca Lo- La 19 iunie la Strasbourg s-a derea continuă a penetraţiei lor
în fata lumii". ţii de Departamentul de Stat la economice şi politice pe continen
17 iunie, această propunere so ¦uis Martin — Gheuîîier, Jap- deschis o conferinţă a reprezen
Judecind după recentele dis vietică rezonabilă este respinsă. ques Madaule, şi de întregul bi tanţilor parlamentelor ţărilor tul african. Acordul de la Roma
cursuri ale unor senatori si mem rou al federaţiei ăntiatomice „pieţei comune“ ' şî a 16 state
bri ai Congresului, precum şi Acest memorandum al S.U.A. ajricane (Camerun, Coasta de cu privire la „piaţa comună“ se
după ştirile publicate de presă, franceze — se protestează îm Fildeş, Dahomey, Gabon, Volta
se poate observa încă de pe a- a avut un puternic ecou în rîn- LONDRA 20 (Agerpres). — Britanii, revista franceză „Fran potrivă „măsurii abuzive şi, ab Superioară, Mali', Niger, Sene extindea în momentul încheieri!
durile adepţilor de Ia Washing-' „In Gity (adică iri cercurile ce Observateur“ subliniază eă surde" pe care o reprezintă in
cum o anumită tendinţă a păr financiare din capitala Marii terdicţia autorităţilor franceze. gal şî alte foste colonii france lui asupra tuturor ţărilor afr’H
ţii americane de a pune accen ton al războiului rece, care des Britanii — N.R.) s-a manifestat „pe plan extern, în raport cu Gdmitetul francez de sprijinire ze, italiene şî belgiene).
tul asupra discutării problemelor făşoară cu o nouă forţă campa o serioasă deprimare ca" urma ă mairşulul păcii ch'eămă opinia cane reprezentate la conferinţă,
procedurale referitoare Ia compo nia pentru reluarea imediată de alte monede naţionale, situaţia publica din Franţă să sprijine In mod oficial conferinţa a
nenţa şi sistemul de lucru al Co re a faptului că, lă bursă, lira monedei britanice este din se •ăcţiuniea pacifiştilor francezi fost convocată pentru „elabora înfrucît ele erau pe atunci coli
către Statele Unite a experienr sterlină a înregistrat cea niâi rea căilor de stabilire a colabo-’
ţelor nucleare. Astfel, Holifleîd, gravă scădere din anul acesta", în ce mai nefavorabilă. Pe lin care âu hotărît sa continue măr- rării economice şi politice între nii ale ţărilor participante la a-
membrii al Camerei reprezentan atingînd nivelul cel mai cobo- ţările „pieţei comune“ şi statele
ţilor ii nrnsedîntele Comitetului rît din septembrie 1957“ —* gă această, rezervele de aur şj cord. De aceea, ţările „pieţei oh
scrie ziarul „Times“. Ziarul devize ale ţării continuă să
âlminteşte că indicele general mune“ contează să le lege dini
al cursurilor la' bursa de acţi s'ca'dă. 0 :r,. pe plănui economie
uni este în scădere cu două intern' — adaugă revistă fran nou de această piaţă „în virtu,J
puncte şi jumătate şi că, lă ceză — stagnarea persistentă a
unele titluri industriale, pierde tea tradiţiei“. .;
p'roducţiei industriale ă Angliei
fa'ce foarte improbabil orice re Conferinţa va dura cinci zile«
viriment. Guvernul de lă ton-
dra nu are deci mijloacele de şui p'e teritoriul Frănţel, pe îti- africane“.
După cum se subliniază la
Cercuri influente din S.U.A. intensifică jă depăşi singur această Criză. nerăriul stabilit dinainte de Paris, ţările „pieţei comune“ în PE SCURT
cursa înarmărilor atomice !membrii grupului, pînă cînd va frunte cu Germania occidentală
!putea fi reluat de aceştia. şî Franţa intenţionează să folo LONDRA. La 19 iunie s-a des
chis la Londra conferinţa în
=®®®®; problema viitoarei comisii supre
LONDRA 20 (Agerpres). Intr-un articol intitulat „Nu fa* rile au mers — lă sfîrşitul săp- Ajutorul ţărilor Sommonvealj „A.S.A.S.“ — un petec pentru me a Africii de est — organul
ceţi acest lucru; domnule Ken tămînii trecute —1 pînă lă doi blocul agresiv S.E.A.T.O. colonial administrativ suprem
f Corespondenţii din Washington nedy“; ziarul !,Daily Mirror”- scrie !thUlui este exclus, dat fiind ca format din guvernatori şi o serie
ai mai multor ziare engleze reia-’ că experţii americani care capta şa.u trei şilingi. „In Gity se ma nici ele nu dispun de posibili- B^NGKOK 20 (Agerpres). kok a arătat de pildă că ma de funcţionari coloniali superiori
tează că grupuri influente din să-l convingă pe preşedintele nifestă nelinişte — adaugă zia TASS transmite : rile puteri, şi în primul rînd din Tanganica, Kenya şi Ugan
S.U.A. exercită presiuni puternice Kennedy să înceapă o nouă serie rul —¦nu ntfmăi pentru că ă- ităţi în acest sens..." Marea BrR ¦Statele Unite, care sînt prin da. Conferinţa este prezidată de
asupra guvernului Statelor Unite; de experienţe atomice, îi dau sfa G6st fenomen demonstrează că ,ţ’ănie este silită să recurgă deşi La 19 iunie ministrul Ata- cipalii cumpărători de cauciuc ministrul coloniilor, Madeod şî
căutînd să- obţină reluarea expe lă ajutor- din partea’ „pieţei co cerilor Externe al Tailandei, şi cositor, se vor opune încer va dura aproape două săptămînl;
rienţelor cu arme nucleare. In re turi proaste. lucrurile nu merg prea’ bine în mune" ~ îşi această constituie Tanat Roman, a. deschis oficial cărilor acestei asociaţii de a ob şedinţele ei vor fi secrete.
latarea sa din Washington cores Dacă Statele Unite vor începe la Barigkok’ Conferinţă' grupu ţine o serie de ăvantaje pen
pondentul ziarului „Daily Mail“ economiă britanică, ci de •ase şi unul din motivele p'entru ca lui mixt de lucru compus din tru membrii săi. LONDRA. Intr-o declaraţie fă-'
arată că grupări influente din cursa pentru crearea unor noi menea şi lă gîndul că guvernul re Londra caută acum să obţi ireprezentanţi ai Malăyei, Fili- cută în Camera Comunelor cu
Congres insistă pefrtru crearea u- bombe nucleare, eie vor fi condam vă fi silit, că urmare ă înrău nă o ap'ropiere de acest orgă- prilejul încheierii conferinţei în
nor noi tipuri de arme nucleare. nate de lumea întreagă; declară tăţirii situaţiei economice, sa inism economic vest-eUropeari.
Daily Mirror". problema constituţiei Indiilor de
------- - ¦ introducă noi măsuri restricti „Insă — adăugă „France Ob’-; vest, ministrul coloniilor, Mac-
ve, şi aceasta cit se poate de s'ervateur" — acest ajutor niî-i
leod. a declarat oficial că guver
Cluburi pentru muncitorii cubani C U rînd". va fi acordat Angliei decît în ipinelor şi Tâilandeţ, care v.ă Adevăratul caracter al nul englez „a consimţit“ să a-’
¦ScHimb’ul unor concesii sub ('pregăti întîlnirea miniştrilor A- A.S.A.S. a fost confirmat recent corde independenţa Federaţiei înv
HAVANA 20 (Agerpres). recreere pentru muncitorii cubani Şi lă bursele din alte capita stanţiale... De aici, o' oarecare faCerilor Externe ai acestor trei de ministrul de Război al Tai- diilor de vest la 31 mai 1962.
In întreaga Cuba se înfiinţea şi familiile lor. La o recentă ple-i le vest-europene adaugă „Ti nemulţumire a cercurilor cori- ţari consacrată creării „Aso- - tandei, generalul Rittikachorn.
ză cluburi muncitoreşti. La Ha-': nară a Confederaţiei oamenilor (ciatiei ţărilor din Asia de sud- care a făcut o legătură Între SALISBURY 20 (Agerpres).
"vana 14 cluburi luxoase. în tre muncii din Cuba s-a hotărît ca mes", s-ăU înregistrat presiuni ducătoăre de lă Londră care se est" — A'.S.A.S. această organizaţie şi SEATO. Africanii resping cu hotărîre
cut frecventate numai de milio pînă la 1 ianuarie 1962, cea de şî manevre ostile lirei sterline, văd supuse unor presiuni ne Lasîrid să se înţeleagă că ă- proiectul noii constituţii pe cărei
nari, au intrat în patrimoniul' a treia aniversare a revoluţiei care s-a vîndut la Cursul cel plăcute. Şi, pe deasupra, nu Şefii delegaţiilor Malayei, guvernul englez şi autorităţile!
oamenilor muncii. Aceste cluburi cubane, să fie înfiinţate 286 de mai scăzut din" ultimii ani. este sigur că aceste manevre cea'stă asociaţie trebuie să su coloniale caută să o impună
sînt acum centre de educaţie şi asemenea cluburi. vor izbuti să evite devaloriz’ă- Tailandei şi F.ÎÎipîrielor au de- populaţiei aborigene din Rhode-1
Somentînd s'căderea cursului plinească unele deficienţe ale sia de sud.
lirei sterline ca Uri simptom1ăl !reă lirei sterline..." iGÎarăt în cUvîntările lor că siri-
Unei crize în economia Mail» blocului militar SEATO, el ă Proiectul a fost respins, de toţi
'gurul ţel M A.S.A’.S. âr fi, chi participanţii ta Congresul extra
subliniat că numai la început
purile, de ă ridica bunăstarea
„pe caleă colaborării practice 'se vor 'discută în cadrul A.S.A.S ordinar ai Partidului naţional
democrat, care a avut toc la Sa
U M UL oare se desfăşoară în zilele noa Iri !domeniul economiei- şi cultu probleme cu carăcter cultural lisbury.
stre evenim entele legate de au- rii“. Iri realitate însă acestei a- şl economic. De aceea, este ab
cerirea Cosmosului, trăgea con- : 'SOCîaţii i se atribuie rolul de a- solut limpede de ce ţările neu
cluzii ifiteresante. El a amintit
că om ului i-au fost necesari 150 inexă ă blocului SEATO. tre diri Asia de sud-est, că de Intensificarea ritmului
de ani pentru ca, după ce s-d '> militarizare
M ridicat cu un balon primitiv în Unele"'organe ale presei tocă- - pildă Birmania, Indonezia şi
le şi-au exprimat scepticismul Oambodgia, refuză să adere lă
(Urmare din ziarul „Drumul de Iuri Gagarin Colectivul gariuzuanei noas aer, să construiască primul a- şi îndoială în ce priveşte ade această organizaţie cu ajutorul a economiei vest-germane
socialismului“ nr. 201*7) vion din lume. De două ori mai văratele ţeluri ale A.S.A.S. Bu căreia statele Occidentale în
' pilot-cosm onaut al U.R.S.S. ! tre trăia o viaţă sănătoasă, de puţin — în total 75 de ani, au letinul tunar al Băncii din Bang- cearcă să le atrăga îri SEATO. BERLIN 20 (Agerpres).
Nu peste m ult tim p am a vu t q_ Erou al Uniunii Sovietice ! trecut de cînd a fost înfăptuit In Republica Democrată Ger
Iniimplare neplăcută. Mă aflam muncă încordată. Nim eni nu acest lucru de către ofiţerul rus mană au fost publicate' o seriei
în timpul zborului. Meteorologii stratul gros de nori cu zăpadă, 'Atexandr M ojaiski pe cîmpiă de materiale care ilustrează inten
prevăzuseră pentru toată ziua, îndeplineam cu exactitate ordi Îînjea după jocuri de cărţi sau Krasnoselsk de lingă Peters- E«®sa= sificarea ritmului 'de miîifarîzâ-
„timp favorabil“ — nu era nici nele pe care m i le transmitea, burg, pînă în momentul lan re a economiei Germaniei occi
un semn de vreme rea. Cînd ter- d e jo s conducătorul de zbor. 'biliard, nu ne pierdeam vre sării prim ului satelit artificial Anglia continuă să sprijine politica dentale, concentrarea capitalului
fninam ultimul exerciţiu, deoda Eram conştient de faptul că al Păm întutui. Şi, doar după cî- Şi a marii producţii în mîiniîei
tă se lasă întunericul. Jos defă integritatea maşinii şi însăşi m ea cu fleacuri, nu ne, îm bă teva luni, în văzduh s-a înăl unui mic grup de persoane. In
nu se mai zăreau lacurile şi piaţa sînt în m îinile mele şi to ţat al treilea sputnik. Germania occidentală, 20 de gru
golfurile. Mi-am dat seama că tul depinde _de felul cum vói tăm şi nu ne omoram după colonialistă a Portugaliei puri monopoliste deţin acţiuni
vor avea loc precipitaţiuni de îndeplini ordinele pe care le —• Cu un a stfel de tem po — însumînd 19.896 milioane de!
zăpadă — cel mai neplăcut fe transmitea de jos conducătorul fuste. Ne conduceam cu toţii spunea .Dergunov cu convinge mărci.
nom en in părţile Nordului, na zborului, un aviator meii expe re, — în curînd îi vine rîndul
num ai pe cer, ci[ şi pe păm înt. 'după minunatele principii ale şi omului să zboare în Cosmos. In fruntea oligarhiei financia
rA m chemat aerodrom ul şi ani rim entatdecît mine. Calmul lüi re vest-germane se' află Herman.
întrebat ce vrem e este acotó. parcă m i se transmitea şi mie. moralei sovietice. „Ce se va m ai întîm pla în LONDRA 20 (Agerpres). — ţările Asiei şi Alricii. Abs, preşedintele tui „Deutsche
!M i s-a răspuns că'deocam dată viitor“ — mă întrebam eu, pri Lă 19 iunie, parlamentarii la Bank“, preşedinte sau membrii
e acceptabilă,!dar 'din m inut în Acest aviator cu sînge rece Pe ta m ijlocul lunii măi, în vind cerul înalt, inundat de lu Răspunzînd la mai multe în al consiliilor de administraţii a
m inut vizibilitatea se _înrăută ş ţ voinţă de fier îm i spusese m ina argintie a Lunii. IncHipu- burişti au încercat din nou să trebări, Heâth', lordul sigih'u- 50 de' societăţi vest-germane’.
ţeşte, iar pistă de aterizare era odată că pe un pilot adevărat viaţa noastră moderată — cu Tţt-vă, — prim ul nostru sput obţină în Camera Comunelor flui privat, a negat că Anglia
învăluită deja de valurile ză- îl caracterizează patru calităţi',, nic înconjurase de 1.400 de sprijină politică Portugaliei îri
'pezii. „Ei, ce-i de făcut ? — inim ă fierbinte. Judecata rece-, pregătire teoretică, zboruri, şe ori Pămîntul, iar al doilea ă ca guvernul să înceteze să mai Angolă. Totodată el a declarat
’m îinile puternice şi conştiinţă făcut 'de două ori m ai m ulte ro sprijine politică de genocid du
1m i-am zis eu. M ă voi lua ’ă 'curată. dinţe de comsoinol, servicii de taţii, parcurgînd un drum da să de colonialiştii portughezi că guvernul consideră Portugă-
trîniă cu vremea astă afurisi- peste un miiion de kilometri. în Angola. Denis Healey ă de lia ca un- „aliat ăl Angliei în
Hd“. Şi, deodată, observ : . car Aparatele arătau că avionul gardă — a năvălit pe neaştep N.A.T.O.".
buranţii erau pe sflrşite. Prin intrase în raionul aerodromu Reciteam cu atenţie de nenu clarat că 35.000 de angolezi
cipalul lucru în asemenea situa lui. Dar, nepiitîrid vedea pă tate încă o veste îmbucurătoare'., mărate ori rezultatele extraor •printre bare femei şi copii au
ţie este să-ţt păstrezi lUcidită- m întul, nu reuşeam să găseşc căzut deja jertfă portughezilor
în conformitate cu programul A- dinare ale observaţiilor rtidio- iar operaţiile care se puri lă
Cale vbr duce lă asasinarea' ă’l-
nului Geofizic Internaţional în tehnice şi optice, efectuate gu itor zeci de mii de oameni. Hea
ley ă comparat aceste asasinate
ţara noastră a fost lansat cel de In masă cri Crimele săvîrşiţe "de
!nazişti în timpul celui de-al
a l tre i1ea satelit artificial ăl Pă- !doilea război mondial şi, în
giîntului. Abia reuşisem să dez deosebi, cu,crimele- călăului hi-
tlerist Eichma'nn.
batem între noi rezultatele
Ceilalţi vorbitori, aouzînd gu
feritelor cercetări efectuate cu
'cfjuiorul prim iior ’doi satefiţi arti
ficiali ai Păm întului şi iată eă
a fo st plasat pe orbită şi cel
de-al treilea — cu o greutate şi
mai mare şi cu o aparatură şi
trial perfecţionată. Bucuria h-a-
vea margini. A v
Aviatorii, tehnicienii şi m e a ju to rii prim ilor doi sputnici, vernul portughez de geno'cid în
tea şi calmul. dini m ers pista de aterizare. Cu
— Intoărce-le imediat — tóate că nervii îm i erau încor canicii subunităţii noastre înţe analizam rezultatele cercetări Angola', au arătat că guvernul
mi-a ordonat conducătorul zbo daţi la limită, am fost nevoit să legeau foarte bine. că zborurile lor în ;c eea .ce priveşte d ensita englez aprobă îri fond a’ceastă
rului. în glasul lili sim ţeam fac încă un tur, să folosesc din prim itor sputnici ai Pălmuitului tea atmosferei, ionosferei, ra politică. Laburistul Dugdaje ă
'\semne de"nelihişie. nou aparatul ele" transm isie şi marchează cu sine începutul diaţiilor cosmice, diferitelor, fe arătat că acest fapt ă îost do-
să planez iarăşi deasupra pis erei pătrunderii omului în spa nomene biologice etc. Ne impre vedit întregii lumi atunci cînd
Involuntar, mi-am amintit tei. Cu sufletul uşurat am ob ţiul cosmic, că aparatele de zbor, Anglia ă anunţat că vă vinde
d e înlim plarea recentă cti Va- servat, însfîrşit panglica întin construite cu m ultă ingeniozita sionau concluziile oamenilor de guvernului portughez două na
siliev, care găsise ieşirea din- să a pistei de aterizare'. Acum, te de către savanţii şi inginerii
ir-o situaţie similară. La mo- ştiinţă, care afirmau că fiinţele ve de război.
'ment mi-ăm calculai în minte puteam coborî liniştit. Strîngîn- sovietici deschid largi perspec vii suportă m ulţum itor condiţi Laburistul Brockwăy ă de
$el m ai scurt iUnerariu spre du-m i, mîria,.. conducătorul 'de
aerodrom, liiînd in considerare' zbor mi-a s p u s : tive pentru realizarea unui şir ile zborului rcosmic. Era clar clarat că refuzul guvernului en-
întreg de cercetări ştiinţifice că toate aceste cercetări ă'u ca 'glez de a vota în O.N.U. îm
forate elem entele . hotărltoare — Reuşita este o caracteris importante. Iuri Dergunov cu 'scop final realizarea zborului potriva politicii duse de Portu
fiîniii! puternic din faţă, înălli- tică a celor curajoşi. noştea bine istoria cuceririi
[p e a zborului, timpul, rezerve văzduhului şi, m inunîndu-se omului în Cosmos. - galia în Angola a zguduit opi Soldaţi din armata Republicii Congo la o paradă militară la.
Era o laudă atît ele dorită nia publică şi ă făcut ca Ari-
le carburanţi. Ştrăpungind pentru un tînăr ofiţer. împreună cu noi de iuţeala cu ' I (Va urma) gliă să-şi piardă prestigiul în Stanleyville.
Redacţia $i administraţia ziarului : Deva str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189 ; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.Ţ.R. nr. 263,320 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul „6 August“ — Petroşani
